Anulare act. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 242
Ședința publică din data de 04 martie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana
-- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de revizuientul G domiciliat în Târgoviște, str. -,. 159,. 18, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1182 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele - - cu sediul în B, sector 3, Calea nr. 6-6A,.B-C și - - - Sucursala D cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-revizuient G, personal, și intimata în revizuire - - B, reprezentată de avocat, lipsind intimata - - - Sucursala
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus memoriu formulat de recurentul-revizuient G, însoțit de acte, respectiv: sentința civilă nr. 191/16.04.2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, decizia nr. 2482/1.07.2003, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, sentința nr. 114/24.01.2002, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, decizia nr. 638/1.04.2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, sentința nr. 458/12.06.2002 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, sentința civilă nr. 115/25.01.2002 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, decizia nr. 620/29.03.2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, sentința civilă nr. 457/12.06.2002 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, decizia nr. 2693/19.09.2002 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, întâmpinarea nr. 7874/19.12.2001 a --Suc.D, răspunsul la interogatoriu nr. 4322/07.06.2002 al -, răspunsul la interogatoriu nr. 2402/7.06.2002 al --Agenția P, răspunsul la interogatoriu nr.4323/7.06.2002 al --Suc.D, răspunsul la interogatoriu nr. 2331/7.06.2002 al - Agenția M, extras din Constituție și Codul muncii, nulitatea contractului individual de muncă.
Curtea înmânează intimatei - - prin avocatul ales copie de pe memoriu și înscrisurile anexate la acesta.
Părțile, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul-revizuient G, personal, având cuvântul arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică. Astfel, arată că cererea de revizuire nu este tardivă, aceasta fiind introdusă în termenul legal, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unor dovezi administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, instanța a omis a analiza cererea de revizuire potrivit art. 4 pct. 2 și 3 Protocolului nr. 7 la. și, totodată, prima instanță a considerat greșit că motivele de revizuire au fost întemeiate pe dispozițiile art. 324 alin.3 pr.civ.
Așadar, precizează că începând cu data de 16.02.1994 până în 1.03.2005 a fost angajat la --Sucursala D, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, iar angajatorul are competența de angajare și desfacere a contractelor de muncă pentru personalul din subordine.
De asemenea, menționează că prin sentința civilă nr. 1216/21.11.2005 a Tribunalului Dâmbovița fost anulat expres, direct, integral Actul adițional nr- care stabilea începând cu luna martie 2005 raporturile de muncă cu - B sunt ilegale. Această sentință nu a fost singura avută în vedere la promovarea cererii de revizuire, ci însoțită de încheierea din 15 iunie 2007, care în fapt a lămurit dispozitivul sentinței în sensul că Actul adițional anulat este actul adițional nr- emis de -
În continuare arată că cererea de revizuire nu a fost introdusă tardiv, la peste un an după pronunțarea sentinței civile nr. 289/1.03.2006, ci la data de 1 martie 2006, situație ce rezultă din partea introductivă a sentinței nr. 289/2006.
Totodată, în al doilea motiv de recurs, stipulează că prin încheierea din 15 iunie 2007 s-a admis în parte cererea și s-a indicat ca data actului adițional anulat prin sentința 1216/2005 este 30.03.2005, iar în baza acestor hotărâri a formulat cerere de revizuire și după mai bine de 1 an și 8 luni s-a trecut în parte la executarea acestei hotărâri, sens în care s-a anulat poziția nr. 63 din carnetul de muncă, fapt care a dus la completarea cererii de revizuire, însă instanța de fond nu a analizat aceste dovezi.
Într-un al treilea motiv de recurs, se învederează că cererea de revizuire se întemeiază pe dispozițiile art. 4 pct.2 și 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană și art. 148 alin.2 și 3 din Constituție, iar în motivul patru se arată că instanța de fond greșit a considerat că motivele de revizuire se întemeiază pe art. 324 alin.3 pr.civ. care privește revizuirea în temeiul unei hotărâri, întrucât în unele cauze motivele nu se întemeiază pe vreo hotărâre dată în aceeași cauză de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci pe dispozițiile Protocolului nr. 7, obligatorii pentru România în temeiul disp.art. 148 din Constituția României.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate, judecarea cauzei pe fond, admiterea cererii de revizuire în sensul anulării sentinței civile nr. 289/1.03.2006 și pe cale de consecință admiterea contestației împotriva deciziei nr. 325/23.11.2005, depunând concluzii scrise.
