Anulare act. Decizia 216/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 216/
Ședința publică din 17 iunie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, împotriva deciziei civile nr.432, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 19 septembrie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul în C,-,. 9B,.A,.20 și intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin, cu sediul în C, b-dul -.-, nr.18, având ca obiectnulitate act.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurenții pârâți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 12 dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:
Instanța acordă, mai întâi, cuvântul asupra excepției lipsei de interes în declararea recursului, invocată din oficiu, la termenul de judecată anterior.
Apărătorul recurenților pârâți, având cuvântul, solicită respingerea excepției lipsei de interes în declararea prezentului recurs. Consideră că recurenții au interes în promovarea recursului, având în vedere că există o dispoziție de acordare despăgubiri.
Instanța atenționează că în această cauză este investită doar cu "nulitatea actului de donație".
Apărătorul recurenților pârâți se referă la faptul că sentința civilă nr. 2022 din 04 februarie 2008 a rămas definitivă și irevocabilă și s-a dat efect juridic acestei hotărâri.
Având cuvântulși pe fondul recursului,arată că reclamanții nu s-au prezentat niciodată în instanță. Mai arată că nu este mandatată cu "renunțare la recurs" astfel că va susține recursul pe fondul său, urmând ca instanța să delibereze.
Pune concluzii de admitere a recursului, așa cum fost formulat și motivat; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea adresată instantei la 31.05.2007 reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâtii Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, Consiliul local Constanta și Municipiul Constanta reprezentat prin Primar ca prin hotărârea ce se va pronunta să se constate nulitatea absolută a contractului de donatie având ca obiect terenul situat în Constanta,-, judetul Constanta, cu obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că reclamanții au dobândit imobilul situat la adresa mai sus mentionată prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu numita și autentificat sub nr. 1017 din 15.03.1957 la fostul Notariat Regional de Stat Constanta.
În anul 1977, la presiunea autorităților de la acea vreme, fiind amenințați cu pierderea serviciului și cu exproprierea, au fost obligați prin mijloace violente să înainteze statului Roo fertă de donație având ca obiect imobilul dobândit prin înscrisul mai sus arătat, ofertă autentificată sub nr. 9955 din 10.10.1977.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 813.civ.
Prin sentința civilă nr. 2022 din 4.02. 2008 pronuntată de către Judecătoria Constanța în dosarul civil nr- a fost admisă exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finantelor reprezentat de Directia Generală a Finantelor Publice Constanta, cu consecința respingerii cererii formulată în contradictoriu cu acest pârât, precum și excepția prescrierii dreptului la actiune al reclamanților și.
Totodată a fost admisă cererea formulată de reclamanți și s-a constatat nulitatea absolută a contarctului de donație având ca obiect imobilul situat în Municipiul Constanta,-, județul
În considerentele sentinței s-a arătat că oferta de donație a fost făcută către Statul Român, însă pentru Consiliul popular al municipiului C, imobilul intrând în patrimonial municipiului administrat de către Consiliul local, astfel încât nu s-a putut reține excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Constanta reprezentat prin Primar.
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului la acțiune prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de donație, nulitate care poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim și care nu poate fi acoperită prin confirmare expresă sau tacită.
Pe fondul cauzei s-a arătat că în speță pârâții nu au fost în măsură să facă dovada acceptării în formă autentică a donației, astfel încât se justifică admiterea cererii astfel cum a fost formulată de către reclamanții și.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâții Municipiul C prin Primar și Consiliul Local al Municipiului
Prin decizia civilă nr. 432 din 19 septembrie 2008 Tribunalul Constanțaa respins ca nefundat apelul.
În considerentele deciziei tribunalul a reținut că donația produce efecte juridice numai dacă s-a respectat forma autentică, ca o condiție de valabilitate a actului juridic respectiv asupra unui bun aflat în circuitul civil.
Nerespectarea formei autentice la încheierea actului de donatie atrage sanctiunea nulității absolute a acestuia, indiferent de persoana donatorului sau donatarului, dacă este persoană fizică sau juridică, de dreptul public sau privat.
Prin urmare, atât oferta de donație, cât si acceptarea acesteia de către donator trebuie să fie făcute în formă autentică, pentru a fi valabil încheiat respectivul contract de donație.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu a rezultat că Statul Român, prin reprezentantul său legal, ar fi acceptat oferta de donație în formă autentică, prima instanță stabilind întemeiat că actul ce constituie ofertă de donație este nul pentru nerespectarea condițiilor de formă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții Municipiul C și Consiliul Local C, invocând ca temei art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Au susținut recurenții că instanța trebuia să anuleze acțiunea pentru neachitarea taxei judiciare de timbru; că acțiunea era inadmisibilă pe temeiul art. 111 Cod procedură civilă, conform alin. 2 al art. 111; că Municipiul C nu a fost parte în actul a cărui nulitate se cere și prin efectul relativ al actului nulitatea nu se poate invoca față de Municipiul C, care nu are calitate procesuală pasivă; că dreptul la acțiune era prescris în temeiul art. 9 din Decretul nr. 167/1958, în cauză fiind invocată violența ca viciu de consimțământ; că instanța a aplicat greșit prevederile art. 813 cod civil câtă vreme donatorii și-au exprimat voința în formă autentică, ofertă acceptată de donatar prin preluarea bunului. Susține că numai donatarul putea invoca lipsa formei autentice a consimțământului său și că în speță sunt aplicabile prevederile art. 1167 și 1168 din Codul civil privind execuția voluntară și imposibilitatea de confirmare a viciilor de formă numai în privința donatorului.
