Anulare act. Decizia 321/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 321
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în municipiul B, str. - nr. 4,. C,. 13, jud. B împotriva deciziei nr. 110 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns reclamantul lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate Asociația de proprietari nr. 35
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, reclamantul, arată că nu are alte probe de solicitat.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul arată că nu este dată excepția autorității de lucru judecat, că nu s-a discutat această excepție nici la instanța de fond, nici la instanța de apel și solicită unirea excepției cu fondul, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru verificarea condițiilor de admisibilitate a acțiunii în constatarea nulității relative. Mai arată că nu a fost vorba de Adunare generală a Asociației de proprietari, întrucât nu au fost prezenți decât 4 membri, și mai mult decât atât, el nu a participat la Adunarea generală și nici nu este membru al asociației.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă adresată Tribunalul Botoșani - complet specializat litigii de muncă, contestatorul a formulat, n contradictoriu cu intimata Asociația de proprietari nr. 35 B contestație împotriva deciziei nr. 33/10.05.2005 emisă de aceasta, prin care s-a dispus concedierea lui din funcția de jurist a Asociației.
La termenul de judecată din data de 13.02.2006 contestatorul a înțeles să-și întregească acțiunea introductivă, solicitând să se constate nulitatea absolută a hotărârilor luate în Adunarea generală a Asociației de proprietari din data de 06.04.2005 și din 16.04.2005, consemnate în procesele - verbale întocmite la aceste date, hotărârea din 16.04.2005 stând la baza deciziei de concediere nr. 33/10.05.2005.
În concluziile scrise pe care le-a depus la dosar pentru termenul de judecată din data de 27.03.2006 (fila 106 și următoarele dosar), motivează noua sa cerere prin aceea că ambele Adunări generale arătate nu au fost convocate statutar - dintr-un număr total de 560 de locatari au participat doar 30, neexistând procese-verbale de afișare și convocatoare, fiind încălcate prevederile art. 11 punctul 1-5 din Statutul Asociației de proprietari, respectiv ale nr.OG 85/2001 și nr.HG 400/2003.
Printr-o încheiere pronunțată la data de 19.04.2006, Tribunalul Botoșani - secția civilă a dispus soluționarea cererii noi formulate de, sens în care a dispus înființarea unui nou dosar nr. 26/6/20.04.2006, iar prin sentința civilă nr. 702/20.04.2006 dată în acest dosar Tribunalul Botoșania declinat competența de soluționare a cauzei respective în favoarea Judecătoriei Botoșani.
În dosarul inițial nr-, completul specializat în litigii de muncă și drepturi de asigurări sociale al Secției civile a Tribunalului Botoșania procedat la suspendarea judecății contestației împotriva deciziei nr. 33/2005 de concediere, în baza art. 244 punctul 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea hotărârilor Adunării generale a Asociației de proprietari din 06.04.2005 și din 16.04.2005.
Asupra acestei cauze Tribunalul Botoșani -secția civilă s-a pronunțat în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii reclamantului - prin reformarea în apel a sentinței civile nr. 5148/14.11.2006 a Judecătoriei Botoșani, prin care acțiunea a fost respinsă numai cu privire la hotărârea Adunării generale din 06.04.2005, - hotărârea rămânând irevocabilă prin Decizia nr. 109/19.03.2008 a Curții de Apel Suceava.
Reluând judecata cauzei după suspendare, completul specializat în litigii de muncă al Tribunalului Botoșania fost investit de către contestatorul, la termenul din 08.09.2008, cu o nouă cerere în anularea acelorași hotărâri ale Adunării generale a Asociației de proprietari din 06.04.2005 și din 16.04.2005, motivată prin aceea că ambele adunări "nu au fost statutar convocate - dintr-un număr de 560 locatari au participat doar 4 locatari la Adunarea generală din 06.04.2005 iar la Adunarea generală din 16.04.2005 au participat doar 30 locatari - neexistând procese-verbale de afișare și convocatoare, fiind încălcate revederile art. 11 punctul 1-5 din statutul Asociației de proprietari, respectiv ale nr.OG 85/2001 și nr.HG 400/2003."
