Anulare act. Decizia 4029/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4029
Ședința publică din data de 17 Iunie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.221/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Centru Județean de Medicală, având ca obiect, anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimatul pârât, consilier juridic, lipsind recurentul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că s-a depus întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic pentru intimatul pârât, solicit respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la 22.09.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Centrul Județean de Medicală M solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea deciziei de sancționare nr.130/21.08.2008 emisă de pârâtă, ca fiind nelegală și netemeinică.
Îm motivarea acțiunii, a arătat că prin decizia contestată a fost sancționat cu avertisment scris, reținându-se că în data de 20.08.2009 nu a fost prezent la locul de muncă. Reclamantul a precizat că cele reținute nu corespund realității, întrucât acesta a fost prezent la serviciu și că deși în data de 21.08.2008 i s-a cerut notă explicativă de către Directorul unității cu privire la activitatea sa din ziua precedentă, reclamantul a refuzat, susținând însă că și-a îndeplinit sarcinile de serviciu așa cum au fost planificate.
De asmenea, a arătat că decizia este lovită de nulitate absolută conform art. 265 alin.2 Codul Muncii, în sensul că pentru aceeași abatere nu se pot aplica două sancțiuni, întrucât pentru ziua de 20.08.2008 a fost pontat nemotivat și i-a fost aplicată și sancțiunea cu avertisment scris.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar, dar și cea dată în instanță la termenul de judecată din 23.01.2009, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata de 2 ore de lucru din data de 18.08.2008, conform condicii de prezență, a 8 ore de lucru din data de 20.08.2008, precum și la plata unei zile din concediul de odihnă rămasă neefectuată, motivând că deși a primit indemnizație de concediu de odihnă pentru 30 de zile, în natură nu a efectuat decât 29 de zile.
În dovedirea celor susținute a depus la dosar copia deciziei contestate și acte medicale.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Astfel, a arătat că acesta a fost prezent la serviciu doar două ore în data de 20.08.2008 și că a fost verificat personal de directorul unității în Policlinica Centrală din Dr. Tr. S, pentru a repara dispozitivele medicale aflate în atribuțiile sale de serviciu, însă nu a fost găsit acolo. De asemenea, i s-a cerut, în ziua de 21.08.2008 să dea o notă explicativă cu privire la activitatea ce a desfășurat-o în ziua precedentă, iar acesta a refuzat.
Cu privire la nulitatea absolută invocată de reclamantă, pârâta a arătat că nu i-au fost aplicate 2 sancțiuni, împrejurarea că reclamantul a fost pontat nemotivat în data de 20.08.2008 neconstituind o sancțiune disciplinară conform prevederilor Codului Muncii, ci o reflectare a timpului de lucru.
Referitor la celelalte petite ale precizării de acțiune, pârâta a recunoscut neplata celor 2 ore din 18.08.2008, precum și a celor 2 ore recunoscute a fi prestate din data de 20.08.2008, motivând că plata acestora nu a fost posibilă datorită soft-ului de calcul al salariilor. Cu privire la petitul privind plata unei zile din concediu de odihnă rămasă neefectuată, pârâta a precizat că reclamantul a efectuat toate cele 30 de zile de concediu în 3 perioade și că i s-a plătit indemnizația aferentă.
În dovedirea celor susținute, a depus la dosar: documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate, declarații extrajudiciare ale colegilor de serviciu ai reclamantului, state de plată.
Ca urmare a relațiilor solicitate de instanță, au mai fost depuse la dosar copii ale condicii de prezență cu privire la zilele de 18 și 20.08.2008, fișe de pontaj, copii ale cererilor de concediu de odihnă formulate de reclamant.
Au fost audiați martorii și -, ale căror declarații au fost atașate la dosarul cauzei, din dezbateri rezultând necesitatea audierii acestora.
Prin sentința civilă nr. 221/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea și precizarea de acțiune formulată de reclamantul împotriva pârâtei Centrul Județean de Medicală Dr. Tr. S,
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului contravaloarea a 4 ore de lucru din datele de 18 august 2008 și respectiv 20 august 2008.
S-au respins petitele privind anularea deciziei nr. 130/21 august 2008 emisă de pârâtă și plata unei zile de concediu de odihnă aferentă anului 2008.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul, salariat al pârâtei Centrul Județean de Medicală Maf ost sancționat cu avertisment scris, conform Deciziei nr.130/21.08.2008 emisă de pârâtă, întrucât în data 20.08.2008 a lipsit nejustificat 6 ore din timpul de lucru. De asemenea, a și fost pontat nemotivat 6 ore în aceeași zi, conform evidențierii din condica de prezență, depusă la dosar.
Susținerile reclamantului, potrivit cărora decizia este lovită de nulitate absolută pentru că, pe de o parte, nu cuprinde mențiunea privind instanța competentă unde poate fi atacată, iar pe de altă parte, pentru aceeași abatere i s-au aplicat 2 sancțiuni, nu pot fi reținute.
Astfel, este adevărat că potrivit art.268 Codul Muncii, decizia de sancționare trebuie să cuprindă, obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată, iar decizia contestată nu conține această mențiune, însă reclamantul a atacat totuși decizia în termenul legal de 30 de zile la instanța competentă, așa încât nulitatea nu va mai opera. Acest argument se întemeiază pe principiul consensualității și al bunei - credințe, statuate în art. 8 alin. 1 Codul Muncii și art.3 din Decretul 31/1954.
Pe de altă parte, s-a reținut și că reclamantului nu i-au fost aplicate 2 sancțiuni pentru aceiași abatere, întrucât avertismentul scris este o sancțiune disciplinară aplicată ca urmare a încălcării unor prevederi din Regulamentul de organizare și funcționare al Centrului Județean de Medicală, iar neplata de către pârâtă a 6 ore din timpul de lucru al reclamantului este o consecință a împrejurării că reclamantul nu a prestat muncă în cele 6 ore nepontate, aceasta nefiind o reținere din salariu în sensul prevăzut de art. 164 pct.1 sau art.264 lit.d și e Codul Muncii.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a apreciat că petitul privind anularea deciziei de sancționare nr.130/21.08.2008 emisă de pârâtă este nefondat.
Astfel, sancțiunea disciplinară a avertismentului scris a fost aplicată ca urmare a încălcării de către reclamant a dispozițiilor din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Centrului Județean de Medicală, care prevede la Capitolul VI -Obligațiile salariaților, art.19 obligația salariatului de a respecta programul de lucru stabilit de unitate.
Într-adevăr, din ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv referatele întocmite de pârâtă nr. 280 și 284 din 20 și respectiv 21. 08.2008, precum și din declarațiile extrajudiciare dar și ale martorilor audiați în instanță, rezultă că reclamantul a fost prezent la seviciu doar două ore din timpul său de lucru.
Deși s-a deplasat la Policlinica Centrală din Dr. Tr. S pentru a repara un aparat de produs apă distilată al unui laborator din incinta Policlinicii, în urma controlului efectuat de directorul Centrului Județean de Medicală M la sediul Policlinicii și care îl viza direct pe reclamant, acesta nu a fost găsit, iar până la sfârșitul programului de lucru nici nu mai venit la serviciu.
Din declarația martorului, reiese că reclamantul
i-a spus acestuia că pleacă să achiziționeze piese pentru repararea aparatului de produs apă distilată, însă aceste piese nu au fost achiziționate și nici aparatul medical nu a fost reparat în aceiași zi.
Mai mult decât atât, deși i s-a cerut în ziua imediat următoare controlului, respectiv 21.08.2008 să dea notă explicativă cu privire la activitatea desfășurată în data de 20.08.2008, având deci posibilitatea să-și formuleze apărările, astfel cum îi dictează interesul, reclamantul a refuzat, împrejurare recunoscută de acesta.
Așadar, în mod corect și legal a apreciat pârâta că se impune sancționarea reclamantului prin avertisment, de altfel cea mai ușoară dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de Codul Muncii, ca urmare a faptului dovedit că acesta a absentat nemotivat 6 ore din timpul de lucru.
Potrivit art.154 Codul Muncii, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului de muncă, iar pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Aceasta presupune acordarea drepturilor salariale în funcție de timpul lucrat cu raportare la programul de lucru de 8 ore pe zi, în cazul reclamantului.
Cum din extrasul condicii de prezență depusă la dosar, rezultă că în data de 20.08.2008 reclamantul figurează cu 6 ore nemotivate, deci doar 2 lucrate, iar pârâta nu i-a plătit drepturile salariale pentru aceste 2 ore urmează a fi obligată pârâta la plata contravalorii acestora.
Din condica de prezență din data de 18.08.2008 rezultă că reclamantul a prestat 2 ore de muncă, nefiind retribuit pentru acestea, fapt de altfel recunoscut și de către pârâtă. Prin urmare, va fi obligată pârâta și la plata acestora către reclamant.
În ceea ce privește petitul referitor la plata unei zile din o rămasă neefectuată pentru anul 2008, instanța îl găsește neîntemeiat.
Astfel, reclamantul a solicitat efectuarea concediului de odihnă în 3 perioade și anume: 3 zile în aprilie 2008, 15 zile în iulie 2008 și 12 zile în octombrie 2008, cumulate 30 de zile, conform celor 3 cereri de concediu depuse la dosar de către pârâtă, cereri care poartă mențiunea aprobat.
Față de cele ce preced, instanța a admis în parte acțiunea și precizarea ca întemeiată, obligând pârâta să plătească reclamantului contravaloarea a 4 ore de lucru, din datele de 18 și 20.08.2008 respingând petitele privind anularea deciziei de sancționare și plata unei zile de o rămasă neefectuată.
Contestatorul a formulat recurs împotriva acestei sentințe, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând modificarea acesteia și pe fond admiterea contestației.
Critică sentința pentru neluarea în considerare de către instanță a unor susțineri ale sale referitoare la orele de lucru pentru care a fost pontat lipsă și ziua de concediu pe care nu a efectuat-o, cât și pentru aprecierea greșită că sancțiunea disciplinară a fost aplicată corect, deoarece el a dovedit că nu a absentat nemotivat ci a făcut deplasarea la un client, martorul și apoi pentru achiziționarea materialelor de care avea nevoie.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că nu sunt motive de casare sau modificare prev.de art.304 pr.civ. și va fi menținută.
Sunt neîntemeiate criticile privind aprecierea greșită a instanței de fond că sancțiunea disciplinară a fost corect aplicată deoarece din probele administrate, corect a concluzionat instanța de fond că pentru ziua de 20.08.2008 contestatorul nu a putut motiva absența sa de la serviciu, pretextând că a întârziat la reparația unui aparat de distilat apă, dar nu a făcut dovada achiziționării unor piese de schimb.
Mai mult, când i s-a solicitat să dea explicații despre lipsa de la serviciu, când a fost și controlat de șeful său, a refuzat să se apere, ori această atitudine nu poate fi apreciată decât ca o abatere disciplinară.
Cât privește orele în care în care a fost pontat, lipsa și ziua de concediu neefectuată, de asemenea angajatorul a prezentat condica de prezență cu orele lipsă dar și cererile sale pentru efectuarea concediului, aprobate, așadar corect instanța a obligat intimata numai la plata orelor efectiv lucrate.
În consecință, Curtea apreciază neîntemeiate criticile formulate și în baza art.312 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.221/10.02.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Centru Județean de Medicală, având ca obiect, anulare act.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
Tehn.AS/2 ex.
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
