Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 370/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.370/CM
Ședința publică din 18 Iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de recurenții pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.636/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la intimatul reclamant, în C,- A, județul C, și intimatul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în bd.- cel nr.108, județul C, având ca obiect drepturi bănești - spor de vechime în muncă 25%.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 09.06.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.06.2009 și 18.06.2009, când a dat următoarea soluție:
CURTEA:
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Casa Județeană de Pensii Cad eclarat recurs la 29 iulie 2008 împotriva sentinței civile nr.636/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs la 4.08.2008 și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă
În fapt:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr- în data de 17.04.2008, reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și Casa Județeană de Pensii C obligarea acestora în solidar la plata drepturilor cuvenite, reprezentând sporul de 25% pentru vechime în muncă pentru perioadele 1 aprilie 2004 - 1 aprilie 2007 și 1 aprilie 2007 - 1 aprilie 2008.
În motivare s-a arătat că potrivit art.41din OUG nr. 27/2006 s-a stabilit că vechimea în muncă se ia în calcul la acordarea, recalcularea și actualizarea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale însă la stabilirea pensiei de serviciu, pârâta Casa Județeană de Pensii C nu a avut în vedere aceste dispoziții. S-a mai invocat și decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii nr. XXXVI din 7 mai 2007.
Reclamanții au mai arătat că în conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația lunară a unui magistrat în activitate.
Pentru perioada 1 aprilie 2007 - 1 aprilie 2008 au arătat că sporul de vechime în muncă trebuia avut în vedere imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 47/2007 însă acest lucru nu s-a realizat decât din 1 aprilie 2008.
În dovedire s-au depus înscrisuri constând în corespondența purtată de reclamanți cu pârâta Casa Județeană de Pensii C în vederea reactualizării pensiei de serviciu.
La termenul din 21.05.2008 reclamanții au precizat acțiunea în sensul că în realitate se solicită plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia de serviciu determinată în raport de sporul de vechime în muncă de care beneficiază magistrații în activitate, pentru perioada 01.04.2004 - 01.04.2007.
Prin întâmpinare pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea acțiunii susținând că pensia de serviciu se actualizează numai în cazul în care are loc o majorare a indemnizației magistraților în activitate. Totodată, s-a arătat că în conformitate cu HG nr. 1275/2005 actualizarea se realizează pe baza unor adeverințe tip transmise de instituțiile publice la care se referă art. 31 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004 și ale Legii nr.47/1992. Aceste susțineri au fost reluate ulterior și în concluziile scrise depuse.
Pe cale de întâmpinare Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a invocat excepția lipsei calității procesual pasive cu motivația că reclamanții sunt pensionar și nu mai există nici un fel de raporturi juridice între aceștia și parchet.
În dovedire s-au depus copii ale carnetelor de muncă ale reclamanților.
Nu au fost formulate apărări cu privire la fondul cauzei.
pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 21.05.2008, Tribunalul, din oficiu a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.04.2004 - 16.04.2005.
Prin sentința civilă nr.636/23.05.2008, Tribunalul Constanța a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 01.04.2004 - 16.04.2005 și excepția lipsei calității procesual pasive a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, Și - în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Casa Județeană de Pensii C.
Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Casa Județeană de Pensii C să plătească reclamanților diferența dintre pensia de serviciu încasată și pensia de serviciu determinată prin luarea în calcul a unui spor de vechime în muncă de 25% începând cu data de 17.04.2005.
S-a respins ca prescrisă acțiunea pentru perioada 01.04.2004 - 16.04.2005, precum și cererea formulată împotriva Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța pentru lipsa calității procesual pasive.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescrierii dreptului la acțiune:
Reclamanții solicită plata unei diferențe dintre pensia de serviciu încasată și pensia de serviciu care consideră că ar fi trebuit calculată având în vedere sporul de vechime în muncă.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind accesorii. apoi, în conformitate cu prevederile art. 3, termenul prescripției este de 3 ani.
În conformitate cu art. 7 din Decretul nr. 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul de acțiune sau dreptul de a cere executarea silită.
În cauză, reclamanții solicită acordarea diferenței dintre pensia de serviciu încasată și pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul dacă ar fi fost calculată cu luarea în considerare a sporului de vechime în muncă.
Prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii nr. XXXVI din 7 mai 2007 s-a stabilit că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege prin prisma prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. I pct. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 și cu dispozițiile art. 137 alin. (1) din Codul muncii anterior.