Avocat, pentru intimata - - B, având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.
Astfel, arată că instanța de fond corect a admis excepția tardivității cererii de revizuire a sentinței civile nr. 289/01.03.2006, întrucât recurentul a invocat motivul de revizuire întemeiat pe disp. art. 322 pct.7 pr.civ. însă potrivit disp.art. 324 alin.(1) pct.1 pr.civ. termenul de revizuire este de o lună în acest caz și se socotește de la momentul comunicării hotărârii definitive. Așadar, hotărârea s-a pronunțat la 1.03.2006 și data comunicării acesteia către recurent a fost la 22.03.2006, deci termenul este cu mult depășit deoarece cererea de revizuire a fost introdusă în luna iulie 2007.
Referitor la al doilea motiv de recurs apreciază că acesta nu se poate reține întrucât nu are legătură cu revizuirea formulată în temeiul art. 322 pct.7 pr.civ. situație în care prin încheierea din 15.06.2007 se indica data de 30.03.2005 ca dată a actului adițional nr. 508/1291/30.03.2005, act care stabilea salariul recurentului și care a fost anulat prin sentința civilă nr. 1216/2005 și anularea poziției 63 din carnetul de muncă, aspect care nu prezintă niciun fel de relevanță cu privire la revizuirea sentinței nr. 289/2006.
De asemenea, față de al treilea motiv de recurs, precizează că invocarea prevederilor din Protocolul nr. 7 la. nu poate constitui o cauză de revizuire sau un motiv de repunere în termenul de introducere a cererii de revizuire, iar cu privire la al patrulea motiv se învederează că așa-numitele fapte noi care ar fi putut să atragă revizuirea sentinței nr. 289/2006 prin care a fost respinsă contestația recurentului, fapte care au constat în realizarea de înregistrări în carnetul de muncă în executarea sentinței nr. 1216/2005 prin care s-a dispus anularea actului adițional nr. 508/1921/30.03.2005, ce stabilise în mod unilateral salariul recurentului, acestea nu se pot reține ca motive care să atragă revizuirea sentinței.
Față de motivele invocate, solicită respingerea recursului ca nefondat conform motivelor pe larg expuse în întâmpinare și menținerea sentinței recurate. Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune factura seria - nr. 258/12.02.2008.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Dâmbovița sub nr-, revizuientul Gas olicitat la data de 10 iulie 2007 în contradictoriu cu intimații - - B și - - Sucursala D, revizuirea sentinței civile nr.289/1 martie 2006 aceluiași tribunal.
În motivarea cererii, revizuientul a susținut că sentința a cărei revizuire se impune a fost pronunțată după data de 21 noiembrie 2005 când același tribunal, prin sentința civilă nr.1216 care a dispus anularea actului adițional nr.508/1291/30.03.2005, a constatat că - - B nu avea calitate de angajator.
Revizuientul a precizat că până la data emiterii actului adițional-30.03.2005-a fost angajatul societății intimate - - Sucursala D, că după anularea acestui act în justiție, s-a revenit la situația juridică anterioară astfel că toate actele emise ulterior-inclusiv decizia nr.150 din 11 iulie 2005-fiind subsecvente, trebuie desființate deoarece sunt contrare situației de fapt, adică raporturilor continue și neîntrerupte de muncă pe care le-a avut cu intimata - - Sucursala
A mai susținut revizuientul că la data pronunțării sentinței civile nr.289/1.03.2006 prin care i-a fost respinsă contestația împotriva deciziei nr.325/23.nov.2005, actul adițional nr. 508/1291/30.03.2005 fusese anulat prin sentința civilă nr. 1216/21.nov.2005, aceste două hotărâri ale aceluiași tribunal referindu-se la aceleași părți, au același obiect, sunt contradictorii și nu se pot executa, ceea ce impune revizuirea celei de a doua care a nesocotit puterea de lucru judecat a celei dintâi.
