Speta drept civil. Decizia 215/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVIL, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNC ȘI
ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR. 215/
Ședința public din 17 iunie 2009
Completul de judecat constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECTOR - - -
JUDECTOR - - -
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât, domiciliat în localitatea, județul T, împotriva deciziei civile nr. 202, pronunțat de Tribunalul Tulcea la data de 22 decembrie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamant, domiciliat în localitatea, județul T și intimații pârâți G, () -, și G (), toți cu domiciliul în localitatea, județul T și - afișare la ușa instanței, având ca obiectnulitate act.
La apelul nominal efectuat în cauz, se constat lipsa prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit, conform art. 887 și urm. Cod procedur civil.
Grefierul de ședinț se refer asupra cauzei, învederând c aprtorul intimatei, avocat, a trimis la dosar, prin fax, cerere prin care solicit instanței s ia act de faptul c pentru termenul de judecat de astzi nu se poate prezenta în instanț, deoarece are de susținut mai multe cauze pe rolul instanțelor din T; se angajeaz s fac dovada în sensul celor susținute, la urmtorul termen de judecat. În anexa cererii, s-a trimis și împuternicirea avocațial nr. 36 din 24 aprilie 2009.
La filele 24, 25, recurentul pârât a trimis dovada achitrii timbrajului (6 lei) și 0,45 timbru judiciar și cerere prin care solicit judecarea cauzei "chiar și în lips".
Instanța, din oficiu, invoc temeiul de casare prevzut de art. 304 pct.1 din Codul d e procedur civil, având în vedere valoarea obiectului cererii de chemare în judecat, respectiv nulitatea actului și valoarea imobilului - 10 mii lei noi și rmâne în pronunțare asupra acestei chestiuni.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț;
Din examinarea lucrrilor dosarului constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Judec toriei Tulcea sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, s se constate nulitatea absolut a înscrisului sub semntur privat, numit act de vânzare-cumprare încheiat în anul 1972 între numiții și în calitate de vânztori și, în calitate de cumprtor și s se dispun repunerea prților în situația anterioar, cu cheltuieli de judecat.
În motivarea acțiunii s-a artat c la data de 2.04.1967 Gav ândut lui, soțul su, o suprafaț de teren de 1000 mp situat în comuna jud. T ocazie cu care s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumprare intitulat "chitanț". Ulterior, respectiv în anul 1972 soțul su împreun cu au întocmit un înscris sub semntur privat intitulat act de vânzare-cumprare prin care se obligau in calitate de vânztori s înstrineze terenul și casa de locuit construit pe acesta pârâtului, în calitate de cumprtor, înstrinare despre care ea a aflat ulterior fiind plecat din localitate.
A artat reclamanta c înscrisul sub semntur privat încheiat în 1972 este lovit de nulitate absolut deoarece este încheiat fr respectarea formei cerute de lege fiind înclcate dispozițiile Decretului 144/1958 potrivit cu care înstrinarea terenurilor cu sau fr construcții prin acte între vii se face numai cu autorizație administrativ prealabil și în form autentic, sub sancțiunea nulitții absolute.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autoritții de lucru judecat motivat de faptul c prin sentința civil 4196/1993 pronunțat de Judec toria Tulceaa fost respins cererea reconvențional formulat de ctre reclamanta din prezenta cauz prin care solicita anularea actului sub semntur privat încheiat în anul 1972.
Prin sentința civil nr.1516 din 28 mai 2007, Judec toria Tulceaa admis excepția și a respins cererea ca existând autoritate de lucru judecat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanț a respins cererea ca existând autoritate de lucru judecat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut c, pentru a exista autoritatea de lucru judecat potrivit art.1201 cod civil trebuie s existe tripla identitate cerut de acest text: de persoane, de obiect și de cauz.
În speț, din examinarea sentinței civile nr.4196/1993 pronunțat în dosarul nr. 3148/1993, rezult c cererea reconvențional formulat de reclamanta din prezenta cauz și prin care s-a solicitat anularea antecontractului de vânzare cumprare încheiat la 21.04.1972 a fost respins pe considerentul c nu se poate reține existența "unei nulitți relative sau absolute pentru a se putea dispune anularea contractului ".
S-a reținut c nu se poate discuta de existența unei cauze de nulitate relativ dar nici absolut cât vreme înscrisul în discuție are toate elementele esențiale ale structurii sale cum este voința, obiectul și cauza și nu se poate reține înclcarea dispozițiilor legale imperative sau c actul ar fi fost încheiat fr respectarea formei solemne cerute de lege.
Chiar dac în primul proces partea a solicitat anularea antecontractului pentru lipsa consimțmântului, iar prin cererea ce face obiectul prezentei cauze se invoc lipsa formei cerute de lege, motiv de nulitate absolut, instanța a apreciat c exist autoritate de lucru judecat cât vreme în cadrul primului proces s-a analizat valabilitatea actului sub aspectul tuturor cauzelor de nulitate absolut instanța concluzionând c au fost respectate toate dispozițiile legale imperative inclusiv cele referitoare la forma actului.
Trebuie precizat c nulitțile absolute fiind de ordine public, pot fi invocate și de instanț din oficiu astfel c odat ce s-a constatat c antecontractul în discuție s-a încheiat cu respectarea formei solemne cerut de lege aceast cerinț imperativ a legii nu mai poate fi pus în discuție în cadrul unei noi acțiuni.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamanta.
Prin decizia civil nr.606 din 12 sept.2007, Tribunalul Tulceaa admis recursul, a casat hotrârea atacat și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
S-a reținut c în anul 1993 între prți s-a mai derulat un proces în care a chemat în judecat pe actuala reclamant și fostul soț al acesteia în cadrul unei acțiuni posesorii. La aceast cerere de chemare în judecat reclamanta din prezenta cauz împreun cu fostul soț au formulat cerere reconvențional prin care solicitau anularea antecontractului de vânzare-cumprare întocmit la sediul CAP în care vânztori erau și și prin care s-a înstrinat o suprafaț de 1000 mp. și o cas compus din 2 camere contra sumei de 5.500 lei.
Prin sentința civil nr.4196 din 3 nov.1993 cererea reconvențional a fost respins ca nefondat, iar în considerentele sentinței s-a artat c "nu se poate discuta despre constatarea nulitții relative sau absolute pentru a se putea dispune anularea înscrisului".
Într-adevr instanța a folosit expresia de "anulareaînscrisului" și este bine știut c nulitții relative i s-a rezervat în doctrin denumirea deanulabilitate, iar actul lovit de anulabilitate se numește anulabil, spre deosebire de actul nul care este lovit de nulitate absolut.
Chiar prin cererea reconvențional formulat la data de 3 febr.1992, reclamanta a solicitat anularea înscrisului sub semntur privat pentru lipsa consimțmântului care reprezint unul din cele dou cazuri principale de nulitate relativ.
Cum în speț, nu s-a solicitat niciodat constatarea nulitții absolute a înscrisului sub semntur privat, ci doar anularea acestuia, tripla identitate de persoan, obiect și cauz nu este îndeplinit.
Dup casarea cu trimitere spre rejudecare cauza a fost înregistrat pe rolul Judec toriei Tulcea sub nr.6342/2007.
În cauz au fost introduși moștenitorii defuncților și respectiv, G, G și G.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive în ceea ce-l privește și excepția lipsei de interes.
Soluționând cauza, Judec toria Tulcea, prin sentința civil nr.1270 din 13 mai 2008, a respins ca nefondat excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului și excepția lipsei de interes.
A admis în parte acțiunea și a constatat nulitatea absolut a înscrisului sub semntur privat intitulat act de vânzare-cumprare încheiat la data de 21.04.1972 între și în calitate de vânztori și în calitate de cum prtor.
A fost respins ca nefondat captul de cerere privind repunerea prților în situația anterioar și i-a obligat pe pârâți la plata sumei de 218,6 lei ctre reclamant, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civil nr. 202 din 22 decembrie 2008, Tribunalul Tulceaa respins apelul pârâtului ca nefondat.
Pentru a pronunța aceast soluție instanța de apel a reținut, în esenț, c reclamanta justific un interes legitim în promovarea acțiunii în constatarea nulitții actului de vânzare-cumprare, întrucât terenul ce a fcut obiectul contractului de vânzare-cumprare a fost dobândit de vânztorul în timpul cstoriei cu reclamanta, iar acesta din urm nu a participat la perfectarea vânzrii, prin care un bun comun a fost scos din masa de partaj fr acordul unui soț.
S-a mai reținut c actul de vânzare-cumprare încheiat la data de 21 aprilie 1972 între și, pe de o parte și pârâtul, pe de alt parte, este lovit de nulitate pentru lipsa formei autentice, actul fiind încheiat cu înclcarea dispozițiilor art.11 din Decretul nr. 144/1958.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate, sub aspectul modalitții de soluționare a excepției lipsei de interes al reclamantei în promovarea acțiunii în nulitate, cât și sub aspectul aplicrii și interpretrii dispozițiilor art. 11 din Decretul nr. 144/1958, în speț, imobilul ce a fcut obiectul vânzrii-cumprrii încheiate la 21 aprilie 1972, nefiind situat într-o localitate aflat sub incidența art. 11 din Decretul nr. 144/1958.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedur civil.
La termenul de judecat din17 iunie 2009, din oficiu, Curtea a pus în discuția prților excepția nulitții hotrârii atacate, în raport de prevederile art. 304 pct.1, coroborat cu art. 2821Cod procedur civil, pentru calificarea greșit a cii de atac creia îi era supus hotrârea fondului și pentru neconstituirea legal a completului de judecat.
Analizând cu prioritate excepția invocat de instanța de recurs din oficiu, conform art. 1371alin.1 Cod procedur civil, se rețin urmtoarele:
În conformitate cu prevederile art. 299 Cod procedur civil:
"Hotrârile date fr drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevzute de lege, hotrârile altor organe cu activitate jurisdicțional sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunztor.
Recursul se soluționeaz de ctre instanța imediat superioar celei care a pronunțat hotrârea în apel."
Totodat, dispozițiile art.282[1]din același cod, instituie o excepție de la regula conform creia, hotrârile date în prim instanț de judectorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotrârile date în prim instanț de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, stabilind c: "Nu sunt supuse apelului hotrârile judectorești date în prim instanț în cererile introduse pe cale principal privind pensii de întreținere, litigii al cror obiect are o valoare de pân la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civil, cât și în materie comercial, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrrile în registrele de stare civil, luarea msurilor asigurtorii și în alte cazuri prevzute de lege.
Hotrârile instanțelor judectorești prin care se soluționeaz plângerile împotriva hotrârilor autoritților administrației publice cu activitate jurisdicțional și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dac legea nu prevede altfel."
Din analiza acestor norme legale rezult c obiectul recursului, cale extraordinar de atac, este reglementat în mod expres, fie în legea de procedur civil, fie în legi speciale.
În acest context, exercitarea cilor de atac este guvernat de principiul legalitții, potrivit cruia cile de atac sunt instituite prin lege, ceea ce înseamn c o hotrâre judectoreasc nu poate fi atacat pe alte ci decât cele expres prevzute de lege.
Legalitatea cilor de atac este totodat și o regul cu valoare de principiu constituțional, consacrat în art. 129 din legea fundamental, conform cruia: "Împotriva hotrârilor judectorești, prțile interesate și Ministerul Public pot exercita cile de atac, în condițiile legii".
Prin urmare, proclamând dreptul prților interesate și al Ministerului Public de a ataca hotrârile judectorești, textul constituțional arat îns, c aceasta se poate face numai "în condițiile legii", evocând astfel nu numai faptul c mijloacele procesuale de atac a hotrârilor judectorești sunt cele prevzute de lege, dar și c exercitarea însși a acestora trebuie s se realizeze în condițiile legii.
Legalitatea cilor de atac implic totodat și consecința c mențiunea greșit fcut în dispozitivul hotrârii care se atac nu acord prții o cale de atac pe care legea însși n-a prevzut-o sau, dimpotriv, nu-i rpește prții calea de atac pe care legea i-a conferit-
În acest sens, calificarea greșit de ctre instanț a cererii introductive ori a cii de atac exercitate și, pe cale de consecinț, pronunțarea unei hotrâri judectorești corespunztoare acestei calificri, nu poate rpi dreptul prții la respectiva cale de atac, întrucât cile de atac nu sunt cele menționate în hotrârea atacat, ci acelea prevzute de lege.
În speț, se constat c erau aplicabile dispozițiile art. 2821Cod procedur civil, termenul de "litigiu" folosit de legiuitor prin art. 2821Cod procedur civil, desemneaz toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrin și jurisprudența în materie, prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonial ori un act juridic al crui obiect este un drept evaluabil în bani.
Litigiul dedus judecții are ca obiect constatarea nulitții contractului de vânzare-cumprare încheiat cu privire la o suprafaț de teren de 987 situat în intravilanul comunei, județul T, teren care are o valoare de circulație de 10.000 lei, așa cum rezult din actul de vânzare-cumprare autentificat sub nr. 2109 din 26 octombrie 2006 de BNP Asociați - și (fila 9 dosar nr- al Judec toriei Tulcea ).
Decizia civil nr. 32 din 09 iunie 2008, pronunțat într-un recurs în interesul legii statuat c dispozițiile art. 1 pct.1, art.2 pct.1 lit."a" și "b" și art. 282 alin.(1) Cod procedur civil se interpreteaz în sensul c în vederea determinrii competenței materiale de soluționare în prim instanț și în cile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulitții, anularea, rezoluțiunea și rezilierea unor acte juridice, indiferent dac este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare. Intenția legiuitorului în actuala reglementare a art. 2821alin.(1) Cod procedur civil, a fost aceea de a extinde sfera de aplicare a acestor dispoziții legale prin includerea tuturor litigiilor patrimoniale evaluabile în bani, indiferent dac acestea vizeaz acțiuni în realizarea dreptului, acțiuni în constituire sau de transformare, acțiuni personale, reale sau mixte etc. singura condiție impus fiind aceea ca obiectul litigiului s aib o valoare de pân la 100.000 inclusiv.
