Obligație de a face. Decizia 2159/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr.2159
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții cu domiciliul în municipiul B, Bulevardul 1 2. bloc 6H,. 11, jud. și cu domiciliul în Comuna, jud. B împotriva sentinței civile nr.280 din data de 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant G cu domiciliul în comuna Z, jud. B și intimata reclamantă SC SA cu sediul în municipiul P,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâtă SC SA P reprezentată de avocat din Baroul Prahova, conform contractului de asistență juridică nr. 49 din 24 iunie 2009, lipsind recurenții reclamanți, și intimatul reclamant
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Avocat, pentru intimata pârâtă SC SA P, arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului intimatei pârâte, în sensul că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, pentru intimata pârâtă, având cuvântul în fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărâri pronunțate de Tribunalul Buzău.
Arată că unitatea și-a îndeplinit obligațiile, în sensul că a eliberat reclamanților adeverințe privind salariile și sporurile încasate de aceștia în perioadele lucrate, care conțin date reale conform expertizei efectuate în cauză.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față,constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr-, și precizată ulterior, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA P, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată aceasta la eliberarea unei adeverințe în care să fie înscrise sporurile de care a beneficiat în calitate de salariat, în perioadele 01.11.1969 - 01.03.1971, 01.03.1972 - 01.01.1975, 01.07.1979 - 18.05.1983 și 07.07.1988 - 08.03.1991, respectiv spor de muncă în condiții deosebite în baza Legii 57/1974, majorarea retribuției tarifare pentru condiții grele de muncă, conform Legii 57/1994, spor de șantier, spor de izolare, spor de lucru sistematic peste programul de lucru normal și spor de noapte, conform Legii 49/1992, spor de vechime neinclus în salariu, spor de fidelitate, prime anuale și alte sporuri cu caracter permanent.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că în perioadele invocate a fost salariat al pârâtei și a beneficiat de sporurile prevăzute de actele normative în vigoare la acea dată care, însă, nu au fost înscrise în carnetul de muncă și cu toate că a încercat obținerea pe cale amiabilă a acestei adeverințe, societatea a refuzat în mod sistematic să i-o elibereze.
Prin cererile formulate de reclamanții și G, înregistrate pe rolul acestei instanțe sub nr- și -, s-a solicitat în contradictoriu cu aceeași pârâtă, eliberarea unei adeverințe, pe perioade diferențiate, în care să se înscrie același sporuri indicate și de reclamantul.
Prima instanță, în cadrul ședinței publice din 08.10.2008, având în vedere că între cele trei cauze există o strânsă legătură, fiind vorba de reclamanți salariați ai aceleiași pârâte și obiect identic, a dispus, în temeiul art. 164 cod pr.civilă, conexarea dosarelor nr- și - la dosarul nr-.
Reclamanții au depus la dosar copii de pe carnetele de muncă, adeverințe emise de societate și un borderou cu înscrisuri, filele 37-54.
În termenul legal prev. de art. 114/1-115 cod pr.civilă, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât prin adeverințele înaintate fiecăruia dintre reclamanți s-au confirmat sporurile de care au beneficiat aceștia, conform înregistrărilor din arhiva societății.
Pârâta a mai relatat că nu deține alte acte din care să rezulte sporurile solicitate, în afară de cele care au fost înscrise în adeverințele deja emise.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă 280 din data de 11 martie 2009, a respins ca nefondate acțiunea și cererile conexe formulate de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC SA
Reclamanții au fost salariați ai societății și în perioadele diferențiate solicitate în cererea introductivă și cererile conexe, așa cum a evidențiat și expertul în raportul de expertiză, care a stabilit că o parte dintre aceștia au aparținut în perioada 01.04.1967 - 01.01.1969- Stației 4, iar în perioada 01.10.1971 - 01.04.1973 lui P, care se află în lichidare.
Din același raport de expertiză, prima instanță a mai reținut că, în vederea stabilirii drepturilor și sporurilor de care au beneficiat fiecare dintre reclamanți, s-au verificat borderourile salariale puse la dispoziție de societate și fluturașii primiți de către salariați pentru perioadele stabilite. În borderoul de salarii era cuprins salariul tarifar (conform cu carnetele de muncă ale reclamanților), salariul realizat, sporurile cuvenite și alte drepturi de care au beneficiat salariații, total salariu brut, impozitul CAS, alte rețineri, precum și restul de plată, alocația de stat pentru copil și suma total de plată.
Expertul a mai relatat că borderourile de salarii cu salariații secției de la B, erau semnate de numitul G, șeful secției de atunci, iar din verificarea sumelor din borderouri, cu fluturașii puși la dispoziție de reprezentanții societății, s-a constatat că acestea sunt identice.