Deși revizuientul nu a indicat cazul de revizuire pe care și-a întemeiat cererea, a precizat că în cauză există două hotărâri potrivnice.
La data de 24 august 2007, revizuientul și-a completat cererea cu susținerea că după sesizarea instanței, s-au produs fapte și acte noi de către intimata - - B, care a operat înscrieri în carnetul său de muncă la pozițiile nr.67 și 68, astfel că sunt incidente prevederile art.4 pct.2 și 3 din Protocolul nr.7 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ce are prioritate față de dreptul intern.
Intimata - - B prin întâmpinarea formulată a invocat excepția: tardivității introduceri cererii de revizuire, susținând că potrivit dispozițiilor art.324 (1) cod pr.civ. termenul de revizuire în situația invocată de revizuient, este de o lună și se socotește de la data comunicării hotărârii, respectiv excepția inadmisibilității acesteia, deoarece hotărârile ale căror dispoziții ar fi potrivnice, nu îndeplinesc cerințele art.322 pct.7 cod pr.civ.pentru a se dispune revizuirea.
Intimata a anexat la întâmpinare înscrisuri iar instanța a dispus atașarea dosarului civil nr.7943/2005 în care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire s-a cerut.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate, Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr.1182 pronunțată la data de 23 noiembrie 2007 admis excepția tardivității cererii de revizuire și a respins-o ca tardivă, obligând revizuientul la 1197,74 lei cheltuieli de judecată către intimata - -
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în conformitate cu art.322 pct.7 cod pr.civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și a celei date de instanța de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași calitate.
În cazul de revizuire de mai sus, termenul de introducere a cererii de revizuire este, potrivit art.324 alin.1 cod pr.civ, de o lună și se socotește de la data comunicării hotărârii definitive.
A constatat tribunalul că raportat la data comunicării sentinței civile nr.289 a cărei revizuire s-a cerut, respectiv 20.03.2006 și data când aceasta a devenit irevocabilă prin respingerea recursului-15.09.2006- termenul de o lună a fost cu mult depășit, așa încât revizuirea formulată la data de 10 iulie 2007 nesocotește dispozițiile legale și se sancționează cu constatarea tardivității.
În plus, s-a mai motivat și că invocarea pretinsei încălcări a dispozițiilor art.4 pct.2 și 3 din Protocolul nr.7 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate constitui motiv de repunere în termenul legal de o lună pentru introducerea revizuirii sau motiv distinct de revizuire pentru că în acest din urmă caz, termenul de revizuire este de 3 luni și curge de la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii CEDO care a constatat încălcarea.
Împotriva sentinței primei instanțe, în termen legal revizuientul a exercitat recurs (filele 4-9) criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Recurentul-revizuient a susținut că în mod greșit cererea sa a fost respinsă ca tardivă, prima instanță dezlegând excepția cu încălcarea legii.
Sub acest aspect, recurentul-revizuient a susținut că cererea sa nu este tardivă ci prematur formulată, deoarece sentința civilă nr.1216/21.nov.2005 a Tribunalului Dâmbovița nu a fost singura avută în vedere când a cerut revizuirea, această sentință fiind îndreptată de instanță prin încheierea de la 15 iunie 2007, dată în raport de care termenul de o lună nu este depășit.
A mai arătat recurentul-revizuient că cererea sa nu este tardivă pentru că la data de 1 martie 2006 prezentat sentința civilă nr.1216/2005 în instanța de judecată care a soluționat dosarul nr.7943/2005 în care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire a solicitat-
O altă critică, vizând fondul cererii de revizuire, privește nepronunțarea asupra unor dovezi administrate, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și refuzarea analizării de către instanța de fond a cererii de revizuire prin prisma dispozițiilor art.4 pct.2 și 3 din Protocolul nr.7 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului-obligatorii de la data aderării României la Uniunea Europeană.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței și judecând cererea de revizuire în fondul său, să se admită cererea în sensul anulării sentinței civile nr.289 din 1.03.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.7943/2005;rejudecând contestația împotriva deciziei nr.325/2005, să se dispună admiterea acesteia și reintegrarea sa în funcția de consilier juridic la - - Sucursala D, cu plata drepturilor salariale de care a fost lipsit recurentul începând cu data de 1 decembrie 2005 (fila 9).
