Obligație de a face. Decizia 244/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 244

Ședința publică din data de 04 martie 2008

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana

-- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște,-, județul D și reclamanta () domiciliată în Târgoviște, str. - -,. 32,.A, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1385 din 14 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă (), reprezentată de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale din data de 04.03.2008, lipsind recurenții-pârâți Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și intimata-pârâtă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Avocat, pentru recurenta-reclamantă () având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursurilor.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, pentru recurenta-reclamantă () având cuvântul arată că instanța de fond greșit a respins cel de-al doilea capăt de cerere cu privire la încadrarea reclamantei în funcția de grefier-dactilograf, pe motiv că cererea a fost înregistrată la instanță la data de 15.10.2007, iar pe de altă parte pentru că nu s-a făcut dovada existenței unor posturi vacante la data respectivă, înțelegându-se că este vorba de 10.05.2006.

Astfel, precizează că la momentul în care a solicitat încadrarea în funcția de grefier, demersurile au fost făcute mai înainte cât și după data de 10.05.2006, însă răspunsurile primite de la Parchetul General și de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, i-a parvenit cu puțin timp înainte de a declanșa litigiul.

Față de împrejurarea că la momentul solicitării existau sau nu posturi vacante de grefier-dactilograf, menționează că în Nota privind rezultatul verificărilor se precizează că în cursul anului 2005 și până în luna mai 2006 au funcționat două grefiere, iar una din acestea a fost transferată la 15.05.2006 la DIICOT, dată de la care până în luna noiembrie 2006, prin rotație, a fost delegată câte o grefieră-dactilograf de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, situație în care exista cel puțin un post liber la Parchetul

De asemenea, arată că reclamanta a dobândit calitatea de grefier la data de 1.02.2005 până la 10.05.2006, iar în perioada desfășurării activității a fost adoptată Legea nr. 567/2004.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii celui de-al doilea capăt de cerere, conform motivelor expuse pe larg în recurs.

Referitor la recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, solicită ca acestea să fie respinge ca nefondate.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, în baza lucrărilor dosarului reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- reclamanta a chemat in judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate la încadrarea sa în funcția de grefier dactilograf pentru care îndeplinea condițiile de încadrare, începând cu data de 1 mai 2006.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că a desfășurat activitatea de grefier-dactilograf la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI între 1.02.2004 și 1.08.2005 fiind încadrată cu contract de muncă pe durată determinată, conform Ordinului nr.9/19.02.2004; că la data de 29.07.2005 urmare adresei nr.2178/VI a consimțit să fie transferată la.T D unde a îndeplinit efectiv funcția de grefier dactilograf până la data de 10.05.2006 când pe același post a fost angajată o altă persoană; că încetarea activității sale a fost dispusă abuziv, împrejurare atestată de sentința civilă nr.65/17 ian.2007 a Tribunalului Dâmbovița -devenită irevocabilă, prin care i-a fost recunoscută calitatea de grefier până la 10.05.2006 și i-au fost acordate drepturile bănești aferente acestui post.

Reclamanta a mai susținut că și de la această dată este îndreptățită a i se constata calitatea de grefier, un memoriu în acest sens fiindu-i soluționat favorabil de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de care a luat cunoștință la data de 5 octombrie 2007.

În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.91 alin.1,2 din Legea nr.567/2004, iar pentru a face dovada susținerilor din cererea de chemare in judecată a depus înscrisuri (filele 6-39).

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr..65/17 ian.2007 a Tribunalului Dâmbovița, iar în fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate deoarece reclamanta a fost încadrată cu contract de muncă pe durată determinată. S-a mai cerut introducerea în cauză a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (filele 44-46)

Această din urmă unitate a parchetului fiind legal citată ca pârâtă a formulat întâmpinare (filele 96-102) prin care în principal a invocat aceeași excepție a puterii de lucru judecat, iar in subsidiar-in fondul acțiunii - a cerut respingerea acesteia ca neîntemeiată deoarece reclamanta a fost angajată pe perioadă determinată, iar la expirarea contractului său de muncă nu îndeplinea cerințele art.91 alin. 1 din Legea nr.567/2004.

S-a mai arătat că acordul favorabil dat reclamantei pentru ocuparea unui post de grefier la Serviciul teritorial DIICOT D, a vizat grupul persoanelor care ocupau legal funcția de grefier, promovarea lor efectivă făcându-se prin examen.

Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1385 pronunțată la data de 14 decembrie 2007 admis in parte cererea reclamantei si a constatat că aceasta îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcției de grefier.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta a desfășurat activitatea de grefier-dactilograf în perioada 1 februarie 2004-1 august 2005, în baza contractului de muncă pe durată determinată, conform Ordinului nr.9/19.02.2004 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI, motivat de faptul că titulara postului- -se afla in concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani.

La data de 29 iulie 2005, reclamanta (fostă ) și-a exprimat expres consimțământul pentru transferul pe postul de grefier-dactilograf la Serviciul Teritorial Dâmbovița al DIICOT, unde și-a desfășurat efectiv activitatea între 1.08.2005-10.05.2006.

La 1.01.2005 a intrat în vigoare Legea nr.567/2004 care în art.91 prevede că personalul auxiliar de specialitate din instanțe si parchete, aflat în funcție la acea dată se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru postul ocupat, fără a distinge după cum personalul respectiv este încadrat cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată.

În aceste circumstanțe, tribunalul a constatat că reclamanta beneficia de respectivele prevederi legale câtă vreme desfășura activitate în funcția de grefier-dactilograf la data intrării în vigoare a legii, nefiind întemeiată susținerea pârâtului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție că recrutarea grefierilor are loc numai prin Scoala națională de Grefieri ori prin concurs conform Legii nr.567/2004, chiar acest normativ reglementând situația specială a personalului auxiliar aflat pe post la edictarea sa.

Prima instanță a hotărât însă că cererea reclamantei de a fi încadrată în funcția de grefier-dactilograf începând cu data de 10 mai 2006 nu poate fi primită, pe de o parte pentru că reclamanta s-a adresat instanței la 15 octombrie 2007, iar pe de alta, pentru că nu se află în dosar dovada existenței unor posturi vacante la acea dată, urmând ca aceasta să solicite încadrarea sa la momentul vacantării unui post similar cu cel pentru care s-a constatat că îndeplinește cerințele legale.

Împotriva sentinței au declarat recursuri în termen legal: reclamanta și pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reclamanta a criticat sentința sub aspectul greșitei soluționări a capătului de cerere vizând încadrarea sa în funcția de grefier-dactilograf începând cu data de 10 mai 2006.

A susținut recurenta-reclamantă că interpretând greșit Nota Serviciului de Inspecție Judiciară pentru procurori din cadrul aflată in dosar și în care se arată că în perioada 2005-mai 2006, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa au funcționat două grefiere, prima instanță a respins cererea sa motivând inexistența unui post vacant.

Drept urmare, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii celui de-al doilea capăt al acțiunii și încadrarea sa în funcția de grefier-dactilograf începând cu data de 10 mai 2006 (fila 6)

Recurentul Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovițaa solicitat instanței de recurs să constate că nu are calitate procesuală pasivă de a participa în cauză, neavând posibilitatea legală de a recunoaște sau încadra într-un post vacant pe reclamantă (fila 5).

Recurentul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică și a solicitat modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca fiind neîntemeiată.

S-a susținut sub un prim aspect că în mod greșit a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, în condițiile existenței unei alte hotărâri pronunțate în cauză, respectiv sentința civilă nr.65 din 17 ianuarie 2007 Tribunalului Dâmbovița, care a constatat calitatea de grefier a reclamantei, fiind incidente prevederile art.1201 cod civil. În aceste condiții s-a cerut admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibile (fila 13).

O altă critică vizând fondul cauzei, privește cazul de casare prev.de art.304 alin.1, pct.9 cod pr.civ.instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art.91 alin.1 din legea nr.567/2004.

S-a arătat că reclamanta a fost inițial încadrată ca muncitor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, începând cu 1 decembrie 1995; că la data de 1.02.2004 a fost încadrată cu contract de muncă pe durată determinată în funcția de grefier-dactilograf până la data de 1 august 2005 când titulara postului ocupat de reclamantă si-a reluat activitatea; că reclamanta trebuia să se reîntoarcă pe postul său de muncitor-telefonist, însă ea și-a dat consimțământul de a lucra efectiv ca grefier la Serviciul Teritorial Dâmbovița al DIICOT.

Recurentul a susținut că in mod eronat instanța fondului a recunoscut reclamantei calitatea de grefier în aceste circumstanțe pe baza teoriei dreptului câștigat, deoarece la data intrării in vigoare a Legii nr.576/2004, aceasta făcea parte din personalul contractual al parchetului iar nu din cel auxiliar de specialitate pentru a fi incidente prevederile art.91 alin.1 din lege.

Cum recrutarea grefierilor se face de regulă prin Scoala Națională de Grefieri ori, prin concurs-în mod excepțional-legea nu prevede vreo altă modalitate de accedere în postul de grefier, astfel că prin hotărârea instanței de a-i recunoaște reclamantei calitatea de grefier, s-au depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugându-se la lege, ceea ce impune admiterea recursului si modificarea sentinței in sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

Curtea verificând hotărârea atacată prin prisma actelor si lucrărilor dosarului,a criticilor formulate de recurenți dar și sub toate aspectele, conform art.3041cod pr.civ. constată următoarele:

Cât privește recursul exercitat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița prin care s-a cerut a se constata lipsa calității sale procesual pasive, se remarcă pe de o parte că fiind legal citat la instanța fondului, acesta nu a formulat apărări pe cale de excepție sau în fondul cauzei, iar pe de alta-calitatea sa de angajator atrage dreptul si obligația de a sta în proces pentru ca hotărârea instanței privind disputa asupra postului de grefier în structura sa de personal, să-i fie opozabilă.

Drept consecință critica adusă sentinței sub acest aspect este nefondată.

Referitor la recursul declarat de recurentul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în privința excepției puterii de lucru judecat Curtea constată nefondată critica formulată, în cauză nefiind incidente prevederile art.1201 cod civil.

Sentința civilă nr.65 pronunțată la 17 ianuarie 2007 de același tribunal si aflată la filele 16-19 dosar fond nu are autoritate de lucru judecat deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru ca această excepție să fie operantă.

Deși purtat între aceleași părți și având aceeași cauză juridică, litigiul anterior nu a avut același obiect, câtă vreme instanța a constatat calitatea de grefier a reclamantei () pe perioada 1.08.2005-10.05.2006, iar în cauza de față instanța de fond a cercetat si soluționat acțiunea, începând cu data de 10 mai 2006, pe de o parte, iar pe de alta cel de-al doilea capăt din cerere pentru încadrarea sa in funcția de grefier nu se regăsește în cea dintâi acțiune, pentru a se considera soluționat cu putere de lucru judecat.

În egală măsură, dacă în cauză ar fi operat excepția invocată de recurent, acțiunea reclamantei nu era inadmisibilă astfel cum acesta a solicitat ci se impunea respingerea ei pentru incidența puterii de lucru judecat.

A doua critică a aceluiași recurent privind fondul dreptului dedus judecății, deși s-a invocat cazul de modificare prevăzut de art.304 alin.1, pct.9 cod pr.civ. acesta nu este incident pentru că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile art.91 alin.1 și 2 din legea nr.567/2004.

Potrivit acestui text legal, personalul auxiliar de specialitate - aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor pentru care este numit, urmând ca grefieri-dactilografi să fie încadrați ca grefieri.

De aceste dispoziții legale, care nu disting după cum contractul de muncă al persoanelor la care se referă este încheiat pe durată determinată sau nedeterminată, beneficiază și reclamanta () care la data de 1 ianuarie 2005 era grefier-dactilograf, iar nu muncitor-telefonist, astfel că prin exercitarea atribuțiilor de serviciu la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, unde a fost legal încadrată-ca efect al examinării sale de comisia special constituită- prin Ordinul nr.9/2004, aceasta făcea parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul respectivului parchet.

In consecință, în mod legal și temeinic prima instanță a stabilit calitatea de grefier a acesteia, începând cu data de 10 mai 2006, când a încetat activitatea sa efectivă de grefier la structura teritorială Da D IICOT, unde a prestat efectiv activități specifice așa cum rezultă din copiile foilor colective de prezență aflate la filele 67-81 dosar fond.

Recursul exercitat de reclamantă prin care a fost criticată soluția dată de instanță celui de-al doilea capăt de cerere, este nefondat, câtă vreme încadrarea efectivă pe un post de grefier a reclamantei începând cu data de 10 mai 2006 nu este posibilă, pe de o parte datorită împrejurării că prin sentința de față-constitutivă iar nu declarativă de drepturi-a fost constatată calitatea sa de grefier începând cu 10 mai 2006, iar pe de alta, deoarece așa cum și instanța de fond a reținut, nu exista un post vacant de grefier pe care reclamanta să fie încadrată ca efect al acestei hotărâri judecătorești.

Recurenta-reclamantă, a cărei calitate de grefier este constatată ca efect al litigiului de față, are deschis dreptul de a se înscrie si participa în viitor la examenele ori concursurile pentru ocuparea efectivă a unui post de grefier, prin excepție de la regulile instituite de art.5,6 și 36 rap.la art.33 alin.1, lit.a-e din Legea nr.567/2004, pentru accederea în funcția sus-arătată.

În raport de toate considerentele care preced, cele trei recursuri exercitate urmează a fi respinse ca nefondate, în temeiul art.312 cod pr.civ. menținându-se ca legală și temeinică în întregul său, sentința civilă nr.1385 din 14 decembrie 2007 Tribunalului Dâmbovița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B, sector 5,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu sediul în Târgoviște,-, județul D și reclamanta () domiciliată în Târgoviște, str. - -,. 32,.A, parter, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1385 din 14 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI cu sediul în P,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana

- - --- - -- -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Tehnored./SȘ

2 ex./17.03.2008

f- Tribunalul Dâmbovița

G

Președinte:Traian Logojan
Judecători:Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Ioana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 244/2008. Curtea de Apel Ploiesti