Anulare act. Decizia 305/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 305
Ședința publică de la 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 448 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator pentru recurenta pârâtă intimatul pârât personal lipsind intimata pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat întâmpinarea depusă de intimați, după care:
Se comunică, recurentei pârâte, prin procurator, o copie de pe întâmpinarea formulată de intimați.
Procurator, pentru recurenta pârâtă, a depus o precizare la motivele de recurs, un set de înscrisuri respectiv: borderou privind cheltuielile de judecată, un set de înscrisuri, adeverință medicală pe numele recurentei,adresa nr.2166/17.03.2008 emisă de Direcția de Servicii comunale Tg. J către intimați, o citație emisă de Poliția Mun. Tg. J la 13.03.2008 pe numele intimatului cât și copia plângerii depuse de intimat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J la data de 28.02.2008, o adresă privind peroanele care locuiesc în acel apartament și certificatul de moarte nr.415/09.03.1946 al defunctei -.
Intimatul pârât a observat completarea la motivele de recurs și înscrisurile depuse și nu solicitat acordarea unui termen în acest sens.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului, iar procuratorului, i s-a pus în vedere că potrivit prevederilor art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, acesta nu poate pune concluzii orale.
Procurator, pentru recurenta pârâtă, a solicitat admiterea recursului conform motivelor.
Intimatul pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
CURT EA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 3342 din 01.06.2006 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 4870/C/2006, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții și, împotriva pârâtei -.
S-a reținut că acțiunea în anulare certificat de moștenitor suplimentar nr. 613 din 31 mai 1991 eliberat în urma decesului autoarei, mama pârâtei, decedată la 21 aprilie 1991 este nedovedită.
Instanța a motivat că în conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod civil,
reclamanții trebuiau să facă dovada faptului că locul de veci a rămas de pe urma autorului și nu de pe urma autoarei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamanții și.
Prin decizia civilă nr.448 din 12 noiembrie 2007, pronunțată Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanții reclamanți și, împotriva sentinței civile nr. 3342 din 01.06.2006 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr. 4870/C/2006.
A fost schimbată sentința, în sensul că s-a luat act de tranzacția intervenită între părți la 12 noiembrie 2007, pe care a consfințit-o astfel:
"TRANZACȚIE, încheiată azi 12.11.2007 între:
- domiciliat în Tg. J,-, posesor seria nr. - cu -;
- domiciliată în Tg. J,-, județul G, posesoare seria D A nr. - și cu -;
- domiciliată în Tg. J, str. -,.14,.3,.1,.45, județul G, posesoare BIs eria B E nr. -, -, părți în dosarul cu nr- al Judecătoriei Tg. J ce are ca obiect anulare certificat de moștenitor privind locul de veci situat în Cimitirul Ortodox al Municipiului Tg. J, rândul 19, aripa, locul nr. 11, cu două gropi zidite.
Înțelegem să încheiem prezenta TRANZACȚIE după cum urmează:
Noi, reclamanții și suntem de acord să devenim proprietarii de drept și unei gropi zidite situată în partea dreaptă a locului de veci situat în Cimitirul Ortodox Tg. J, rândul 19, aripa locul nr. 11 B având lățimea de 1,5.
Eu, pârâta înțeleg să devin proprietatea de drept a unei gropi zidite situată în partea a locului de veci situat în Cimitirul Ortodox Tg. J rândul 19, aripa, locul 11, având lățimea de 1,5. și pe care este edificată o cruce cu numele și fotografia pârâtei.
Prin prezenta tranzacție înțelegem să stingem litigiul ce face obiectul dosarului civil nr- al Judecătoriei Tg. J și să nu avem nici un fel de pretenții în ce privește locul de veci din Cimitirul Ortodox Tg. J menționat mai sus.
Solicităm pronunțarea unei hotărâri de expedient în temeiul art. 271-273.pr.civ.
Drept pentru care am încheiat prezenta tranzacție în 4 exemplare din care unul pentru fiecare parte din dosar și unul să rămână la dosarul cauzei."
Instanța de apel a constatat că sunt întrunite dispozițiile art. 271 și următoarele pr.civ. că învoiala între părți este înfățișată în scris și este semnată în fața instanței, astfel că hotărârea de față este o hotărâre de expedient care consfințește înțelegerea părților.
S-a mai reținut că părțile au avut un litigiu cu privire la un loc de veci situat în cimitirul orașului Tg. J, Grupa a III-a, aripa II-a stânga, rândul nr. 19, loc nr. 11, de 3 lățime fațadă, fără construcție, conform adresei nr. 2325 din 29 mai 1991 Tg.
Acest loc de veci se regăsește atât în certificatul de moștenitor suplimentar nr. 613 din 31 mai 1991, ca fiind un bun ce a fost dobândit de defuncta prin moștenire de la părinții săi de peste 40 de ani, cât și în certificatul de moștenitor testamentar nr. 199 din 19 noiembrie 2001 ce se regăsește ca fiind un bun dobândit de defunctul de la părinții săi decedați de peste 30 de ani.
În raport de aceste certificate care fac dovada deplină până la proba contrarie și a căror anulare nu s-a solicitat s-a concluzionat că acest loc de veci se află în indiviziunea părților, având în vedere faptul că la decesul autoarei defunctul a avut calitatea de soț supraviețuitor și a moștenit o cotă de, iar pârâta avea calitatea de fiică și a moștenit cota de .
În consecință o acțiune în modificarea certificatului de moștenitor se putea solicita de către autorul, în calitatea sa de moștenitor acceptant cu vocație succesorală, având în vedere faptul că reclamanții au calitatea de moștenitori testamentari ai autorului, iar față de bunica maternă nu au vocație succesorală, fiind înlăturați de către pârâtă în calitatea sa de fiică și în raport de principiul proximității gradului de rudenie.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că hotărârea pronunțată de Tribunalul Gorj la data de 14 noiembrie 2007 este nelegală, întrucât a fost pronunțată pe baza unei tranzacții care nu poartă semnătura judecătorilor și nici ștampila instanței.
A precizat că în hotărârea ce formează obiectul recursului nu s-a arătat dacă cele două certificate de moștenitor au fost anulate sau nu.
Totodată, a susținut că soluția dată de Tribunalul Gorj vine în contradicție cu probele existente la dosar.
Recurenta a învederat faptul că hotărârea pronunțată de instanța de apel nu i-a fost comunicată, deși a solicitat în mod expres acest lucru prin scrisoarea adresată instanței la 12 octombrie 2007.
La data de 01 aprilie 2008 recurenta pârâtă, prin procuratorul, a depus o precizare la motivele de recurs reiterând în esență, criticile formulate inițial prin cererea de recurs.
A completat motivele de recurs cu susțineri ce vizează în exclusivitate fondul litigiului, învederând că s-a făcut o greșită apreciere a probelor administrate în cauză.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 271 și 272 Cod pr. civilă, părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății pentru a se cere să se consfințească învoiala lor.
. intervenită între părți, trebuie prezentată în scris, deoarece aceasta va alcătui dispozitivul hotărârii.
Din interpretarea acelorași dispoziții legale, rezultă că la prezentarea învoieli instanța are îndatorirea să verifice dacă părțile au capacitatea legală de a tranzacționa,dacă actul este expresia voinței lor libere și dacă prin încheierea tranzacției nu se încalcă o dispoziție imperativă a legii.
Ori de câte ori instanța constată că au fost îndeplinite aceste condiții, va pronunța o hotărâre prin care va consfinți înțelegerea făcută de părți, înțelegere prin care acestea doresc să pună capăt litigiului.
În speță, în ședința publică din 12 noiembrie 2007 în fața instanței de apel s-au prezentat apelanții reclamanți și, asistați de avocat și intimata pârâtă -, asistată de avocat, declarând că au încheiat o tranzacție prin care înțeleg să litigiul declanșat între acestea.
În acest sens, părțile au prezentat actul scris intitulat " tranzacție" ce a fost citit și semnat în fața instanței de către reclamanți, iar de pârâtă prin punerea amprentei digitale, întrucât aceasta a făcut precizarea că este în vârstă și este împiedicată să-și pună semnătura datorită unei boli accentuate la.
Actul a fost certificat și de președintele completului de judecată, prin aplicarea semnăturii la rubrica " președinte"( fila 40 dosar apel ).
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 271 și 272 Cod pr. civilă, instanța de apel a constatat îndeplinite cerințele impuse de lege și a pronunțat o hotărâre de expedient, consfințind astfel învoiala intervenită între părți.
În atare situație, susținerile recurentei pârâte în sensul că tranzacția nu a fost semnată de către judecător, este nefondată, venind în contradicție cu conținutul actului.
Cât privește susținerea referitoare la faptul că pe tranzacție nu a fost aplicată ștampila instanței, aceasta este de asemenea nefondată, întrucât în lege nu se prevede nici o cerință în acest sens, ștampila instanței aplicându-se numai pe hotărârea de expedient prin care se consfințește tranzacția încheiată între părți.
Din interpretarea prevederilor art. 271 și 272 Cod pr. civilă, rezultă că instanța ce a fost investită cu pronunțarea unei hotărâri de expedient nu mai cercetează fondul procesului, având obligația să ia act de învoiala părților și să consemneze în dispozitiv integral conținutul acestei învoieli.
Tribunalul Gorjs -a conformat prevederilor art. 272 Cod pr. civilă, luând act de tranzacția intervenită între părțile implicate în proces, redând în dispozitivul hotărârii conținutul înscrisului intitulat "tranzacție", la care atât reclamanții cât și pârâta au achiesat.
Față de această situație, criticile recurentei referitoare la anularea celor două certificate de moștenitor, cât și cele ce vizează probatoriul administrat în cauză, sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
Susținerea recurentei privind necomunicarea deciziei ce formează obiectul recursului este de asemenea nefondată, deoarece potrivit dovezii aflată la fila 48 din dosarul instanței de apel, s-a făcut comunicarea acestei hotărâri.
Chiar dacă adresa recurentei menționată pe dovada de comunicare este incompletă, este cert că recurenta a luat cunoștință de hotărârea instanței de apel, câtă vreme a declarat în termen recursul și a arătat în scris nemulțumirile sale cu privire la această hotărâre.
Susținerile formulate de recurenta pârâtă prin precizarea la motivele de recurs depusă la data de 01 aprilie 2008, au fost depuse peste termenul legal prevăzut de art. 301 coroborat cu art. 303 Cod pr. civilă, situație în care nu se impune examinarea acestora, în raport de prevederile art. 306 Cod pr. civilă.
Față de considerentele arătate, constatând că în cauză nu subzistă nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod pr. civilă, recursul este nefondat și în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 448 din 12 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2008.
PREEȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
10.04.2008
Jd..
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