În dovedirea motivelor de recurs, la termenul de judecată din 5 februarie 2008, recurentul-revizuient a depus înscrisuri (filele 18-24).
Intimata -. Bad epus întâmpinare prin care a cerut respingerea ca nefondat a recursului si menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
În ședința dezbaterilor, recurentul-revizuient a depus un memoriu însoțit de înscrisuri și a reiterat solicitarea de admitere a recursului pe care l-a exercitat.
Curtea, verificând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente în cauză dar si sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată următoarele:
Potrivit art.137 cod pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum si asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Procedând în conformitate cu normele procesuale sus-citate, instanța de fond a examinat cu prioritate excepția tardivității introducerii cererii de revizuire, stabilind în mod corect că aceasta este întemeiată pentru considerentele care succed:
Este mai presus de orice îndoială că revizuientul s-a adresat instanței de judecată la data de 10 iulie 2007, în raport de care se calculează termenul prevăzut de art.324 cod pr.civ.pentru formularea unei cereri de revizuire.
Termenele legale pentru exercitarea căii extraordinare de atac, de retractare a revizuirii sunt diferite, fiind condiționate esențial de cazul de revizuire invocat, conform art.324 alin.1, pct.1-5, alin.2 și 3 cod pr.civ.
Din motivarea de fapt și de drept a revizuirii aflate la filele 3-5 dosar fond rezultă fără putință de tăgadă că revizuientul a învestit instanța cu cercetarea cazului de revizuire prevăzut de art.322, alin.1, pct.7 cod pr.civ.-indicat expres în cererea sa.
În cazul contrarietății de hotărâri prevăzute de art. 322, alin.1, pct.7 cod pr.civ. termenul de revizuire este de o lună și se calculează de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la alin.2 pct.7-de la pronunțarea ultimei hotărâri.
Interpretând și aplicând corect aceste dispoziții legale, prima instanță a stabilit că introducerea cererii de revizuire la data de 10 iulie 2007 nesocotește termenul legal edictat de legiuitor tocmai pentru a fi respectat iar nu încălcat.
Calculul termenului de o lună se face, în situația contrarietății de hotărâri, în raport de cea de a doua hotărâre, adică sentința civilă nr.289/1 martie 2006 tribunalului, pentru că prin aceasta s-a susținut încălcarea autorității de lucru judecat.
Drept urmare, este fără relevanță juridică faptul-invocat de recurent-că prima sentință având nr.1216/2005, a fost îndreptată printr-o încheiere pronunțată la 15 iunie 2007 de același tribunal și deci de la această din urmă dată s-ar calcula termenul de o lună, câtă vreme, așa cum s-a arătat, revizuirea întemeiată pe cazul contrarietății de hotărâri, prevăzut în art.322, alin.1, pct.7 cod pr.civ. se poate cere socotind termenul legal de o lună, de la data ultimei hotărâri, iar nu a celei dintâi, cum în mod greșit a susținut recurentul-revizuient.
În aceste condiții, soluția adoptată de instanța de fond prin hotărârea recurată, este legală și temeinică.
Dezlegarea dată excepției tardivității face de prisos verificarea celorlalte motive și critici aduse prin calea de atac exercitată și care vizează alte împrejurări ce nu pot fi cercetate, dacă instanța s-a pronunțat pe excepție și a respins ca tardiv formulată cererea de revizuire.
Pentru toate considerentele care preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul G, conform art.312 cod pr.civ. menținând ca legală și temeinică hotărârea tribunalului.
În conformitate cu dispozițiile art.274 cod pr.civ.recurentul va fi obligat la plata către intimată a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocatului ales, potrivit dovezii depuse în recurs la filele 96-97 și care însumează 1303,80 lei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul G domiciliat în Târgoviște, str. -,. 159,. 18, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1182 din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele - - cu sediul în B, sector 3, Calea nr. 6-6A,.B-C și - - - Sucursala D cu sediul în Târgoviște, Bd. -, - județul
Obligă pe recurent la 1303,80 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana
- - - - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnoredac.
2 ex/21.03.2008
Dosar fond - al Trib.
G
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana
