Anulare act. Decizia 333/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 333
Ședința publică din 28 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți împotriva deciziei civile nr. 215 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA ca reprezentant al parchetului, lipsă fiind pârât-intimatul G, reprezentantul pârât-intimatei "" prin lichidator " " S și reprezentantul intervenient-intimatei "TRANSPORT AUTO"
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că prin intermediul Serviciului arhivă a fost înaintat răspunsul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți și copia recursului formulat.
Instanța constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, ca reprezentant al parchetului, a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei recurate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare. În susținere a precizat că Parchetul nu putea fi obligat la plata de cheltuieli de judecată către pârâta "", întrucât parchetul nu a avut calitatea de reclamant ci autor al unei sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 245 lit.1din Codul d e procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Cu adresa nr. 630/P/2006 din 20.06.2006 Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuția investit instanța civilă, în temeiul dispozițiilor art. 245 al. 1 lit.1din Codul d e procedură penală, cu privire la desființarea raportului de expertiză contabilă întocmit de expert G în dosarul nr. 8593/1999 al Tribunalului Suceava.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr- din 5.10.2006.
Din oficiu a fost introdusă în cauză TRANSPORT AUTO
Pârâta S, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat, în considerarea deciziei în interesul legii nr. XV din 21.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, excepția inadmisibilității sesizării parchetului.
Prin sentința civilă nr. 1994 din 28.05.2007, Judecătoria Rădăuția respins excepția lipsei calității procesuale active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, reținând dispozițiile art. 245 al. 1 lit.1din Cod procedură penală și a respins acțiunea ca prematur introdusă, în considerarea faptului că sentința penală nr. 229 din 19.03.2007 a Judecătoriei Rădăuți prin care s-a încetat procesul penal față de G nu este definitivă.
Prin decizia civilă nr. 61 din 25.02.2008, Tribunalul Suceava, admițând apelul declarat de TRANSPORT AUTO R, a casat sentința menționată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că sentința penală nr. 229 din 19.03.2007 a Judecătoriei Rădăuția rămas definitivă prin decizia penală nr. 536 din 29.11.2007 a Curții de APEL SUCEAVA.
În rejudecare, pârâta Sar eiterat excepția lipsei calității procesuale active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți și a invocat excepția autorității de lucru judecat dedusă din sentința civilă nr. 3158/2008 a Judecătoriei Rădăuți.
Prin încheierea din 16.01.2009, prima instanță a respins excepțiile invocate, în considerarea dispozițiilor art. 245 Cod procedură penală, respectiv art. 1201 Cod civil.
Prin sentința civilă nr. 282 din 22.01.2009, Judecătoria Rădăuția respins acțiunea și cererea de intervenție formulată de C Transport Auto R ca nefondate, obligând reclamantul să plătească pârâtei S, prin lichidator C S, suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 184 Cod procedură civilă, în condițiile în care acțiunea penală împotriva expertului G cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă nu a fost pusă în mișcare ca urmare a inexistenței faptei și nu pentru o cauză de înlăturare a răspunderii penale sau a caracterului penal al faptei.
S-a reținut, de asemenea, că prin sentința civilă nr. 3158 din 18.07.2008 a Judecătoriei Rădăuțis -a statuat cu putere de lucru judecat că acțiunea pentru desființarea raportului de expertiză întocmit de G este nefondată. Mai mult, raportul de expertiză fiind un mijloc distinct de probă, cenzurarea conținutului lui poate fi făcută de instanță, urmare a analizării obiecțiunilor formulate de părți sau din oficiu.
Cheltuielile de judecată au fost stabilite în considerarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, fără a indica motivele de apel.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr.215 din 14.05.2009 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, analizând apelul, prin prisma dispozițiilor art. 294 și următoarele Cod procedură civilă, a conchis, în esență, că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 184 Cod procedură civilă.
S-a reținut, de asemenea, incidența în cauză a deciziei nr. XV din 21.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și a sentinței civile nr. 3158 din 18.07.2008 a Judecătoriei Rădăuți.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, în motivarea căruia a arătat că instanța de apel nu a răspuns unicului motiv de apel formulat, respectiv obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Precizează că instanța de apel a constatat incidența în cauză deciziei nr. XV din 21.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, de asemenea, a analizat fondul cauzei, reținând aspecte ulterioare introducerii acțiunii.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și având în vedere prevederile legale aplicabile, Curtea constată că recursul declarat în cauză este fondat, în sensul considerentelor ce succed:
Din dispozițiile art. 261 al. 1 Cod procedură civilă rezultă elementele pe care trebuie să le cuprindă orice hotărâre judecătorească pentru exercitarea unui control judiciar.
În acest sens, pct. 5 al textului menționat se referă la necesitatea arătării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Motivarea clară, convingătoare și pertinentă a hotărârii constituie o garanție pentru părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.
În speță, instanța de apel a respins apelul declarat de reclamant ca nefondat, analizând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor art. 294 și următoarele Cod procedură civilă.
Motivarea hotărârii pronunțate este, însă, contradictorie. Astfel, se reține că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 184 Cod procedură civilă, dar și aspectul că acțiunea este inadmisibilă în considerarea deciziei nr. XV din 21.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care statuează că procurorul poate exercita acțiunea civilă pentru desființarea unui înscris falsificat numai în cazurile prevăzute de art. 45 al. 1 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța de apel face referire în considerente și la sentința civilă nr. 3158 din 18.07.2008 a Judecătoriei Rădăuți, fără a specifica însă dacă referirea vizează dispozițiile art. 1201 cod civil sau pe cele ale art. 1200 al. 4 cu referire la art. 1202 al. 2 Cod civil.
Se reține și aspectul că instanța de apel, în considerarea dispozițiilor art. 295 al. 1 Cod procedură civilă, nu a făcut nici o referire la temeinicia acordării de către prima instanță a cheltuielilor de judecată.
În această situație, se constată că, de fapt, decizia pronunțată în apel nu este motivată, ceea ce împiedică instanța de recurs să exercite controlul de legalitate asupra deciziei criticate.
Față de aceste considerente, Curtea constată că, în cauză, este incident motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, astfel, că, în baza art. 312 al. 1, 2, 3 și 5 Cod procedură civilă va admite recursul și va casa decizia atacată cu trimiterea cauze spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, în considerarea dispozițiilor art. 295 al. 1 Cod procedură civilă, se va analiza hotărârea primei instanțe din perspectiva aplicării dispozițiilor legale incidente cauzei, respectiv art. 184 Cod procedură civilă, dar și a dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, culpa procesuală urmând a fi analizată și prin prisma dispozițiilor art. 45 al. 2 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți împotriva deciziei civile nr. 215 din 14 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr-.
Casează decizia atacată și trimite cauza aceleiași instanțe spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored.
Ex. 2/24.11.2009
Președinte:Plăcintă DochițaJudecători:Plăcintă Dochița, Frunză Sanda, Dumitraș Daniela