Prin încheierea de ședință din data de 08.09.2008 completul specializat în litigii de muncă a dispus disjungerea acestei noi cereri a contestatorului, încât a înființat dosarul cu numărul 3911/40/11.09.2008. În acest nou dosar a pronunțat sentința civilă nr. 1207/12.09.2008, prin care a admis excepția de necompetență materială, pe care a invocat-o din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Învestită cu soluționarea, sub numărul nr-, Judecătoria Botoșania pus în vedere pârâtei Asociația de proprietari nr. 35 B să depună la dosar întreaga documentație aferentă Hotărârilor Adunării generale a Asociației din datele de 06.04.2005 și 16.04.2005. Pârâta s-a conformat, depunând în plus și copie a Deciziei nr. 109/19.03.2008 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în recurs în precedenta cauză, în care, a solicitat nulitatea absolută a acelorași hotărâri ale Adunării generale a Asociației de proprietari.
Prin sentința civilă nr. 820/06.02.2009, Judecătoria Botoșani - secția civilă a admis în parte acțiunea în "anulare act" formulată de reclamant, încât a constatat nulitatea relativă a Hotărârii Adunării generale a Asociației de proprietari din data de 16.04.2005, respingând cererea privind anularea Hotărârii din 06.04.2005.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria a reținut că, în fapt, prin convocatorul afișat la 28.03.2005, Comitetul executiv al Asociației de proprietari nr. 35 Baa nunțat ținerea Adunării generale aferentă anului 2005 pentru data de 06.04.2005 iar că, după cum rezultă din procesul verbal din data de 06.04.2005, pentru că nu s-a realizat cvorumul legal de J plus unu dintre membri, o nouă Adunare Generală a fost convocată pentru 16.04.2005. Că această nouă adunare a fost adusă la cunoștința proprietarilor, cu anunțul afișat la data de 07.04.2005 și prin convocatoare semnate de aceștia, iar că la data de 16.04.2005 au fost prezenți 30 de membri ai asociației care au apreciat că Adunarea este statutară și au aprobat cu unanimitate toate cele înscrise pe ordinea de zi, inclusiv desființarea postului de jurist ocupat de către. Drept urmare, Judecătoria a apreciat că în ce privește Adunarea generală din 06.04.2005 au fost respectate dispozițiile legale în vigoare, încât nu există motive de anulare, dar a reținut că pentru adunarea din data de 16.04.2005 nu au fost înștiințați 179 de membri - care nu au semnat convocatoarele - încât a fost încălcată dispoziția art. 18 aliniat 4 din G 400/2003, cu consecința nevalabilității hotărârii luate.
Împotriva acestei hotărâri a Judecătoriei Botoșani, reclamantul, cât și pârâta Asociația de proprietari au declarat apel.
a susținut că și Hotărârea din 06.04.2005 este lovită de nulitate relativă, câtă vreme aceasta nu a fost convocată statutar, iar procesul verbal din acea dată este fictiv. A subliniat că nu au fost înștiințați despre ședință nici Primăria municipiului B și nici Poliția B, precum și că la pretinsa adunare din 06.04.2005 nu au participat membrii Comitetului executiv ori cenzorii Asociației.
Asociația de proprietari nr. 35 invocat în apel prescrierea dreptului la acțiunea în nulitatea relativă a Hotărârilor din 06.04.2005 ș 16.04.2005 ale Adunării generale a proprietarilor, precum și inadmisibilitatea acțiunii reclamantului, dată de Decizia nr. 109/19.03.2008 a Curții de Apel Suceava, bazată pe art. 1201 Cod civil. A susținut că hotărârea adunării generale din data de 16.04.2005 este statutară.