Față de obiectivul privind acordarea sporului de lucru sistematic peste programul de lucru normal, expertul a concluzionat că, din borderoul de salarii, a identificat existența unor coloane distincte pentru aceste sporuri, iar orele suplimentare erau diferite de la lună la lună și se calculau prin aplicarea regulii de 3 simplă, în timp ce sporul de lucru sistematic se calcula procentual în fiecare lună, rămânând constant.
Din verificarea fluturașilor, s-a observat că cele două drepturi erau operate în mod distinct, în sensul că, la ore suplimentare, se menționa "program prelungit", iar la spor "majorare retribuție", și expertul a relatat că nu a putut stabili pe ce considerente unii salariați au primit acest spor și alții nu, întrucât arhiva societății nu mai avea actele (dispoziții, decizii) necesare.
Față de obiectivul privind condițiile deosebite de muncă în care au lucrat reclamanții, expertul a precizat că, înainte de anul 1990, nu existau acte normative privind grupele de muncă, iar pentru perioadele prestate societatea nu a plătit suplimentar CAS, ci în cotă procentuală normală, ceea ce confirmă că reclamanții nu erau încadrați în activități cu condiții deosebite, fapt ce reiese și din meseriile pentru care erau angajați.
Expertul a concluzionat că, în baza legislației din acea perioadă și în urma verificării borderourilor de salarii, s-a constatat că CAS-ul aferent drepturilor salariaților și reținut de la aceștia era de 2% și se aplica numai la salariul tarifar, nu și asupra sporurilor de care mai beneficiau salariații.
În acest fel, expertul a concluzionat că, din verificarea borderourilor de salarii și fluturașilor de salarii, sporurile invocate de reclamanți și precizate în adeverințele de care au beneficiat aceștia, respectiv nr.2126 din 30.05.2008 și 179 din 25.08.2008, pentru reclamantul, nr.180 din 25.08.2008, pentru reclamantul, sunt conforme cu documentele existente în arhiva unității.
În acest sens, prima instanță a avut în vedere și prevederile art. 4 al.3 din OUG 4/2005, potrivit cărora sporurile de noapte, așa cum au solicitat reclamanții, pot fi dovedite doar în baza documentelor oficiale aflate în arhiva unității, din care să rezulte autenticitatea datelor înscrise în adeverințe, condiție impusă și prin ordinul nr.687/2006, care în anexa, la punctele 4 și 5, stipulează că acest gen de adeverințe vor fi întocmite și eliberate numai după consultarea documentelor aflate în evidențele angajatorilor sau deținătorilor de arhive, care sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor înscrise.
În condițiile în care, în concluziile exprimate de expert, acesta a relatat că reclamanții nu au lucrat în condiții deosebite de muncă, nu au beneficiat de alte sporuri, decât cele precizate în adeverințele deja eliberate de pârâtă, iar aceasta nu a plătit CAS pentru aceste sporuri, Tribunalul Buzăua constatat că acțiunea formulată de reclamanți este neîntemeiată.
Față de obiecțiunile formulate de reclamanți, în răspunsul formulat de expert la obiecțiuni, s-a menținut punctul de vedere exprimat în raportul întocmit inițial, chiar și după analiza documentelor prezentate de reclamanți, în sensul că ele confirmă drepturile reclamanților doar pentru perioadele indicate în adeverințe, însă nu modifică cu nimic concluziile deja precizate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art.304 pct.9 pr.civilă.
În motivarea recursului, aceștia au învederat că sunt angajați ai pârâtei conform carnetelor de muncă și au beneficiat de adeverințe emise de angajator care, însă, nu erau complete, în sensul că nu cuprindeau toate sporurile și toată perioada în care recurenții au beneficiat de ele.
S-a mai arătat că aceste sporuri au fost acordate sporadic, deși recurenții au desfășurat aceeași activitate în permanență, astfel că nu se justifică perioadele care lipsesc din aceste adeverințe.
Recurenții au criticat expertiza efectuată în fața instanței de fond, precum și lipsa de rol activ a primei instanțe, care nu a solicitat state de salarii în care să fie evidențiate clar sporurile.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Legal citată, intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, în funcție de dispozițiile legale aplicabile în cauză, conform art.3041pr.civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanții au fost salariați ai societății și în perioadele diferențiat solicitate în cererea introductivă și cererile conexe, așa cum a evidențiat și expertul în raportul de expertiză, care a stabilit că o parte dintre aceștia au aparținut în perioada 01.04.1967 - 01.01.1969- Stației 4, iar în perioada 01.10.1971 - 01.04.1973 lui P, care se află în lichidare.
Prin același raport de expertiză, s-a reținut că, în vederea stabilirii drepturilor și sporurilor de care au beneficiat fiecare dintre reclamanți, s-au verificat borderourile salariale puse la dispoziție de societate și fluturașii primiți de către salariați pentru perioadele stabilite. În borderoul de salarii era cuprins salariul tarifar, salariul realizat, sporurile cuvenite și alte drepturi de care au beneficiat salariații, total salariu brut, impozitul CAS, alte rețineri, precum și restul de plată, alocația de stat pentru copil și totalul sumei de plată.
Expertul a mai relatat că borderourile de salarii cu salariații secției de la B, erau semnate de numitul G, șeful secției de atunci, iar din verificarea sumelor din borderouri, cu fluturașii puși la dispoziție de reprezentanții societății, s-a constatat că acestea sunt identice.
Față de obiectivul privind acordarea sporului de lucru sistematic peste programul de lucru normal, expertul a concluzionat că din borderoul de salarii a identificat existența unor coloane distincte pentru aceste sporuri, iar orele suplimentare erau diferite de la lună la lună și se calculau prin aplicarea regulii de 3 simplă, în timp ce sporul de lucru sistematic se calcula procentual în fiecare lună, rămânând constant.
Din verificarea fluturașilor s-a observat că cele două drepturi erau operate în mod distinct, în sensul că la ore suplimentare se menționa "program prelungit", iar la spor "majorare retribuție", iar expertul a relatat că nu a putut stabili pe ce considerente unii salariați au primit acest spor și alții nu, întrucât arhiva societății nu mai avea actele (dispoziții, decizii) necesare.
Față de obiectivul privind condițiile deosebite de muncă în care au lucrat reclamanții, expertul a precizat că înainte de anul 1990 nu existau acte normative privind grupele de muncă, iar pentru perioadele prestate societatea nu a plătit suplimentar CAS, ci în cotă procentuală normală, ceea ce confirmă că reclamanții nu erau încadrați în activități cu condiții deosebite, fapt ce reiese și din meseriile pentru care erau angajați.
Expertul a concluzionat că, în baza legislației din acea perioadă și în urma verificării borderourilor de salarii, s-a constatat că CAS-ul aferent drepturilor salariaților și reținut de la aceștia era de 2% și se aplica numai la salariul tarifar, nu și asupra sporurilor de care mai beneficiau salariații.
În acest fel, expertul a concluzionat că, din verificarea borderourilor de salarii și fluturașilor de salarii, sporurile invocate de reclamanți și precizate în adeverințele de care au beneficiat aceștia, respectiv nr.2126 din 30.05.2008 și 179 din 25.08.2008, pentru reclamantul, nr.180 din 25.08.2008, pentru reclamantul, sunt conforme cu documentele existente în arhiva unității.
Criticile recurenților pe marginea acestui raport de expertiză nu sunt îndreptățite, câtă vreme aceștia au avut posibilitatea să formuleze aceste obiecțiuni în fața instanței de fond. De altfel, expertul a luat în considerare toate actele pertinente cauzei în elaborarea expertizei.
Dispozițiile art. 4 al.3 din OUG 4/2005, prevăd imperativ că sporurile de noapte, așa cum au solicitat reclamanții, pot fi dovedite doar în baza documentelor oficiale aflate în arhiva unității, din care să rezulte autenticitatea datelor înscrise în adeverințe, condiție impusă și prin Ordinul nr.687/2006, care în anexă, la punctele 4 și 5, stipulează că acest gen de adeverințe vor fi întocmite și eliberate numai după consultarea documentelor aflate în evidențele angajatorilor sau deținătorilor de arhive, care sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea și corectitudinea datelor înscrise.
În condițiile în care, în concluziile exprimate de expert, acesta a relatat că reclamanții nu au lucrat în condiții deosebite de muncă, nu au beneficiat de alte sporuri decât cele precizate în adeverințele deja eliberate de pârâtă, iar aceasta nu a plătit CAS pentru aceste sporuri, Tribunalul Buzăua constatat în mod corect că acțiunea formulată de reclamanți este neîntemeiată.
Ca atare, văzând și disp. art.312 alin.1 pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Urmează să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții cu domiciliul în municipiul B, Bulevardul 1 2. bloc 6H,. 11, jud. și cu domiciliul în Comuna, jud. B împotriva sentinței civile nr.280 din data de 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant G cu domiciliul în comuna Z, jud. B și intimata reclamantă SC SA cu sediul în municipiul P,-, jud.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 12 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
- - - - - -
Grefier,
red.
tehnored.
2 ex./30.11.2009
f- Tribunalul Buzău
;;
operator date cu caracter personal,
nr.notificare 3120
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian
