Anulare act. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 258
Ședința publică de la 24 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de Primarul Comunei împotriva sentinței civile nr. 2005 din 3.12.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurentul Primarul Comunei și avocat pentru intimata, lipsă fiind aceasta din urmă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Avocat pentru intimata depune la dosar un număr de 9 înscrisuri. un exemplar al setului de acte apărătorului recurentului Primarul Comunei. Arată că sunt înscrisuri care emană de la recurent și o hotărâre judecătorească prin care s-a menținut contractul de muncă.
Avocat pentru recurentul Primarul Comunei depune la dosar împuternicire avocațială și un număr de 18 înscrisuri. un exemplar al setului de acte apărătorului intimatei. Solicită acordarea unui termen pentru studiul înscrisurilor ce i-au fost comunicate la acest termen.
Avocat pentru intimata arată recurentul a depus o parte din înscrisurile depuse și de ei. Solicită acordarea unui termen pentru studiul înscrisurilor ce i-au fost comunicate la acest termen.
Instanța, cu privire la înscrisurile depuse de intimata prin apărător constată că o parte din acestea provin de la Primăria iar celelalte reprezintă o întâmpinare și o hotărâre din dosare în care părțile s-au mai judecat, în consecință nu se impune acordarea unui termen pentru studiul acestor înscrisuri.
Avocat pentru recurentul Primarul Comunei arată că unul din înscrisurile noi depuse de el este adresa Consiliului Județean
Avocat pentru intimata revine și arată că nu solicită termen pentru studiul înscrisurilor ce i-au fost comunicate la acest termen.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru recurentul Primarul Comunei solicită admiterea recursului deoarece hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală și să se constate că actul adițional este lovit de nulitate absolută. Arată că a solicitat constatarea nulității absolute a actului adițional datorită faptului că contractul de muncă pe perioadă determinată nu poate fi modificat în perioadă nedeterminată. Precizează că funcția îndeplinită de către intimată este o funcție publică și că la funcția publică trebuie respectate o serie de dispoziții legale. Intimata nu putea fi făcută inspector principal în baza unui contract de muncă, iar acest post trebuia scos la concurs și publicat în Monitorul Oficial. Mai arată că în mod greșit primăria a încheiat contractul de muncă pe perioadă determinată și l-a transformat apoi în contract de muncă pe perioadă nedeterminată. S-au eludat în acest fel dispozițiile legale, iar acum plătesc un post contractual în mod nelegal. Indică faptul că primarul a venit și a spus că i s-a pus sub să semneze mai multe acte și a semnat și acest contract. Și-a dat seama de greșeală și a organizat concurs. Consideră că instanța trebuie să constate că actul respectiv nu poate să subziste. Mai precizează că funcției de inspector nu îi este aplicabil Codul Muncii Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata solicită respingerea recursului. Arată că adresa nr. 9956/9.01.2008 vine în opoziție cu afirmațiile recurentului deoarece reprezentantul legal al acestuia consideră acest înscris ca impropriu. Precizează că în adresă nu se face trimitere decât la funcțiile publice. Din punctul lor de vedere a considerat că este vorba de un post de natură contractuală și nu un post de funcție publică. Mai arată că regula de încheiere a contractului de muncă este aceea pe perioadă nedeterminată și nu determinată și că intimata nu avea cum să se înscrie la concurs daca era vorba de o funcție publică. Intimata a muncit și i s-a plătit această muncă. Mai precizează că s-a încheiat actul adițional pentru a se intra în legalitate. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise și chitanța nr. 47 din 24.03.2009 în valoare de 1500 lei reprezentând onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 7472/99/8.10.2008, reclamantul Primarul comunei a solicitat în contradictoriu cu pârâta să se dispună constatarea nulității absolute a actului adițional nr. 1/548/30.01.2007 de modificare a contractului individual de muncă nr. 37/14.07.2006.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că pârâta a fost încadrată pe durată determinată până la organizarea concursului pe funcția publică de inspector de specialitate (contabil). La data de 30.01.2007, dintr-o eroare, s-a întocmit și s-a semnat actului adițional a cărui nulitate se invocă în acțiune.
A susținut reclamantul că acest act adițional prin care s-a modificat contractul de muncă al pârâtei este lovit de nulitate absolută deoarece nu respectă disp. art. 29 alin. 1 din Codul Muncii, respectiv nu au fost verificate în prealabil aptitudinile profesionale ale pârâtei, nu a fost organizat concurs conform art. 30 alin. 1 din Codul Muncii.
Susține reclamantul că angajatorul nu a organizat concurs pentru ocuparea postului de muncă pe durată determinată, iar modificarea contractului individual de muncă pentru perioadă nedeterminată este ilegală.
În speță susține reclamantul că, printr-o eroare, consimțământul angajatorului a fost viciat, ceea ce conduce la nulitatea absolută a contractului individual de muncă a reclamantului.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat susținând că părțile, obiectul și cauza din prezenta speță sunt identice cu cele din dosarul nr- al Tribunalului Iași ce a fost soluționat prin sentința civilă nr. 766/28.05.2008. Pe fondul cauzei pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În contradovadă au fost depuse înscrisuri.
Prin încheierea din 19.11.2008 instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, motivat de faptul că, în urma verificării acțiunii ce a format obiectul cauzei înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, s-a constatat că nu există tripla identitate prev. de art. 1201 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 2055/3.12.2008, Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamantul Primarul comunei, județul I, în contradictoriu cu pârâta.
Pentru a se pronunța astfel, in stanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul individual de muncă nr. 37/14.07.2007 pârâta a fost angajată de Primăria pe postul de inspector de specialitate (contabil) pe perioadă determinată cuprinsă între 14.07.2006 - 14.01.2008.
Prin actul adițional nr. 1/548/30.01.2007 la contractul individual de muncă nr. 37/14.07.2006, angajatorul Primăriei a modificat durata contractului de muncă al pârâtei, din contract încheiat pe perioadă determinată, în contract încheiat pe perioadă nedeterminată.
Motivele de nulitate absolută ale unui act sunt prevăzute în mod expres de lege, în speță Codul Muncii sau Codul d e procedură civilă. Motivele invocate însă de reclamantul Primarul comunei ca fiind motive de nulitate absolută, a reținut instanța, nu pot atrage această sancțiune, întrucât nici prevederile art. 29 alin. 1 și nici prevederile art. 30 alin. 1 din Codul Muncii nu sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește faptul susținut de reclamant, precum că printr-o eroare consimțământul său în calitate de angajator a fost viciat, ceea ce conduce la nulitatea absolută a actului adițional a contractului individual de muncă, instanța a reținut că unul dintre principiile dreptului civil este acela că nimeni nu poate invoca în apărarea sa propria sa culpă.
Prin urmare, nici reclamantul din prezenta speță nu poate invoca în apărare propria culpă, respectiv faptul că ar fi fost viciat consimțământul său printr-o eroare comisă tot de el în calitate de angajator.
Pentru toate aceste considerente, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Primarul comunei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurentul că, la data semnării actului adițional, nu a cunoscut că postul deținut de pârâtă este funcție publică și nu contractuală, iar actul a fost introdus printre alte acte contabile și a fost determinat să-l semneze pentru completarea carnetului de muncă.
Mai arată recurentul că secretarul Primăriei era în concediu de naștere, astfel încât nu a avut posibilitatea să o consulte cu privire la natura funcției.
Ulterior, a aflat că funcția ocupată este funcție publică și nu contractuală, așa cum rezultă din organigramă. De altfel, acest lucru rezultă și din contractul de muncă nr. 37 din 14.07.2006, precum și din dispozițiile nr. 26/14.01.2008 și nr. 118/21.03.2008.
Pârâta a fost încadrată pe post contractual pentru buna funcționare a instituției până la organizarea concursului pentru funcția publică, ce prevede o procedură specială, prevăzută de Legea nr. 188/1999 - Statutul funcționarilor publici.
În mod greșit Tribunalul Iașia reținut că, prin acțiune, primarul a invocat prevederile art. 29, al. 1 și 30 al. 1 Codul Muncii ca motiv de nulitate absolută a actului adițional nr. 1/2007.
a fost angajată pe post contractual pe perioadă determinată până la organizarea concursului, postul din organigramă fiind de funcție publică, lucru consemnat de pârâtă. Prin urmare, pentru funcțiile contractuale sunt incidente prevederile Codului civil, art. 962 -obiectul convențiilor este acela la care părțile sau una din ele se obligă.
Pentru funcțiile publice sunt incidente prevederile Codului Muncii și a Legii nr. 188/1999 - Statutul funcționarilor publici.
Deci, transformarea unei funcții din contractuală în "funcție publică" nu se poate realiza de către angajator decât cu respectarea cadrului legislativ în domeniu - în speță Legea nr. 188/1999 cu modificările și completările ulterioare.
Faptul că funcția de inspector de specialitate este funcție publică și nu contractuală, rezultă din Anexa 1 cuprinzând funcțiile publice din Legea nr. 188/1999, cât și din organigrama depusă la dosarul cauzei.
Prevederile art. 15 din Codul Muncii sunt imperative, în sensul că: "sub sancțiunea nulității absolute, este interzisă încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei activități ilicite sau imorale".
Într-un contract sinalagmatic, obiectul este format din două elemente: prestarea muncii și salarizarea, care se află într-o legătură directă și indisolubilă. Prestarea muncii de către salariat ca obiect al contractului trebuie să fie executat în condiții licite. Un contract de muncă care are ca obiect prestarea unei munci prohibite va fi lovit de nulitate absolută.
Cauza sau scopul constă în obiectul urmărit la încheierea contractului. Cauza constituie obligația care determină asumarea obligației, iar validitatea contractului fiind condiționată de caracterul licit și moral al cauzei sau scopul său.
În literatura și practica judiciară s-a statuat că nevalabilitatea actului juridic trebuie dovedită. Ori, în organigrama primăriei, funcția ocupată de pârâtă reprezintă funcție publică și trebuie ocupată în condițiile legislației aplicabile funcțiilor publice, respectiv Legea nr. 188/1999 - numită în baza unei dispoziții a angajatorului, după susținerea unui concurs organizat conform metodologiei Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, conform art. 30 al. 1 Codul Muncii.
Consideră reclamantul că în mod greșit a reținut instanța de fond faptul că nu poate invoca în apărare propria culpă, câtă vreme rezultă din acte că, printr-o acțiune a pârâtei, i-a fost viciat consimțământul.
Ca urmare, solicită admiterea recursului și admiterea acțiunii formulate la fond.
În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului. Arată, în esență, că prin actul adițional în discuție părțile au convenit prin acord, transformarea duratei determinate în durată nedeterminată, în considerarea dispozițiilor art. 80 -81 Codul Muncii, iar dispozițiile nr. 26/14.01.2008 și 110/21.03.2008 invocate de recurent au fost anulate prin hotărâre definitivă și executorie.
În recurs au fost depuse înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, prin dispoziția nr. 257/14.07.2006 emisă de Primarul comunei, în baza rezultatului consemnat în procesul verbal nr. 2992/12.07.2006 cu ocazia desfășurării concursului pentru ocuparea postului de inspector de specialitate în cadrul Primăriei, și în conformitate cu prevederile art. 82 din Legea 53/2003, art. 68 lit. u și art. 71 din Legea 215/2001, s-a dispus angajarea pârâtei pe post de inspector de specialitate I(S) pe bază de contract individual de muncă pe durată determinată (18 luni).
În temeiul acestei dispoziții s-a încheiat între părți contractul individual de muncă nr. 37/14.07.2006 pe durată determinată de 18 luni (între 14.07.2006 -14.01.2008), pentru funcția de inspector de specialitate (contabil).
Ulterior, prin actul adițional nr.1/30.01.2007, s-a hotărât de comun acord modificarea contractului individual de muncă nr. 37/2006 începând cu 01.02.2007, în sensul că durata devine "", motivat de faptul că activitatea desfășurată de salariat conform fișei postului de inspector de specialitate I(S) la compartimentul financiar -contabilitate are caracter permanent și nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 81 din Codul Muncii.
Recurentul susține în mod vădit eronat că la data semnării actului adițional nu a cunoscut faptul că postul de inspector de specialitate este funcție publică și nu contractuală, având în vedere că el însuși a depus hotărârile nr. 2/27.01.2006 și nr. 2/31.01.2007, prin care se aprobă statele de funcții ale aparatului propriu de specialitate al primarului (funcționari publici și personal contractual), iar din Hotărârea 2/2006 rezultă că s-au aprobat 12 funcții publice și 1 post personal contractual.
În aceste condiții nu se justifică solicitarea de a se constata nulitatea doar a actului adițional prin care s-a modificat durata contractului și nu a contractului de muncă însuși, încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legii așa cum susține reclamantul -recurent.
Ceea ce omite însă recurentul este faptul că, potrivit Legii 188/1999 și Legii 215/2001, aparatul propriu de specialitate al administrației publice locale este format atât din funcționari publici, cât și din personal contractual, astfel cum hotărăște Consiliul Local, cu avizul
Ori, la Hotărârea nr. 2/2007 nu a fost depusă și anexa cuprinzând personalul contractual, ci doar cea privind funcțiile publice; la fel și în cazul Hotărârii 1/29.01.2009 prin care se aprobă organigrama și statele de funcții ale aparatului propriu de specialitate al Primăriei pentru demnitari, funcționari publici, personal contractual, asistenți personali, bibliotecă.
Însă din anexa 3 la HCL 1/31.01.2008, prin care se aprobă organigrama și statele de funcții ale aparatului propriu de specialitate pentru demnitari, funcționari publici, personalul contractual, însoțitorii persoanelor cu handicap și bibliotecă, rezultă că funcția de inspector de specialitate (S) gradul I era cuprinsă în statul de funcții pentru personalul contractual valabil la 1.01.2008. Există, desigur, și în statul de funcții publice un post de inspector (S)I tocmai avându-se în vedere împrejurarea arătată, respectiv că aparatul propriu de specialitate al administrației publice locale pot exista atât funcții publice, cât și contractuale.
Art. 111 din Legea 188/1999 republicată prevede la alin. 1 că, autoritățile și instituțiile publice care au prevăzut în statele de funcții posturi de natură contractuală, care presupun exercitarea unor atribuții dintre cele prevăzute la art. 2 alin. 2, au obligația de a stabili funcțiile publice în condițiile art. 107 (prin hotărâre a Consiliului Local și cu avizul ), iar la alin. 4 prevede că persoanele încadrate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în posturi de natură contractuală care au fost stabilite și avizate ca funcții publice vor fi numite în funcții publice de execuție dacă îndeplinesc condițiile prev. de art. 54 și condițiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei și gradului profesional al funcției publice.
Ca atare, în mod corect a reținut instanța de fond că nu există motive de nulitate a actului adițional nr. 1/30.01.2007, iar propria culpă a reclamantului nu poate fi invocată ca motiv de anulare a actului.
În plus, dispozițiile nr. 26/14.02.2000 și nr. 118/21.03.2008 au fost anulate prin sentința civilă nr. 766/28.05.2008 a Tribunalului Iași, rămasă irevocabilă prin decizia civilă 844/12.12.2008 a Curții de APEL IAȘI.
În consecință, raportat tuturor considerentelor expuse, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul reclamantului și va menține sentința atacată ca fiind temeinică și legală.
În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă recurentul va fi obligat să plătească intimatei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Primarul comunei împotriva sentinței civile nr.2005 din 03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red./13.04.2009
Tehnored.
23.04.2009 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