Rezult, deci, c acțiunea reclamanților privește un drept real imobiliar, deci are un caracter patrimonial, este evaluabil în bani, valoarea imobilului este inferioar sumei de 100.000 lei, situație în care hotrârea primei instanțe este supus cii de atac a recursului, conform art. 2821Cod procedur civil.
Admiterea atacrii hotrârii judectorești cu alte cale de atac decât aceea stabilit de lege constituie o înclcare a principiului legalitții acestora, consacrat de legea procesual civil în concordanț cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, care satisface exigențele art. 21 din legea fundamental, privind liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, reglementate prin Convenția pentru aprarea drepturilor omului și a libertților fundamentale; respectarea acestui principiu oblig și la exercitarea controlului judiciar în conformitate cu normele specifice fiecrei ci de atac, referitoare la compunerea completului de judecat și la desfșurarea judecții, pentru c, în caz contrar, hotrârea este lovit de nulitate, fiind pronunțat cu înclcarea formelor procedurale impuse în mod imperativ de legiuitor.
De altfel, este evident c decizia pronunțat de ctre tribunal în aceste circumstanțe încalc normele legale imperative privind compunerea instanței fiind incident motivul de casare prevzut de dispozițiile art. 304 pct. 1 din Codul d e procedur civil.
Instanța european a decis în mod constant c limitrile dreptului de acces la un tribunal - component a garanțiilor menționate - cuprinse în marja de apreciere, lsat de prevederile Convenției și de jurisprudența organelor sale la dispoziția statelor, cuprinde și condițiile în care poate fi atacat o hotrâre a unei instanțe de fond.
În msura în care neîndeplinirea unei asemenea condiții nu se datoreaz culpei titularului exercițiului cii de atac, el nu poate fi deczut din posibilitatea de aop une în realizare.
De altfel, o interpretare extrem de riguroas fcut de jurisdicțiile interne unei reguli procedurale ce poate avea drept consecinț privarea prților de punerea în valoare a dreptului lor de acces la un tribunal, sub forma imposibilitții intentrii unei ci de atac împotriva unei hotrâri a unei instanțe inferioare, reprezint o înclcare a dispozițiilor art.6 paragraful 1 din Convenție.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 304 pct.1 Cod procedur civil, se va admite recursul pârâtului și se va casa decizia recurat, cauza fiind trimis spre rejudecare Tribunalului Tulcea pentru soluționare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurentul pârât, domiciliat în localitatea, județul T, împotriva deciziei civile nr. 202, pronunțat de Tribunalul Tulcea la data de 22 decembrie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamant, domiciliat în localitatea, județul T și intimații pârâți G, () -, și G (), toți cu domiciliul în localitatea, județul T și - afișare la ușa instanței, având ca obiectnulitate act.
Caseaz decizia recurat și trimite cauza Tribunalului Tulcea pentru soluționare în recurs.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public astzi, 17 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.apel
Red.dec.jud.recurs /23.06.2009
gref.AB/2 ex./03.07.2009
OMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVIL, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
C,-, județ
.0241-- int. 132 (grefier); 144(arhiva); 0241--;fax: 0241--
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Dosar nr-
Data:_____________2009
C TRE,
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVIL
V înaintm alturat, dosarul nr-, privind recursul civil formulat de recurentul pârât, domiciliat în localitatea, județul T, împotriva deciziei civile nr. 202, pronunțat de Tribunalul Tulcea la data de 22 decembrie 2008 în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamant, domiciliat în localitatea, județul T și intimații pârâți G, () -, și G (), toți cu domiciliul în localitatea, județul T și - afișare la ușa instanței, având ca obiect nulitate act, întrucât Curtea, prin decizia civil nr. 215/C din 17 iunie 2009, a decis:
"Admite recursul.Caseaz decizia recurat și trimite cauza Tribunalului Tulcea pentru soluționare în recurs. Irevocabil. Pronunțat în ședinț public astzi, 17 iunie 2009."
Dosarul conține un nr. de ___ file și are atașate urmtoarele dosare: nr- (54 file) al Tribunalului Tulcea; nr- R al Judec toriei Tulcea (50 file); nr- al Tribunalului Tulcea (19 file); nr- al Judec toriei Tulcea (39 file);nr. 3148/99 R al Judec toriei Tulcea (38 file); nr. 609/05.05.1993 al Judec toriei Tulcea (15 file); nr.5150/1991 al Judec toriei Tulcea (72 file); nr. 808/1994 al Curții de APEL CONSTANȚA (28 file) și, respectiv, nr. 47/1994 al Tribunalului Tulcea (45 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judector - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Daniela Petrovici
Judecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Maria Apostol