Anulare act. Decizia 332/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 332
Ședința publică din 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în orașul, județul B, împotriva deciziei civile nr. 103 A din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamant-recurentul, lipsă fiind acesta din urmă, pârât-intimatul, mandatara acestuia și reprezentantul pârât-intimatei Primăria Orașului.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța a constatat că prin intermediul Serviciului arhivă, pârât-intimata Primăria orașului a depus întâmpinare în triplu exemplar, iar mandatara a depus concluzii scrise, în dublu exemplar și a înmânat câte un exemplar al acestora avocatei.
Avocat, a depus împuternicire avocațială.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru recurent, a solicitat în principal admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fondul cauzei, admiterea acțiunii iar în subsidiar, dacă actele depuse nu sunt suficiente, casarea cu trimitere pentru rejudecare. A solicitat cheltuieli de judecată conform chitanței. În susținere a precizat că Dispoziția Primarului orașului nu este motivată și încalcă dispozițiile art. 10 din Legea nr. 10/2001, întrucât pe suprafața de teren se află amplasată clădirea morii din, fostă proprietate a, actualmente proprietatea lui care este și. A mai precizat că vechea clădire a morii a ars în 1946, actuala clădire fiind cea construită de
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la 24 noiembrie 2006 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Primăria orașului - prin primar pentru a dispune anularea art. 1 din Dispoziția nr. 290 din 17 iulie 2006 emisă de Primar de aprobare a restituirii în natură suprafeței de 1100 mp teren intravilan situat în orașul către cetățeanul israelian, în procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la emiterea respectivei dispoziții s-au încălcat dispozițiile art. 10 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001 câtă vreme terenul în discuție nu este liber fiind ocupat de construcții pe care el le-a dobândit prin cumpărare de la B conform contractului nr. 594 din 25 octombrie 1995.
A arătat de asemenea că ocupă terenul în suprafață de 1100 mp în baza contractului de concesiune nr. 493 din 18 februarie 1999 legal încheiat cu Primăria orașului.
Prin sentința civilă nr. 527 din 9 mai 2007 Tribunalul Botoșania declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Botoșani.
Reclamantul și-a precizat acțiunea solicitând a se constata nulitatea absolută a Dispoziției Primarului orașului pentru fraudă la lege și cauză ilicită, cu motivarea că, în mod fraudulos și cu încălcarea flagrantă a legii s-a emis această dispoziție.
Pârâta Primăria orașului a formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane respectiv a solicitat chemarea în judecată a numitului având în vedere că, începând cu 17 iulie 2006. conform dispoziției nr. 290 s- aprobat restituirea în natură către acesta a suprafeței de 1100 mp teren situat în intravilanul orașului.
Prin sentința civilă nr. 6563 din 17 decembrie 2008 a Judecătoriei Botoșanis -a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prescripției dreptului la acțiune invocate de pârâtul.
S-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului, precum și cererea de chemare în judecată a altor persoane.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale s-a reținut că reclamantul are calitate procesuală activă cât și un interes născut și actual în exercitarea acțiunii întrucât terenul atribuit pârâtului este tocmai terenul pentru care are contract de concesiune și pe care a edificat construcții. S-a reținut de asemenea că obiectul acțiunii îl constituie constatarea nulității absolute unei dispoziții emise de primar în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 care poate fi invocată oricând, nefiind supusă unui termen de prescripție.
În ce privește fondul cauzei s-a reținut că terenul restituit pârâtului este același pe care l-a deținut în proprietate autorul său și care a fost preluat abuziv de stat și ulterior, în 1999 concesionat reclamantului. Pe acest teren s-a aflat moara.
Reclamantul a ridicat o construcție pentru care nu are autorizație deși caietul de sarcini al concesiunii stabilea obligația de a depune documentația în vederea autorizării construcției.
Întrucât reclamantul are calitatea de concesionar al terenului restituit s-a încheiat protocolul de predare-primire între Primăria orașului și pârât, însușit prin semnătură de către reclamant, respectându-se dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Cererea de chemare în judecată a altor persoane a fost respinsă ca lipsită de interes pe considerentul că figura deja în proces în calitate de pârât.
Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 103 A din 11 mai 2009 a Tribunalului Botoșani.
S-a reținut în motivarea apelului că, pe terenul reconstituit pârâtului mai există doar resturile morii care, împreună cu terenul, a trecut abuziv în proprietatea statului în 1948, moară pe care reclamantul o cumpărase de la A B în 1995. Prin urmare, nimic nu împiedica reprezentantul autorității administrative de a proceda, în urma cererii formulate de succesorul celui deposedat, la atribuirea în natură a terenului în discuție.
S-a reținut de asemenea că ulterior dobândirii concesiunii, reclamantul edificat alte construcții, fără autorizarea organelor competente și că, potrivit dispozițiilor art. 14 din Legea nr.10/2001, are posibilitatea să apeleze la acțiuni specifice protecției dreptului său de concesiune, în raport cu noul proprietar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului arătat că dispoziția nr. 290 din 17 iulie 2006 încalcă flagrant prevederile art. 10 din Legea nr. 10/2001 întrucât suprafața de 1100 mp este ocupată de construcții de mare valoare respectiv clădirea morii - fosta proprietate A - clădire edificată în anul 1960 de către această societate și cumpărată de el în 1995 în baza contractului nr. 594.
La momentul emiterii dispoziției de restituire în natură a terenului, Primarul comunei avea cunoștință despre situația construcțiilor așa încât a încălcat dispozițiile Legii nr. 10/2001 care interzic restituirea terenurilor ocupate de construcții.
Prin întâmpinarea formulată în cauză Primăria orașului a solicitat respingerea recursului pe considerentul că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 14 din Legea nr. 10/2001, construcția edificată de reclamant este neautorizată iar clădirea cumpărată de la nu este de utilitate publică.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate Curtea constată că acesta este întemeiat.
Prin acțiunea adresată inițial Tribunalului Botoșani reclamantul a precizat că terenul restituit în natură cetățeanului israelian este ocupat de construcții dobândite de el prin cumpărare de la în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 594 din 25 octombrie 1995.
Contractul de vânzare-cumpărare ( fila 61 ), lista de inventariere ( fila 57 ) și procesul-verbal de predare-primire ( fila 59 ) fac dovada susținerilor reclamantului.
Mai mult, expertiza efectuată în cauză concluzionează faptul că, pe terenul în litigiu se găsește amplasată moara cumpărată de reclamant ( delimitată prin punctele 7, 8, 9, 10, 11 în planul de situație anexat ). Este real că din cuprinsul aceluiași raport rezultă că respectiva construcție a suferit îmbunătățiri de la data dobândirii de către reclamant. Acesta nu justifică însă a se reține că reclamantul a executat construcții pentru care nu are autorizație pentru a fi incidente dispozițiile art. 10 alin. 3 din Legea nr. 10/2001. De altfel atât instanța de fond cât și cea de apel au preluat susținerile pârâtei Primăria din concluziile scrise ( fila 127 ) privind edificarea de către reclamant a unor construcții neautorizate fără a face verificări în acest sens.
Așa fiind, cum situația acestor construcții nu a fost clarificată, Curtea apreciază că procesul fost soluționat fără cercetarea fondului fiind astfel incidente dispozițiile art. 312 pct. 5 din Codul d e procedură civilă, text în temeiul căruia recursul va fi admis, decizia recurată casată în totalitate și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere urmează a administra probele necesare în vederea clarificării situației juridice și a stării în care se aflau construcțiile cumpărate sau edificate de reclamant la momentul emiterii dispoziției de restituire în natură a terenului pentru a putea aprecia astfel incidența textelor de lege care reglementează restituirea terenurilor afectate de construcții.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în orașul, județul B, împotriva deciziei civile nr. 103 A din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Casează decizia atacată și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored.
Ex. 2/17.11.2009
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Frunză Sanda, Dumitraș Daniela