Printr-o notă depusă la dosar la 21 aprilie 2009 intimații reclamanți au adus la cunoștința instanței că, prin dispoziția nr. 6083 din 07.10.2008, Primarul Municipiului Cas oluționat notificarea formulată de reclamanți în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care aceștia solicitau măsuri reparatorii pentru imobilul din C-, propunând acordarea de despăgubiri pentru imobilul care nu mai poate fi restituit în natură.
Luând act de admiterea de către Primarul Municipiului Can otificării reclamanților, însensul formulării propunerii de despăgubiri pentru imobilul care face obiectul litigiului de față, din oficiu, la termenul din 27 aprilie 2009, Curtea a invocat excepția lipsei de interes în declararea recursului de către autoaritățile locale Consiliul Local C și Municipiul C reprezentat prin Primar.
Examinând în conformitate cu revederile art. 137 Cod procedură civilă excepția invocată, instanța reține:
Imobilul din C, str. - - a fost preluat de către Stat prin oferta de donație pe care reclamanții au făcut-o în anul 1977, prin actul autentificat sub nr. 9985 din 10 octombrie.
Despre acest act reclamanții au afirmat că a fost obținut ca urmare a violențelor psihice la care au fost supuși donatorii de către autoritățile locale de la acea vreme și au solicitat constatarea nulității actului.
Deși nu a fost arătat în mod explicit scopul pentru care s-a formulat acțiunea în constatarea nulității ofertei de donație, instanța reține din înscrisurile depuse de reclamanți odată cu dispoziția nr. 6083 din 07.10.2008 a Primarului Municipiului C că, pentru soluționarea notificării de acordare de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, pentru imobilul în litigiu, reclamanților li s-a cerut depunerea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile privind acțiunea în anularea sau constatarea nulității donației (adresa nr. /16.12.2005 a Primăriei Municipiului C). Prin urmare, scopul mediat al acțiunii în nulitatea ofertei de donație a fost, pentru reclamanți, obținerea în temeiul Legii nr. 10/2001 de măsuri reparatorii pentru imobilul din C,-, măsuri pe care reclamanții sperau să le poată obține după declararea de către instanță a invalidității titlului în temeiul căruia statul deținea imobilul.
Prin dispoziția nr. 6083 din 07.10.2008 emisă de Primarul Municipiului Caf ost însă finalizată procedura administrativă în fața autorităților locale, pentru acordarea de măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, actul nefiind contestat de către notificatorii reclamanți.
În dreptul procesual civil, interesul este o condiție de exercițiu a acțiunii ori a celorlalte forme procedurale (apel, recurs, etc.) pentru care nu este suficient să se afirme numai existența unui drept actual, ci trebuie să se justifice și folosul practic pe care partea îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare. În legătură cu această cerință, în literatura juridică s-a arătat că procedura judiciară nu poate fi pusă în mișcare dacă nu aduce părții nici un avantaj legal(interes legitim), ci urmărește numai șicanarea părții adverse ori rezolvarea unor controverse pur teoretice.
În speță, chiar dacă dreptul recurenților de a declara recurs împotriva soluției prin care li s-a respins apelul împotriva sentinței care dispunea anularea actului de donație este actual, totuși, după ce chiar autoritatea locală recurentă a dispus în sensul acordării de măsuri reparatorii pentru imobilul care i-a fost donat, nu se justifică folosul practic pe care l-ar putea obține recurenții prin promovarea recursului. Dispoziția de restituire sub forma măsurilor reparatorii echivalente este definitivă și irevocabilă și nici un folos practic nu ar mai obține recurenții nici chiar prin schimbarea pe fond a soluției de anulare a donației.
Pentru aceste considerente, constatând lipsa de interes în declararea recursului, Curtea va admite excepția invocată din oficiu și va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca lipsit de interes, recursul civil formulat de recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 432 pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 19 septembrie 2008, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, ambii cu domiciliul în C,-, bloc 9 B,. A,. 20, județul C și intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin, cu sediul în b-dul -. - nr. 18, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, PT. JUDECĂTORI,
- - - -
- -
Conform art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă, semnează
VICEPREȘEDINTE INSTANȚĂ,
PT. GREFIER,
- -
Conform art. 261 alin. 2 Cod procedură civilă, semnează
PRIM GREFIER,
Jud.fond.
Jud.apel. /
Tehnored. Jud.
2 ex./ 30.07.2009.
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Maria Apostol