Fiind vorba de un drept salarial de care beneficiau magistrații în funcție rezultă că dreptul acestora la sporul de vechime în muncă și implicit dreptul magistraților la diferențele de pensie de serviciu s-a născut lună de lună după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, fiind supus prescripției.
Cum acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Constanța la data de 17.04.2008 rezultă că pentru perioada 01.04.2004 - 16.04.2005 dreptul la acțiune s-a prescris.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța:
În conformitate cu art. 85(1) din Legea nr. 303/2004, partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 831 și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
Rezultă că o parte a pensiei se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat iar diferența din bugetul de stat, obligația de a asigura plata revenind ordonatorului principal de credite respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța neavând calitatea de ordonator principal de credite nu poate fi obligat să efectueze astfel de plăți.
Or, calitatea procesual pasivă presupune identitatea între persoana care este chemată în judecată și persoana căreia îi incumbă obligația corelativă dreptului a cărei apărare sau realizare se urmărește prin formularea acțiunii.
În consecință se va admite excepția lipsei calității procesual pasive a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Cu privire la fondul cauzei:
Copiile carnetelor de muncă depuse de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța rezultă că reclamanții au activat ca procurori după cum urmează: - până la 01.01.1999 (carnetul de muncă seria nr.Og -), - până la 01.11.1996 (carnetul de muncă seria nr. -), până la 01.02.2000 (carnetul de muncă seria nr. -), până la 01.11.1998 (carnetul de muncă seria nr. -), până la 01.03.1998 (carnetul de muncă seria nr. -), până la 01.02.1998 (carnetul de muncă seriaS. nr. -), până la 01.10.1997 (carnetul de muncă seria nr. -), până la 15.06.1987 (carnetul de muncă seriaS. nr. -), la 10.10.1983 (carnetul de muncă seriaC. nr. -), până la 01.07.1999 (carnetul de muncă seria nr. -) și până la 01.02.2005 (carnetul de muncă seria nr. -). Din fișa de pensie înregistrată la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale sub nr. 35160/24.05.1999 privind pe reclamantul rezultă că acesta a activat ca procuror până la 01.06.1999.
Așa cum s-a arătat, prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii nr. XXXVI din 7 mai 2007 s-a stabilit că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege prin prisma prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. I pct. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 și cu dispozițiile art. 137 alin. (1) din Codul muncii anterior.
A fost deci vorba de un drept salarial existent al magistraților pe toată perioada începând după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, care însă nu a fost inclus în indemnizația de serviciu. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, deși OG nr. 83/2000 nu mai prevedea acest drept în mod expres, el a subzistat pentru magistrați în temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. I pct. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 și cu dispozițiile art. 137 alin. (1) din Codul muncii anterior.
Așadar, în cauză nu se pune problema existenței sau nu a unei majorări a indemnizației de serviciu pentru magistrații în funcție care să determine majorarea pensiei de serviciu ci de o recorelare a pensiei de serviciu raportat la indemnizația reală și corect determinată a unui magistrat în activitate în condițiile în care pentru perioada de referință pensia de serviciu a reclamanților a fost determinată prin raportare la o indemnizație a magistraților în activitate care a fost greșit determinată.
Astfel, în perioada de referință, pensia de serviciu a reclamanților s-a raportat la indemnizația unui magistrat în activitate, indemnizație care nu includea și sporul de vechime în muncă.
În urma pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii a deciziei nr. XXXVI din 7 mai 2007 s-a stabilit că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă. S-a stabilit deci că indemnizația de care aceștia au beneficiat a fost greșit calculată prin neincluderea sporului de vechime în muncă și că aceasta avea în realitate un cuantum mai mare, prin adăugarea sporului de vechime în muncă.
Or, în aceste condiții, pensia de serviciu a reclamanților s-a calculat prin raportare la un cuantum greșit al indemnizației unui magistrat în activitate, fiind necesar ca aceasta să fie calculată prin raportarea la cuantumul corect al indemnizației unui magistrat în activitate, adică acel cuantum determinat prin includerea sporului de vechime în muncă.
Apoi, prin Legea nr. 45/2007 prin care s-a aprobat cu modificări OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, s-a introdus în textul acesteia articolul 41al cărui prim alineat a stabilit că "pentru vechimea în muncă, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază de un spor de vechime calculat la indemnizația de încadrare brută lunară [.]".
Modificându-se modalitatea de calcul a indemnizației de serviciu a unui magistrat în activitate, de la această dată trebuia ca și pensia de serviciu să se calculeze raportat la noul cuantum al indemnizației de serviciu determinat prin aplicarea sporului de vechime în muncă.
Astfel, art.85 din Legea nr. 303/2004, atât în forma anterioară modificării prin OUG nr. 100/2007 cât și ulterior acestei date stabilea principiul corelării cuantumului pensiei de serviciu cu indemnizația unui magistrat în activitate chiar dacă în mod diferit, inițial raportat la o medie ulterior raportat la cuantumul stabilit prin ultima modificare a indemnizației.
În oricare din cazuri însă și oricum s-ar calcula pensia de serviciu raportat la indemnizația unui magistrat în activitate, trebuia ca venitul magistraților în activitate să fie avut în vedere cu includerea sporului de vechime în muncă la care aceștia au dreptul.
Astfel, art. 41din OUG nr. 27/2006 stabilea în mod expres că sporul de vechime în muncă se ia în calcul la acordarea, recalcularea și actualizarea pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.
Ca urmare, pârâții Casa Județeană de Pensii C și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aveau obligația de a calcula indemnizația de serviciu a reclamanților raportându-se la indemnizația magistraților în funcție determinată prin includerea sporului de vechime în muncă.
Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Casa Județeană de Pensiia vizat în esență următoarele:
În conformitate cu art.85 alin.2 din legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.100/2007 "pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art.84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considere, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată".
Prin urmare textul legal invocat stabilește în mod expres situația în care se poate proceda la actualizarea pensiei de serviciu și anume, atunci când survine majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător și procuror în activitate.
Pe de altă parte, potrivit disp. nr.HG1275/2005, aplicabilă în continuare pentru aspectele care nu au suferit modificări și nu contravin astfel noilor reglementări legale, actualizarea pensiei de serviciu se realizează de către casele teritoriale de pensii pe baza adeverințelor tip transmise de instituțiile publice prevăzute la art.31 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004 și ale Legii nr.47/1992.
O asemenea adeverință ar urma să fie emisă conform prevederilor legale în vigoare numai dacă în cursul anului 2007 intervenit o majorare a indemnizației de încadrare brute lunare a magistraților în activitate. În caz contrar, actualizarea pensiei de serviciu nu poate avea loc.
Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângăa vizat în esență următoarele:
În conformitate cu disp. art.82(2), art.83, art.84(3) din Legea nr.303/2004 o parte din pensia de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar o altă parte din bugetul de stat, dat textul de lege nu prevede că instituția ce efectuează aceste plăți este Parchetul de pe lângă, dimpotrivă conf.art.8 din nr.HG-1275/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor "diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public, precum și pensia prev. la art.82 alin.2 din lege se suportă de la bugetul de stat prin bugetul "
În mod similar, conf.art.12 din nr.HG290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.567/2004, stabilirea, actualizarea, recalcularea și plata pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
În raport de disp. art.90 din Legea 19/2000, plata pensiei se face lunar, casele teritoriale de pensii transmițând lunar la domiciliul beneficiarilor taloanele de plată a drepturilor de pensie indiferent de modalitatea pentru care s-a optat. Or, în acest caz, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă nu are calitate procesuală pasivă și nici Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța nu are, cum corect a reținut instanța de fond, întrucât nu se identifică cu persoana care ar avea obligații în raportul dedus judecății.
Având în vedere obiectul cererii intimaților respectiv plata drepturilor de pensie solicitate, cuvenite pe o perioadă în care aceștia deja aveau calitatea de pensionar și faptul că plata drepturilor de pensie nu intră în competența recurentului pârât Ministerul Public, apreciază că nu are calitate procesuală pasivă.
Pe de altă parte, intimații s-au pensionat în perioada 1984 - 1999, cu excepția intimatului reclamant care s-a pensionar la 01.02.2005 și ca atare au beneficiat la data pensionării de sporul de vechime în muncă, deoarece s-au pensionar anterior intrării în vigoare a nr.OG83/2000, când sporul de vechime în muncă fiind prevăzut de lege și pentru magistrați era luat în considerare la stabilirea și calcularea pensiilor de serviciu.
Sporul de vechime a fost inclus pentru intimați în cuantumul pensiei de serviciu la data emiterii deciziilor de pensionare deoarece actul normativ în vigoare la acea dată Legea nr.50/1996 prevedea acordarea acestui spor.
Recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă a făcut obiectul dosarului nr.4/2007 al - Secțiile unite și a fost soluționat în ședința din 7 mai 2007 conform Deciziei nr.XXXVI. Potrivit acestei decizii a fost admis recursul în interesul legii.
Astfel, dispozițiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996 în raport cu prevederile art.1 pct.32 din nr.OG83/2000, art.50 din nr.OG177/2002 și art.6 alin.1 din nr.OG160/2000 se interpretează în sensul că:Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați,precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
Cu toate acestea, admiterea acțiunii intimaților reclamanți începând cu data de 17.04.2005 având în vedere că Legea nr.45/2007 a intrat în vigoare abia la data de 12.03.2007 și că acordarea sporului anterior acestei date nu se justifică, este evident că actualizare a pensiei de serviciu a intimaților reclamanți în funcție de sporul de vechime se poate face doar după data de 12.03.2009.
Recursurile sunt fondate.
Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă, îl va admite cu consecința respingerii acțiunii în contradictoriu cu acesta pentru lipsă calitate procesual pasivă, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu disp. art.85(1) din Legea nr.303/2004, partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art.82(2), 83(1) și 84 (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
Este real că, deși în conformitate cu aceste dispoziții legale o parte din pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat, dar textul de lege nu prevede că instituția care efectuează aceste plăți este Parchetul de pe lângă
Art.8 din nr.HG1275/2005 privind aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor "Diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public, precum și pensia prev. la art.82 alin.(2) din lege se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
În mod similar, potrivit art.12 din nr.HG290/2005, privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr.567/2004, stabilirea actualizarea, recalcularea și plata pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
În conformitate cu disp. art.90 plata pensiilor se face lunar, casele teritoriale de pensii transmițând la domiciliul beneficiarilor din România, taloanele de plată a drepturilor de pensie.
Din cuprinsul adresei nr.544/III/12.2008 emisă de Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, rezultă că toți intimații (cu excepția lui ) s-au pensionat între anii 1984-1999 și ca atare au beneficiat la data pensionării de sporul de vechime în muncă, deoarece s-au pensionar anterior intrării în vigoare a Ordonanței de Guvern nr.83/2000, când sporul de vechime în muncă era luat în considerare la stabilirea și calcularea pensiilor de serviciu.
Sporul de vechime în muncă a fost inclus pentru intimați în cuantumul pensiilor de serviciu la data emiterii deciziilor de pensionare, întrucât actul normativ în vigoare (la data pensionării), Legea nr.50/1996 prevedea acordarea acestui spor.
Cât privește intimatul, nici acesta nu era îndreptățiți la obținerea sumelor pretinse în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă având în vedere incidența disp.art.8 nr.HG1275/2005 și art.12 din nr.HG290/2005 pe care le-am analizat mai sus.
De asemenea, intimații reclamanți nu au făcut dovada că nemulțumiți fiind de elementele cuprinse în adeverințele nominale, au exercitat căile legale de contestare a acestora sau că în lipsa existenței unor asemenea adeverințe anuale (ceea ce legal nu ar trebui să fie posibil) s-au adresat cu cerere pentru obținerea lor.
Rezultă astfel că, având în vedere obiectul cererii intimaților, respectiv plata drepturilor de pensie solicitate, cuvenite pe o perioadă în care aceștia deja aveau calitatea de pensionar și faptul că plata drepturilor de pensie nu intră în competența recurentului pârât Ministerului Public - Parchetul de pe lângă, acesta nu are calitate procesual pasivă, neexistând nici un temei juridic pentru antrenarea răspunderii în raport de pretențiile intimaților.
Recursul Casei Județene de Pensiieste de asemenea întemeiat și va fi admis cu consecința respingerii ca nefondate a contestației în raport cu acest pârât pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Art.85(2) din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificată prin nr.OUG100/2007, dispune: " de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș de la art.84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime".
Art.18 din nr.HG1275/2005, dispune:
"(1)În aplicarea prevederilor art.85(2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:
a) Casa națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă J listele cu titularii pensiilor de serviciu aflate în plată în luna decembrie a fiecărui an.
b) instituțiile publice prevăzute la lit.a) transmit adeverințele nominale, întocmite conform anexelor nr.4-6 la normele metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.
Întregul raționament juridic al sentinței atacate este eronat, pe de o parte pentru că nu s-a reținut corect situația de fapt (pensionari sub imperiul Legii nr.50/1996 - cu excepția lui ), pe de altă parte întrucât nu au fost avute în vedere modificările legislative - în materie - în evoluția lor.
Astfel, din capul locului arătăm că obligația întocmirii și transmiterea adeverințelor normale în conformitate cu anexele nr.4-6 la Normele metodologice stabilite prin nr.HG1275/2005, revin instituțiilor publice enumerate la art.18 lit.a din Norme.
Instituțiile publice prevăzute la lit.a transmit adeverințele nominale întocmite conform anexelor 4 - 6 cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de asigurări sociale care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procurorii în activitate.
Rezultă astfel că în mod indubitabil, Parchetul de pe lângă nu putea transmite în cuprinsul adeverinței tip alte mențiuni referitoare la venituri decât ale procurorilor în activitate, iar Casa Națională de Pensii nu putea transmite caselor teritoriale decât adeverințele nominale pe care le-a primit de la Parchetul de pe lângă, fără a avea vreo competență legală de a le modifica sau completa sub aspectul elementelor cuprinse.
Nu se poate pretinde Parchetului de pe lângă și nici Casei Naționale prin casele teritoriale, chiar în condițiile existenței recursului în interesul legii cuprins în decizia XVI din 7 mai 2007, le achita în mod direct sumele pretinse cu titlu de diferențe de pensie, încălcându-se procedura legală instituită de legiuitor corespunzător legislației mai sus arătate pentru a se acoperi situația discriminatorie în care pretind reclamanții că se află, întrucât așa cum au arătat, pensia acestora s-a stabilit în condițiile Legii nr.92/1992 și a Legii nr.50/1996, când sporul de vechime era prevăzut în pensia de serviciu (cu excepția lui )
Reclamanții s-au aflat în dificultate atunci când s-au adresat instanței de fond evitând să încadreze cererea pe temeiul unei norme legale pretins încălcate, astfel că au indicat drept temei dispozițiile art.8 din Legea nr.544/2004 privind contenciosul administrativ.
Mai trebuie adus în discuție un aspect pe care tribunalul nu l-a avut în vedere ignorând dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea nr.19/2000.
Subliniem că la actualizarea pensiilor de serviciu se emit decizii de recalculare.
Reclamanții nu au contestat nici una din deciziile succesive anuale de recalculare, ci s-au adresat în mod direct cu o cerere de pretenții prezumând că acest spor nu a fost luat în considerare.
Procedând astfel, reclamanții au dorit să obțină efectele contestării și desființării deciziilor de recalculare anuale, fără însă a fi investit Tribunalul cu o cerere în acest scop. Intimatul, nu contestă că începând cu aprilie 2007 este beneficiarul dreptului, astfel că solicită acordarea acestui spor pentru 3 ani de zile, respectiv de la 1.04.2004 - 1.04.2007.
Hotărârea primei instanțe este defectuoasă și prin modalitatea de redactare a dispozitivului în ceea ce privește obligarea la plata diferențelor începând cu data de 17.04.2005 (fără a se prevedea un punct terminus) deci și în continuare, eludând astfel întreaga procedură instituită de Legea nr.19/2000 cu privire la posibilitatea de contestare a deciziilor de recalculare anuale, prezumând în mod nejustificat că și în prezent reclamanții sunt dezavantajați, sub aspectul cuantumului pensiei, fără a avea nici un fel de elemente în acest sens.
Iată deci că există norme legale pe temeiul cărora reclamanții puteau să obțină înlăturarea situației discriminatorii pretins invocate.
Pe cale de consecință, Curtea găsind criticile întemeiate, va admite recursurile și modificând în parte sentința, va respinge contestația ca nefondată față de Casa Județeană de Pensii C și pentru lipsa calității procesuale față de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile civile formulate de recurenții pârâți CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 636/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la intimatul reclamant, în C,- A, județul C, și intimatul pârât PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în bd.- cel nr.108, județul
Modifică în parte sentința în sensul că respinge contestația ca nefondată în contradictoriu cuCasa Județeană de Pensiiși pentru lipsa calității procesual pasive în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18.06.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud.-/13.07.2009
Tehnored.gref.RD/4ex./17.07.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Jelena Zalman