Prin decizia civilă nr. 110 din 25 mai 2009, Tribunalul Botoșania respins ca nefondat apelul reclamantului, admițând apelul pârâtei, schimbând în totalitate sentința, în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru existența autorității de lucru judecat.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că, deși reclamantul a afirmat în cererile pe care le-a depus la dosarul numărul - al Tribunal B, la data de 13.02.2006, respectiv la 08.09.2008, că există sancțiuni diferite în ce privește Hotărârile Adunării Generale proprietarilor din data de 06.04.2005, și din 16.04.2005 - nulitatea absolută în prima, respectiv nulitatea relativă, în cea de-a doua (fila 99, respectiv 128 dosar) - temeiul de fapt al ambelor cereri este identic. Atât în prima cerere, cât și în cea de-a doua cerere, reclamantul invocă aceeași convocare nestatutară a generale, aceiași nerespectare a "art. 11 punctele 1-5 din Statutul Asociației proprietari, respectiv ale nr.OG 85/2001 și nr.HG 400/2003."
Ori, în contextul în care calificarea juridică (încadrarea) acțiunii reclamantului este atributul instanței de judecată, trebuie admis că unul și același demers nu poate primi calificări diferite, respectiv soluții diferite. Astfel, dacă demersul reclamantului a fost respins conform Deciziei nr. 195 A/24.09.2007 a Tribunalului Botoșani, irevocabilă prin Decizia nr. 109/19.03.2008 a Curții de Apel Suceava, pentru motivul esențial că acesta nu are îndreptățirea legală de a cenzura mecanismul de luare a deciziilor de către o Asociație de proprietari din care nu face parte, noul demers (acțiune), bazat pe aceleași susțineri de fapt, nu poate primi o altă soluție, apreciind că hotărârea judecătorească anterioară se impune în cauza de față cu autoritatea ei de lucru judecat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul care a susținut că în mod greșit a fost reținută de către instanța de apel excepția autorității de lucru judecat, fără a se face diferența între nulitatea absolută și nulitatea relativă invocată în prezenta cauză. Nici una dintre instanțele de fond nu au pus în dezbaterea părților această excepție, astfel încât recurentul a fost lipsit de dreptul la apărare în ceea ce privește această excepție. Cele două hotărâri contestate au fost emise în urma unor adunări generale ale Asociației de proprietari care nu au fost convocate conform dispozițiilor legale privind aceste adunări generale, în litigiul anterior instanța neprocedând la verificarea efectivă a motivelor de nulitate invocate, astfel încât în mod greșit s-a reținut excepția autorității de lucru judecat.
Analizând recursul, ale cărei motive se încadrează în art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, instanța îl constată a fi întemeiat din următoarele considerente:
În ceea ce privește invocarea lipsei de apărare a recurentului cu privire la excepția reținută de instanța de apel, instanța constată că excepția a fost invocată de către intimata Asociația de proprietari nr. 35 B prin cererea de apel, astfel încât nu se poate considera că instanța avea obligația de a pune în discuția părților în mod expres acest aspect, în condițiile în care excepția fusese invocată prin însăși cererea de apel formulată de intimată. În măsura în care reclamantul apelant nu a înțeles să răspundă tuturor motivelor de apel ce au fost invocate de către partea adversă, acesta este obligat să suporte riscul aprecierii ca întemeiat a unuia dintre aceste motive, în raport de argumentele prezentate de către pârâta apelantă.
În ceea ce privește excepția reținută, instanța de recurs apreciază că nu este dată în cauză, fiind în mod greșit respinsă acțiunea reclamantului ca inadmisibilă în aceste condiții. Astfel prin decizia nr. 195 din 24.09.2007 a Tribunalului Botoșani, menținută prin decizia nr. 109 din 19.03.2008 a Curții de Apel Suceava, a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului prin care acesta contesta valabilitatea hotărârilor Adunării generale a Asociației de proprietari nr. 35 B din 6 aprilie 2005 și 16 aprilie 2005, întrucât toate criticile pe care acesta le-a formulat privind nelegala convocare a adunărilor generale se constituie în motive de nulitate relativă, iar nu de nulitate absolută astfel cum invocase reclamantul. Practic, instanțele au calificat motivele de nulitate în raport de argumentele prezentate de reclamant și au constatat că aveau caracterul unor nulități relative, respingând ca nefondate pretențiile acestuia în condițiile în care reclamantul le apreciase ca reprezentând motive de nulitate absolută.
Fără a contesta posibilitatea reținerii autorității de lucru judecat în situația în care prin acțiuni succesive reclamantul ar tinde la pronunțarea unor soluții diferite, în care să fie analizate aceleași aspecte în obținerea finalității dorite, trebuie observat că în prezenta cauză în condițiile în care reclamantul a solicitat în cea de a doua acțiune verificarea incidenței unor motive de nulitate relativă în ceea ce privește hotărârile adunărilor generale contestate, acțiunea reclamantului a fost respinsă fără a fi analizate în concret motivele invocate. Câtă vreme în litigiul anterior instanțele au verificat doar caracterul relativ sau absolut al motivelor de nulitate invocate, fără a analiza în concret existența și incidența acestora în raport de hotărârile a căror legalitate este contestată, nu se poate aprecia că instanțele au verificat efectiv pretențiile reclamantului astfel cum a înțeles acesta să le formuleze în actele de sesizare ale instanțelor.
Reținerea excepției de autoritate de lucru judecat în cadrul prezentului litigiu ar fi de natură a echivala cu încălcarea dreptului reclamantului de acces la instanță, întrucât nici una dintre instanțe nu a verificat în concret existența și incidența în cauză a motivelor de nulitate invocate.
Constatând că a fost în mod greșit reținută excepția autorității de lucru judecat de către instanța de apel în ceea ce privește prezenta acțiune formulată de către reclamantul recurent, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 din Codul d e procedură civilă și art. 1201 din Codul civil, instanța urmează a admite prezentul recurs, a casa în totalitate decizia atacată și a trimite aceleiași instanțe spre rejudecare prezenta cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul domiciliat în municipiul B, str. - nr. 4,. C,. 13, jud. B împotriva deciziei nr. 110 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
Casează în totalitate decizia civilă nr. 110A din 25.05.2009 a Tribunalului Botoșani și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored,
2 ex./09.12.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina - anulare act
II. Soluția în apel - admis apelul,schimbat în tot sentința, respinge cererea pentru existența autorității de lucru judecat
III.Soluția în recurs - admis recursul casat decizia, trimis cauza spre rejudecare
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA Botoșani II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 820/6.02.2009 Decizia nr. 321/27.10.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - - - -
-
II.TRIBUNALUL
Decizia nr. 110A/25.05.2009
Judecători
În ceea ce privește excepția reținută, instanța de recurs apreciază că nu este dată în cauză, fiind în mod greșit respinsă acțiunea reclamantului ca inadmisibilă în aceste condiții. Astfel prin decizia nr. 195 din 24.09.2007 a Tribunalului Botoșani, menținută prin decizia nr. 109 din 19.03.2008 a Curții de Apel Suceava, a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului prin care acesta contesta valabilitatea hotărârilor Adunării generale a Asociației de proprietari nr. 35 B din 6 aprilie 2005 și 16 aprilie 2005, întrucât toate criticile pe care acesta le-a formulat privind nelegala convocare a adunărilor generale se constituie în motive de nulitate relativă, iar nu de nulitate absolută astfel cum invocase reclamantul. Practic, instanțele au calificat motivele de nulitate în raport de argumentele prezentate de reclamant și au constatat că aveau caracterul unor nulități relative, respingând ca nefondate pretențiile acestuia în condițiile în care reclamantul le apreciase ca reprezentând motive de nulitate absolută.
Câtă vreme în litigiul anterior instanțele au verificat doar caracterul relativ sau absolut al motivelor de nulitate invocate, fără a analiza în concret existența și incidența acestora în raport de hotărârile a căror legalitate este contestată, nu se poate aprecia că instanțele au verificat efectiv pretențiile reclamantului astfel cum a înțeles acesta să le formuleze în actele de sesizare ale instanțelor.
Reținerea excepției de autoritate de lucru judecat în cadrul prezentului litigiu ar fi de natură a echivala cu încălcarea dreptului reclamantului de acces la instanță, întrucât nici una dintre instanțe nu a verificat în concret existența și incidența în cauză a motivelor de nulitate invocate.
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
