Anulare act. Decizia 356/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 356/
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Mihaela Ganea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-reclamantă - domiciliată în comuna, 2 Mai, str.- nr.445 județ C - împotriva deciziei civile nr.256/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și - domiciliați în comuna, 2 Mai, str.- nr.445 județ C și intimații-pârâți și - domiciliați în M,- județ având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimații-pârâți avocat I conform împuternicirii avocațiale nr.-/26.10.2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, timbrat. Se solicită judecata în lipsă.
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul intimaților-pârâți, având cuvântul arată că se invocă două cauze de nulitate absolută a celor două contracte de vânzare-cumpărare, respectiv incidența cauzei de nulitate absolută prev. de art.1303 cod civil și motivul de nulitate absolută fondat pe dispozițiile art.968 Cod pr.civilă.În ce privește cauza de nulitate întemeiată pe dispozițiile art.1303 Cod civil nu este aplicabilă în speță, întrucât prețul vânzării nu a fost un caz derizoriu.Obiectul fiecăruia dintre cele două contracte este lipsit de echivoc și constă în vânzarea de către reclamantă a cotei de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna, sat 2 Mai.
În concluzie solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea adresată instanței de fond și înregistrată sub nr.907/2008 reclamanții și, au solicitat în contradictoriu cu pârâții, și ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în comuna, sat 2 Mai,-, județul C, alcătuit din teren intravilan în suprafață de 1512 mp și construcție cu destinație de locuință formată din șase camere și dependințe, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că pârâții sunt moștenitorii defunctului, a cărei moștenire s-a dezbătut la data de 29.03.1984, când a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 342/1984. Prin acest certificat s-a constatat că masa succesorală a defunctului se compune din cota indiviză de 1/2 din imobilul situat în comuna, sat 2 Mai, jud. C, alcătuit din casă de locuit cu șase camere și dependințe și teren în suprafață de 250 mp, cealaltă cotă aparținând soției supraviețuitoare.
Tot în cuprinsul certificatului de moștenitor, au susținut reclamanții, s-a mai reținut că moștenitorii defunctului sunt, în calitate de soție supraviețuitoare, căreia îi revine cota de 1/4, și, și, în calitate de copii, cărora le revine câte o cotă de 1/4.
S-a mai arătat că reclamanții, prin sentința civilă nr. 951 Judecătoriei Constanța, s-a constatat că, și sunt proprietarii imobilului compus din șase camere și dependințe situat în comuna, sat 2 Mai, iar, prin titlul de proprietate nr. 1641 din data de 02.11.2006, s-a constituit în favoarea moștenitorilor defunctului (, și ) dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.512 mp situat în satul 2 Mai, str. - -, județul.
La data de 08.02.2006, au susținut reclamanții, între pârâta și reclamanta s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 574 de și prin care pârâta a înstrăinat reclamantei cota de 5/8 din construcția cu destinație de locuință formată din șase camere și dependințe, situată în comuna, sat 2 Mai, jud. C, iar, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006 de același birou notarial, pârâta i-a vândut reclamantei cota de 5/8 din terenul în suprafață de 1.512 mp situat în comuna, sat 2 Mai, jud.
Au mai arătat reclamanții că numita a decedat și, urmare a încheierii celor două contracte de vânzare - cumpărare, ei au o cotă de 5/8 din imobil, iar pârâții o cotă de 3/8.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 673 din Codul d e procedură civilă.
Prin cererea reconvențională pârâții au solicitat ca pe cale incidentală să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare- cumpărare autentificate sub nr.574/08.02.2006 și nr.8551/08.12.2006 de BNP și.
În motivarea cererii reconvenționale s-a arătat că, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 574 din 08.02.2006, a înstrăinat reclamanților cota sa de 5/8 din construcția tip locuință, iar, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006, a vândut acelorași părți și cota de 5/8 din terenul aferent construcției, însă, față de situația reală în care s-au perfectat, ambele contracte sunt nule total și absolut.
În ceea ce privește contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006, au susținut pârâții, a înstrăinat reclamanților cota sa ideală de 5/8 dintr-o suprafață totală de teren intravilan de 1.512 mp (cota sa de 5/8 însemnând 945 mp) primind în schimb suma de 5.000 de lei adică circa 5,30 lei/mp. iar potrivit dispozițiilor art. 1303 din Codul civil, una din condițiile esențiale pentru încheierea valabilă a unui contract de vânzare - cumpărare o reprezintă seriozitatea prețului. Or, din cele de mai sus, rezultă, fără echivoc, că prețul plătit este atât de disproporționat în raport de valoarea bunului vândut încât acesta este mai mult decât derizoriu, prin urmare vădit neserios. S-a mai arătat că este de notorietate faptul că, în localitatea 2 Mai, terenurile intravilane, mai ales cele situate limitrof plajei (cazul de față) au un preț ridicat, în sensul că acestea se tranzacționează între 40 - 80 euro/mp, iar în contractul susmenționat, terenul a fost înstrăinat la circa 1,5 euro/mp.
Au mai învederat pârâții faptul că, față de mențiunea făcută în cuprinsul aceluiași contract în sensul că,prețul vânzării este de 5.000 lei, preț pe care vânzătoarea l-a primit în întregime de la cumpărătoare mai înainte de data autentificării prezentului contract de vânzare - cumpărare", se pune întrebarea când anume a primit vânzătoarea prețul, în condițiile în care aceasta a semnat actul, prin impresiune digitală, la domiciliul său, iar cumpărătoarea a semnat actul la sediul notarului public.
Referitor la contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 574 din 08.02.2006, au susținut pârâții, că numita a vândut reclamanților cota sa de 5/8 din casa de locuit, primind în schimb suma de 20.000 de lei. Este mai mult decât evident că și în această situație prețul este derizoriu, deci vădit neserios, întrucât o casă cu 6 camere și dependințe, situată în localitatea 2 Mai, la circa 200 de plaja mării, nu poate fi evaluată la circa 32.000 de lei (8.700 euro) în condițiile în care, în zona respectivă, casele de locuit se tranzacționează între 30.000 și 50.000 de euro. Mai mult, ca și în contractul precedent, și în acesta se specifică faptul că prețul s-a achitat integral, anterior autentificării, deși actul a fost semnat de părți în locuri diferite (domiciliu și sediul notarului ).
S-a mai arătat că deosebirea esențială, însă, între cele două contracte, au arătat pârâții, constă în aceea că cel de-al doilea contract este semnat de vânzătoare (prin iscălire și nu prin impresiune digitală) deși în primul contract s-a menționat în mod expres că vânzătoarea nu știe să semneze, astfel încât din analiza comparativă a celor două contracte rezultă că, în luna februarie 2006, vânzătoarea cunoștea carte (prin aplicarea semnăturii), iar, în luna decembrie 2006, aceasta nu mai putea să semneze fiind necesară aplicarea amprentei digitale.
Prin sentința civilă nr.1588/C/15.08.200 pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul civil nr-, a fost respinsă ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și.
Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții și.
Prin încheierea din 10 aprilie 2008 instanța de fond a dispus cererea reconvențională formulată de pârâții din acțiunea principală,constituindu-se dosarul nr-.
În considerentele sentinței civile mai sus menționate s-a reținut că prin prisma probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, că prin certificatul de moștenitor nr. 342/1984 eliberat la data de 29.03.1984 de notariatul de Stat C, s-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 05.09.1983, se compune din cota indiviză de 1/2 din imobilul situat în comuna, sat 2 Mai, județul C, alcătuit dintr-o casă de locuit cu șase camere și dependințe și terenul aferent în suprafață de 250 mp, cealaltă cotă aparținând soției supraviețuitoare.
S-a mai reținut că în cuprinsul certificatului, s-a menționat că moștenitorii defunctului sunt, în calitate de soție supraviețuitoare, având o cotă de 1/4, și, și, în calitate de copii, cu o cotă de 1/4 fiecare.
Prin sentința civilă nr. 951 din 01.02.1996 a Judecătoriei Constanța, s-a constatat că, și au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din șase camere și dependințe situat în comuna, sat 2 Mai, jud.
În temeiul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 574 din 08.02.2006 de BNP și, reclamanta a vândut pârâtei, căsătorită cu, cota sa parte de 5/8 din construcția cu destinație de locuință situată în comuna, sat 2 Mai, jud. C, formată din șase camere și dependințe, edificată pe un teren pentru care vânzătoarea nu a prezentat acte de proprietate.
S-a mai arătat că în cuprinsul contractului s-a mai menționat că vânzătoarea a dobândit cota de 5/8 din construcție în temeiul sentinței civile nr. 951/1996 a Judecătoriei Constanța, că restul cotei, de 3/8 din imobil, este proprietatea numiților, și în baza aceleiași sentințe și că prețul vânzării a fost de 20.000 de lei, pe care vânzătoarea l-a primit de la cumpărătoare mai înainte de autentificarea actului.
Ulterior, prin titlul de proprietate nr. 1641 din 02.11.2006 emis de Comisia județeană C pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe numele moștenitorilor defunctului, și anume, și, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1.512 mp situat în comuna, sat 2 Mai, județul
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006 de BNP și, reclamanta a vândut pârâtei cota de 5/8 din terenul în suprafață de 1.512 mp, dobândit de către vânzătoare în baza titlului de proprietate nr. 1641/2006, cotă aferentă construcției cu destinație de locuință edificată pe acesta, din care cumpărătoarea deținea 5/8 în temeiul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 574/2006 de BNP și.
S-a reținut că și în cuprinsul acestui contract s-a menționat că restul cotei, de 3/8 din teren, este proprietatea numiților, și în baza aceluiași titlu de proprietate și că prețul vânzării a fost de 5.000 de lei, pe care vânzătoarea l-a primit în întregime de la cumpărătoare mai înainte de autentificarea actului de vânzare - cumpărare.
Potrivit dispozițiilor art. 948 pct. 2 din Codul civil, "condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții sunt: consimțământul valabil al părții ce se obligă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 953 din același act normativ "consimțământul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol".
Consimțământul este condiția esențială, de fond și generală a actului juridic civil care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil manifestată în exterior, iar, pentru a fi valabil, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ, iar una din condițiile de valabilitate ale consimțământului decurge din caracterul conștient al actului juridic civil întrucât subiectul de drept trebuie să aibă puterea de a discerne efectele juridice care se produc în baza manifestării sale de voință.
S-a arătat că vânzarea cumpărarea este acel contract prin care una dintre părți (vânzătorul) strămută proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părți (cumpărătorul) care se obligă, în schimb, să plătească vânzătorului prețul lucrului vândut (art. 1294 din Codul civil); în privința prețului, art. 1303 din Codul civil prevede că acesta trebuie să fie serios și determinat de părți, iar pentru a fi considerat serios, prețul nu trebuie să fie atât de disproporționat de valoarea lucrului vândut încât să nu existe preț, însă contractul de vânzare - cumpărare este valabil chiar dacă prețul este mult inferior valorii reale a lucrului vândut întrucât părțile, prin voința lor, sunt libere să determine prețul sub valoarea bunului.
Întrucât ambele contracte de vânzare - cumpărare au fost autentificate de către notarul public, instanța de fond reținut că împrejurările de fapt constatate de către acesta prin propriile simțuri nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals, procedură de care reclamanta nu a înțeles să uzeze, iar lipsa totală a consimțământului nu poate fi invocată de către reclamantă drept cauză de nulitate absolută a celor două contracte câtă vreme aceasta a semnat primul act și a aplicat impresiunea digitală pe cel de-al doilea, iar notarul a verificat, în aplicarea dispozițiilor art. 58-62 din Legea nr. 36/1995, consimțământul părților și împrejurarea că acestea au înțeles conținutul fiecărui act și a menționat motivul pentru care reclamanta nu a putut semna cel de-al doilea contract.
Reclamanta a mai afirmat că a avut o falsă reprezentare a naturii juridice a celor două acte, considerând, pe de o parte, că acestea constituie contracte de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, iar, pe de altă parte, că înstrăinarea se efectuează pe un anumit obiect determinat, doar o cameră în suprafață de 40 mp având dimensiunile 5/8, iar nu pe întreaga sa cotă ideală, însă susținerile sale nu pot fi reținute.
Obiectul fiecăruia dintre cele două contracte este lipsit de echivoc și constă, astfel cum a consemnat notarul după ce, în prealabil, a verificat consimțământul părților și faptul că acestea au înțeles conținutul actului, în vânzarea de către reclamantă a cotei sale de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna, sat 2 Mai, jud. C în schimbul sumei totale de 25.000 de lei, fără asumarea de către cumpărătoare și a obligației de a presta întreținere vânzătoarei.
Instanța de fond a mai reținut că afirmația reclamantei, în sensul că ar fi înțeles că vinde doar o cameră care ar avea suprafața de 40 mp (sau dimensiunile de 5/8 m), care ar îmbrăca natura juridică a erorii obstacol, nu își găsește suport probator nici chiar în configurația celor două construcții cu destinația de locuință din moment ce, astfel cum reiese din planurile releveu depuse la dosar, niciuna dintre acestea nu are o cameră cu dimensiunile menționate de reclamantă și mai mult decât atât, reclamanta nu avea un drept de proprietate exclusivă asupra niciunei părți din imobil, ci doar o cotă indiviză din acesta, împrejurare care dovedește, o dată în plus, că intenția reală a acesteia, constatată prin propriile simțuri și de către notarul public, a fost aceea a vânzării însăși cotei indivize de 5/8.
În ceea ce privește prețul stabilit în cele două contracte, instanța reține că acesta a fost determinat de părți și, astfel cum s-a menționat în cuprinsul ambelor contracte, a fost achitat de către cumpărătoare, în fiecare caz în parte, mai înainte de autentificarea actului, iar împrejurarea că, în cuprinsul adeverinței nr. 5672 din 04.10.2005 eliberată de Primăria comunei, sunt menționate prețuri pe metrul pătrat de teren diferite de cel stabilit de părți în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006, nu prezintă relevanță câtă vreme, astfel cum instanța a reținut anterior, contractul de vânzare - cumpărare este valabil, chiar dacă prețul este mult inferior valorii reale a lucrului vândut, părțile fiind libere să determine prețul sub valoarea bunului, cu atât mai mult cu cât la stabilirea prețului vânzării, părțile pot avea în vedere și alte împrejurări de natură să conducă la diminuarea prețului; or, în speță, prin cele două contracte, nu se transmitea un drept de proprietate exclusivă, ci numai o cotă indiviză de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului, cu inconvenientele create de starea de indiviziune.
A mai arătat că deși notarul care a consemnat manifestarea de voință a părților nu a constatat personal și faptul achitării celor două sume stabilite cu titlu de preț, instanța apreciază că această împrejurare nu prezintă relevanță în speță câtă vreme neachitarea prețului nu constituie, prin ea însăși, o cauză de nulitate absolută a contractului, ci conferă părții interesate dreptul de a acționa în justiție cealaltă parte contractantă pentru executarea obligației de plată.
Având în vedere că reclamanta și-a însușit, prin aplicarea semnăturii sau a impresiunii digitale, cele două acte a căror nulitate o invocă și că, la data încheierii acestora, a avut discernământul necesar pentru a înțelege semnificația juridică a ambelor manifestări de voință, cu toate consecințele juridice care decurg din acestea, instanța apreciază că solicitarea sa de constatare a nulității absolute a contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 574 din 08.02.2006 și, respectiv, nr. 8551 din 08.12.2006, ambele de BNP și, este neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate a formulat recurs reclamanta, prin care a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că înțelegerea cu intimații a fost aceea de a înstrăina o cameră din locuința acesteia având în vedere promisiunea acestora de a-i oferi reclamantei îngrijire, promisiune respectată până în anul 2008, prin asigurarea cu hrană și întreținere, atât personal cât și printr-o altă persoană.
S-a mai invocat faptul că deși în fața instanței de fond s-a solicitat proba cu martori și interogatoriu, în mod neîntemeiat prima instanță a dispus respingerea acestora, deși ar fi fost utile unei juste soluționări a cauzei.
S-a mai învederat faptul că cele două sume de bani obținute din vânzare sunt derizorii în raport de prețurile imobilelor utilizate în Satul 2 Mai, menționate cu titlu exemplificativ în cererea introductivă.
În ceea ce privește modalitatea de semnare celor două contracte de vânzare - cumpărare s- arătat că primul act a fost semnat personal, iar cel de-al doilea prin aplicarea impresiunii digitale, situație în care nu se mai impunea iscălirea respectivului înscris.
Tot sub aspectul probatoriu s-a mai arătat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cotelor înstrăinate, aferente atât locuinței, cât și terenului, nu mai corespundeau, în condițiile în care fiica acesteia era predecedată momentului încheierii celor două contracte.
În drept: s-au invocat dispozițiile art.299 și 304 indice 1 cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 05.03.2009 a fost calificată calea de atac exercitată în cauză ca fiind apelul, în raport de dispozițiile art.282 indice 1 cod procedură civilă, având în vedere că la momentul introducerii acțiunii valoarea imobilului depășea suma de 1 miliard lei.
Prin sentința civilă nr. 256/9.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 1588/C/15.08.2008 pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimații pârâți și.
S-a respins cererea intimaților și privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr. 256 din 9 aprilie 2009, prin care a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1588 din 15 august 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimații pârâți și.
A fost respinsă cererea intimaților și privind obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că reclamanta a înstrăinat soților cota sa de 5/8 din construcția cu destinația de locuință situată în comuna, sat 2 Mai, județul C, compusă din 6 camere, amplasată pe suprafața de 90. la prețul de 20.000 lei, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 574 din 8 februarie 2006 întocmit de și.
Diferența de 3/8 din dreptul de proprietate asupra construcției aparține reclamanților, și.
Printr-un alt contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 8 decembrie 2006 de către același birou notarial, reclamanta a înstrăinat dreptul de proprietate de 5/8 din terenul în suprafață de 1.512. din care terenul în suprafață de 1.032. situat în parcela 1032 în suprafață de 480. având destinația de curte - construcții în parcela 1012, la prețul de 500 lei (RON).
Reclamanta a solicitat nulitatea contractelor mai sus menționate pentru preț neserios, iar Tribunalul Constanța prin decizia recurată a menținut hotărârea instanței de fond, cu motivarea că nu poate fi reținută nulitatea actelor juridice civile pentru stipularea unui preț neserios, avându-se în vedere că actele de vânzare-cumpărare au fost încheiate în urma exprimării acordului de voință al părților contractante care au convenit asupra prețului ce urma să fie plătit de cumpărătorul bunului ce a format obiectul înstrăinării, reprezentând cota de 5/8 din imobilul situat la adresa mai sus menționată.
Reclamanta a participat personal la întocmirea tranzacției imobiliare fiind prezentă în fața notarului public, consimțind la stabilirea prețului imobilelor, fapt certificat prin încheierea de autentificare.
De asemenea, nu a fost reținut motivul invocat de către reclamantă că a avut o falsă reprezentare asupra naturii juridice a actelor de vânzare-cumpărare, în sensul că a avut reprezentarea că încheie un contract de întreținere, deși aceasta a citit și semnat personal actele de vânzare-cumpărare încheiate.
Faptul că reclamanta a avut o stare de sănătate precară la data întocmirii celui de-al doilea act de vânzare-cumpărare nu este de natură a conduce la împrejurarea că a intervenit o lipsă sau o diminuare a discernământului la întocmirea actului respectiv, care să atragă sancțiunea desființării acestuia cu efect retroactiv.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 256 din 9 aprilie 2009 declarat recurs reclamanta, ca fiind nelegală.
Critica soluției se referă la următoarele:
1. neseriozitatea prețului din ambele contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâții intimați și.
2. falsa reprezentare a reclamantei cu privire la natura juridică a actelor încheiate, în sensul că a avut reprezentare că încheie acte de întreținere și nu de vânzare-cumpărare.
3. niciuna dintre instanțe nu s-a pronunțat asupra motivului invocat, potrivit cu care cota înstrăinată în anul 2006 nu mai corespundea realității, întrucât la acea dată fiica reclamantei, era decedată și prin urmare cotele urmașilor erau altele.
Pentru cele relatate mai sus, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru administrarea de noi probe și în subsidiar, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 574 din 8 februarie 2006 de către și, reclamanta recurentă a înstrăinat cota parte de 5/8 din construcția-locuință compusă din 6 camere situată pe suprafața de 90. în comuna, sat 2 Mai, județul C, la prețul de 20.000 lei (RON) pârâților intimați și, preț ce a fost achitat integral.
Ulterior, printr-un alt contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 885 din 8 decembrie 2006 de către același birou notarial, reclamanta recurentă a înstrăinat acelorași pârâți cota de 5/8 din suprafața de 1.512. la prețul de 5.000 lei (RON), preț care a fost achitat la data autentificării actului de vânzare-cumpărare.
Reclamanta a solicitat pe lângă alte motive, nulitatea celor două acte de vânzare-cumpărare pentru preț neserios și pentru falsa reprezentare asupra naturii juridice a actelor de vânzare-cumpărare, cauze de nulitate ce constituie motive de recurs.
Codul civil în art. 958 enumeră condițiile încheierii unui act juridic civil și anume: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părților ce se obligă, obiect determinat și o cauză licită.
Prețul este obiectul prestației cumpărătorului și corespunde lucrului vândut. El trebuie să fie fixat în bani, determinat sau determinabil, sincer și serios. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, contractul este nul absolut, cel puțin ca vânzare-cumpărare, căci îi lipsește un element esențial asupra căruia să se realizeze acordul de voință (art. 1295 Cod civil).
Prețul trebuie să fie serios (art. 1303 Cod civil), să nu fie derizoriu (infim) atât de disproporționat în raport de valoarea lucrului vândut, încât să nu existe preț, să nu poată constitui obiectul obligației cumpărătorului și deci o cauză suficientă a obligației asumate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate. Seriozitatea fiind o chestiune de fapt este lăsată la aprecierea instanței. În cauza dedusă judecății, în mod corect instanța de apel a stabilit că actele de vânzare-cumpărare încheiate de recurentă cu soții nu sunt lovite de nulitate pentru preț neserios, având în vedere că aceste acte de vânzare-cumpărare au fost încheiate în urma acordului de voință exprimat de către părțile contractante asupra prețului ce a fost plătit de către cumpărătorii bunului ce a format obiectul înstrăinării.
De altfel, reclamanta a participat personal la întocmirea actelor de vânzare-cumpărare, a consimțit la stabilirea prețului, fapt certificat prin încheierile de autentificare a celor două acte de vânzare-cumpărare; a primit personal prețul în urma încheierii actelor de vânzare-cumpărare.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs invocat, potrivit căruia reclamanta a avut o falsă reprezentare asupra naturii juridice a actelor de vânzare-cumpărare în sensul încheierii contractului de întreținere și nu de vânzare-cumpărare, din probele existente la dosar și cum a reținut instanța de apel, rezultă că nu s-a dovedit susținerea reclamantei că nu ar fi avut reprezentarea asupra naturii juridice a actelor încheiate având în vedere și împrejurarea că a participat personal la încheierea celor două tranzacții, exprimându-și personal consimțământul.
Nu are relevanță în cauză motivul invocat de către recurentă că înainte de înstrăinarea cotei de 5/8 din imobilul (1/2 bun comun și 1/4 moștenire) a decedat și cotele asupra imobilului în litigiu s-au modificat, întrucât aceasta a înstrăinat cota parte de 1/2 bun comun și cota de 1/4 din masa succesorală rămasă de pe urma soțului său, neaducând în acest mod atingere cotelor succesorale ale celorlalți reclamanți, cota parte ce-i revenea de pe urma defunctei nu a fost înstrăinată, nedezbătându-se succesiunea.
Pentru considerentele expuse, curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta-reclamantă, domiciliată în comuna, 2 Mai, str.- nr.445 județ C, împotriva deciziei civile nr.256/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și, domiciliați în comuna, 2 Mai, str.- nr.445 județ C și intimații-pârâți și, domiciliați în M,- județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Pt. Judecător,
- - - - - -
Cf.art.261 alin.2 Cod pr.civilă,semnează,
Președinte Instanță,
Pt.Grefier,
- -
Cf.art.261 alin.2 Cod pr.civilă,semnează,
Grefier șef secție,
Jud.fond.
Jud.apel. /
Red.dec.Jud./9.12.2009.
gref.
2 ex./15.12.2009.
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Vanghelița Tase, Mihaela Ganea
