Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 4022/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4022
Ședința publică din data de 17 Iunie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, G, -a, G, și, împotriva sentinței civile nr.933/20.05.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Tribunalul Olt și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la nr- petenții, G, G, -a, G, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul O l t, Curtea de APEL CRAIOVA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata drepturilor salariale constând în sporul de vechime pe perioada 01.09.2000-8.05.2004, perioada 1.09.2000 - 5.12.2003 pentru, perioada 1.09.2000 - 30.04.2004 pentru -a, perioada 1.09.2000 - 8.05.2004 pentru, perioada 1.09.2000 - 13.05.2004 pentru, pentru pe perioada 1.09.2000 - 1.11.2004,calculate în valoare actualizată cu indicele de inflație, la plata dobânzii legale calculată la suma datorată și la efectuare mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivare petenții au arătat că sporul de vechime a fost recunoscut și acordat magistraților prin art. 33 din Legea 50/1996 privind salarizarea personalului din organele autorității judecătorești, iar prin OG 83/2000 a fost eliminat sporul de vechime pentru magistrați, dar prin acest act normativ s-a păstrat acest drept pentru personalul auxiliar. Prin hotărârea 170 CNCD din 06.07.2006 s-a constatat discriminarea magistraților față de aceste categorii profesionale, situație incompatibilă cu dispozițiile OG137/2000, aprobată prin Legea 48/2002.
Mai mult decât atât se invocă faptul că ÎCCJ a admis recursul în interesul legii stabilind prin decizia nr. nr. XXXVI/02.05.2007 că orice categorie de personal are dreptul la spor de vechime.
Tribunalul O l t, prin sentința nr. 933 din 20 mai 2008, admis excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtul Ministerul Justiției și a contstatat prescris dreptul la acțiune al reclamanților, G, G, -a, G,.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin decizia XXXVI/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a impus obligarea la plata drepturilor corespunzătoare sporului de vechime cu titlul de drepturi salariale și se invocă dispozițiile art. 12 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă în conformitate cu care:"în cazul când un debitor este obligat la prestațiuni succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebită". Dreptul la acțiune având obiect plata drepturilor salariale restante este supus termenului de 3 ani aplicabil în materia conflictelor de muncă, reglementat de art. 283 alin. 1 lit. c codul muncii.
Astfel, în raport de cele de mai sus și având în vedere dispozițiile Decretului 167/1958 privind prescripția extinctivă, art. 8 alin 1 coroborat cu art. 283 alin. 3 din CM, instanța a apreciat că dreptul la acțiune al reclamanților s-a prescris, acțiunea fiind formulată la mai mult de trei ani de la data nașterii dreptului material la acțiune având ca obiect drepturi bănești. De altfel la dosarul cauzei nu au fost produse probe din care să rezulte întreruperi ale termenului de prescripție sau suspendări ale curgerii acestui termen. Mai mult decât atât nu poate fi primită susținerea potrivit căreia reclamanții au luat cunoștință despre discriminarea creată de la data pronunțării hot. CNCD 170/2006, în condițiile în care reclamanții nu au mai primit dreptul solicita începând cu septembrie 2000.
Reclamanții au formulat recurs împotriva sentinței nr. 933/2008 Tribunalului O l t, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Critică sentința în temeiul art. 304m pct. 9 cod procedură civilă pentru aplicarea greșită a legii și soluționarea cauzei pe excepția prescripției dreptului la acțiune, fără a fi analizată cererea, în raport de situația de fapt invocată și dispozițiile legale pe care se întemeiază.
Precizează că drept temei juridic al acțiunii au fost invocate fapte de discriminare magistraților în raport de alte categorii profesionale, sancționată de art. 27 din OG nr.137/2000, așa cum s- constatat prin hotărârea nr. 170/2006 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Consideră că greșit instanța de fond apreciat îndeplinite condițiile prescripției dreptului la acțiune, întrucât data de la care au luat la cunoștință de existența discriminării este data pronunțării hotărârii nr. 170/2006, respectiv data de 06 iulie 2006.
Mai critică sentința și în baza art. 304 pct. 8 cod procedură civilă, susținând că instanța interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbându- înțelesul lămurit, analizând obiectul prezentei acțiuni ca un drept de creanță ce se prescrie în 3 ani, ignorând obiectul acțiunii, ca fiind cel de discriminare, cu încălcarea prevederilor OG nr. 137/2000 și art. 11(2) din Constituție ți Declarația Universală Drepturilor Omului, cât și tratatele juridice internaționale la care România este parte.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Analizând sentința recurată, în raport de criticile formulate și probele administrate, Curtea apreciază că nu sunt motive de casare sau modificare prevăzute de art. 304 cod procedură civilă.
Sunt neîntemeiate criticile privind aplicarea greșită a legii, fiind încălcate prevederile art. 27 din OG nr. 137/2000, așa cum s- constatat prin hotărârea nr. 170/2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrucât această hotărâre a fost definitivată prin hotărârea nr. 280/2006 a Colegiului Director al
Instanța de fond, în mod corect, în aplicarea prevederilor art. 137 cod procedură civilă, a soluționat excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, soluționarea acestei excepții făcând de prisos cercetarea în fond pricinii, instanța considerând corect că sunt aplicabile în cauză atât prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" codul muncii, cât și prevederile art. 12 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, texte conform cărora drepturile salariale pot fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cât privește aprecierea greșită că în cauză nu este vorba despre drepturi de creanță, ci despre discriminare, natura drepturilor este corect reținută ca fiind drepturi salariale, iar discriminarea este apreciată tocmai în cauza unor drepturi salariale, dar discriminarea nu poate schimba natura drepturilor salariale solicitate.
In consecință, Curtea apreciază neîntemeiate criticile formulate și în baza art. 312 cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, G, G, -a, G, și, împotriva sentinței civile nr.933/20.05.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Tribunalul Olt și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
2 ex/IE/07.07.2009
fond:
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
