Anulare act. Decizia 414/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 414
Ședința publică de la 22 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererilor de recurs formulate de pârâții: Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I; Consiliul Local al Municipiului I și de Municipiul I, reprezentat prin primar, împotriva deciziei civile nr.423 din 11 iunie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta-intimată; cauza având ca obiect constatare nulitate absolută act de donație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, la ordinea înscrisă pe lista de ședință, răspunde av. - pentru intimata; lipsă fiind recurenții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată. Nu s-a făcut dovada achitării taxelor de timbru.
Av. depune la dosar împuternicire avocațială.
Având în vedere că nu a fost satisfăcut timbrajul și s-a cerut judecata în lipsă, cauza rămâne la o nouă strigare, la sfârșitul ședinței de judecată.
La sfârșitul ședinței de judecată, reluându-se cauza, la apelul nominal se prezintă av. pentru intimata; lipsă fiind recurenții.
Întrucât recurenții, deși legal citați cu mențiunea timbrării, pentru acest termen nu au făcut nici o dovadă privind îndeplinirea obligației timbrării, se invocă excepția netimbrării.
Neformulându-se cereri, se dă cuvântul intimatei, față de excepția invocată.
Av. cere să se anuleze recursurile ca netimbrate, cu cheltuieli de judecată. Pe fond, invocă excepția inadmisibilității căii de atac, raportat la valoarea obiectului contractului de donație.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.13335 din 15 noiembrie 2007, Judecătoria Iași:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, precum și excepțiile lipsei calității de reprezentanți și a lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții Municipiul I, prin Primarul Municipiului I și Consiliul Local al Municipiului I, iar pe fond admite acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva Municipiului I, reprezentat de Primarul Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului I și Ministerul Economiei și Finanțelor, ca reprezentanți ai Statului Român, și în consecință:
Constată nulitatea absolută a actului de donație legalizat sub nr.33456/20.08.1979, încheiat între, și Statul Român, prin Consiliul Popular al Municipiului I, având ca obiect suprafața de teren de 240. situată în I,-.
În considerentele acestei sentințe s-a arătat că, prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Municipiul I prin Primarul Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului I, Ministerul Economiei și Finanțelor, ca reprezentanți ai statului român, solicitând a se constata nulitatea absolută a actului de donație legalizat sub nr.33456/20.08.1979, încheiat între și și Statul Român, prin Consiliul Popular al Municipiului I, având ca obiect suprafața de teren de 240. situată în I-, Jud.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta și mama, ei a cărei succesoare unică este, au fost abordate în nenumărate rânduri și în final constrânse de autoritățile comuniste să doneze Statului Român terenul de sub locuința lor, în vederea edificării unor blocuri; că actul juridic de donație este lovit de nulitate, având în vedere că a lipsit intenția de liberalitate, iar lipsa acestei voințe a împiedicat valabilitatea contractului de donație și existența cauzei.
Legal citați, pârâții au depus întâmpinări la dosar, prin care s-a invocat excepția lipsei lor de calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, precum și excepția lipsei calității de reprezentanți ai Consiliului Local I și a Municipiului
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că excepțiile invocate în cauză nu sunt întemeiate, cu toate că în practica judiciară s-au exprimat opinii contrare, deoarece Ministerul Economiei și Finanțelor este reprezentantul Statului Român în justiție, donația a fost acceptată de stat prin intermediul Consiliului Popular al Municipiului I, actualul Consiliu Local al Municipiului I, iar suprafața de teren din litigiu este situată în intravilanul Municipiului
Din declarația martorei audiate în cauză, a rezultat că reclamanta nu a avut intenția de a gratifica Statul Român cu suprafața de teren pe care își avea construită casa, ea fiind constrânsă ca și vecinii ei de autoritățile comuniste, să încheie actul de donație, fiind amenințată că în cazul unui refuz va avea probleme la serviciu.
Față de aceste considerente, văzând și disp.art.966 și urm. Cod civil, instanța a admis pe fond acțiunea, în contradictoriu cu toți pârâții și a dispus în sensul celor solicitate de către reclamantă.
Pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Municipiul I prin primar și Consiliul Local I au declarat apel împotriva acestei sentințe.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr.423 din 11 iunie 2008 decide:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.13335/15.11.2007 pronunțată de Judecătoria Iași.
Respinge apelul declarat de Municipiul I prin primar și Consiliul Local I împotriva aceleiași sentințe pe care o menține.
Instanța de control judiciar a reținut că pârâtul Statul Român nu a timbrat apelul declarat, astfel că, în baza art.3 lit.b cu referire la art.11 din Legea nr.146/1997, instanța i-a pus în vedere să achite o taxă de timbru de 6 lei și un timbru judiciar de 0,3 lei. La termenul stabilit în acest sens, apelantul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva dispoziției de timbrare și nici nu a făcut dovada achitării taxei de timbru puse în vedere, condiții în care, în baza art. 20 alin.3 din Legea nr.146/1997, tribunalul a anulat ca netimbrat apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Intimata nu a depus întâmpinare, dar prin concluziile formulate cu prilejul închiderii dezbaterilor a solicitat respingerea apelului declarat de pârâții Municipiul I prin primar și Consiliul Local al Municipiului
În această fază procesuală nu au fost administrate probe.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul a constatat neîntemeiat apelul formulat.
Prima instanță a fost investită cu soluționarea acțiunii formulate de reclamanta pentru constatarea nulității absolute a actului de donație legalizat sub nr.33456/20 august 1979, încheiat între, în calitate de donatori și Statul Român reprezentat prin Consiliul Popular al Municipiului I în calitate de donatar, având ca obiect suprafața de 240. teren situată în I, dul - - nr.22.
Potrivit art.1 din Decretul nr.478/1954, donațiile făcute statului sub orice formă, pot fi primite numai de organele, instituțiile sau organizațiile economice de stat, competente după obiectul lor sau scopul donației.
Potrivit art.2 alin.2 din același act normativ, donațiile oferite sfaturilor populare se acceptă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional.
În exercitarea dreptului de a hotărî cu privire la oferta de înstrăinare, fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Județului Iae mis decizia nr.500/1979 (la care se face referire în contractul de donație) prin care a acceptat donația. În aceste condiții, se justifică în prezenta cauză chemarea în judecată a autorităților administrative locale care au reprezentat Statul la încheierea actului de donație și au acceptat donație.
Totodată, prin art.19, art.21 alin.1 și art.38 din Legea nr.215/2001, se prevede că sunt persoane juridice de drept public, comunele, orașele și județele, acestea având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină; că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia administrativă în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative și primării, ca autorități executive, iar consiliile menționate au, printre altele, și atribuții de administrare a domeniului public și privat al comunei și orașului.
În raport de aceste considerente, s-a reținut că în mod corect au fost respinse de prima instanță excepțiile invocate de pârâți.
Pe fondul pricinii, raportat la contextul social în care actul juridic a fost încheiat și la art. 948 și 966 Cod civil, s-a reținut în mod clar că intenția reclamantei și a autoarei sale de a Statului Român nu a existat niciodată, situație ce echivalează cu lipsa cauzei. Absența cauzei actului juridic civil este unul din motivele de nulitate absolută a acestuia, conform art.966 Cod ci vil, iar în speță, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a invocat în mod expres nulitatea actului juridic de donație pentru lipsa intenției de a gratifica Statul Român.
În aceste condiții, în mod just prima instanță a admis acțiunea reclamantei.
Față de cele expuse, instanța de control judiciar a constatat neîntemeiat apelul declarat de Consiliul Local I și Municipiul I prin primar, în baza art.295, 296 Cod procedură civilă și l-a respins cu consecința păstrării sentinței atacate.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs pârâții Statul Român prin Ministerul Economici și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I, Consiliul Local al Municipiului I și Municipiul I, prin primar. Pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de a Județului Iac riticat decizia ca fiind nelegală pe motiv că în mod greșit instanța de apel a dispus anularea căii de atac ca netimbrată. Susține recurentul că, în conformitate cu dispozițiile art.17 din Legea nr.146/1997 și Ordinul privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, art.26 alin.2, "sunt scutite de taxă judiciară de timbru cererile și acțiunile inclusiv căile de atac formulate potrivit legii - de Ministerul Finanțelor și unitățile din subordinea acestuia, indiferent de obiectul acestora; cererile și acțiunile precum și căile de atac formulate de alte instituții publice de interes public, indiferent de calitatea procesuală a acestora sunt scutite de taxă judiciară de timbru atunci când au ca obiect venituri publice". Din interpretarea actelor normative menționate, rezultă fără echivoc că toate acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate de Ministerul Finanțelor și toate unitățile sale subordonate sunt scutite de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, iar în cazul celorlalte instituții publice sunt scutite de aceste taxe doar acele acțiuni și cereri ce privesc venituri publice. Prin recursul formulat, pârâții Municipiul I, reprezentat prin primar și Consiliul Local I, au criticat decizia civilă pronunțată de către instanța de apel ca fiind nelegală. Potrivit motivelor invocate, pârâții au reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local I, raportat la dispozițiile Legii nr.215/2001 republicată și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul I, acesta nefiind parte contractantă. Mai susțin pârâții că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției dreptului la acțiune, nu a motivat în fapt și în drept respingerea acesteia. la care au făcut referire martorul și reclamanta nu sunt de natură să atragă nulitatea absolută, ci nulitatea relativă, violența fiind un viciu de consimțământ. Nulitatea relativă este supusă termenului de prescripție extinctivă, motiv pentru care s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune. Din anul 1990 nu se mai putea susține existența vreunei violențe, reclamanta având posibilitatea formulării acțiunii în limita termenului de prescripție menționat, termen ce a fost depășit cu mult. Prin decizia nr.2056/16.03.2005, s-a pronunțat în sensul că, în cazul donațiilor, violența constituie o viciere a consimțământului ce atrage nulitatea relativă, supusă termenului de prescripție.
Cererile de recurs formulate, nu au fost timbrate.
Pentru termenul de judecată din 22 octombrie 2008, recurenții au fost legal citați cu mențiunea timbrării cererilor de recurs cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, și respectiv cu câte 6 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar, conform dispozițiilor art. 11 pct.(2) și art.3 lit.a indice 1 cu referire la art. 11 din Legea nr.146/19097 privind taxele judiciare de timbru și a art.3 din Legea nr.123/1997 pentru modificarea și completarea OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar.
Cum la termenul din 22 octombrie 2008, recurenții nu au formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nu s-a făcut nici o dovadă cu privire la achitarea taxelor de timbru, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării cererilor de recurs. Totodată, a fost invocată și excepția inadmisibilității cererilor de recurs, raportat la valoarea obiectului contractului de donație.
Potrivit disp.art.137 Cod procedură civilă, se va examina numai excepția privind netimbrarea cererilor de recurs.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unor cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Așadar, prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în raport cu prevederile Legii nr.146/1997, recursurile urmează a fi anulate ca netimbrate pentru următoarele considerente.
In principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererilor trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru, în conformitate cu art. 20(2) din Legea nr.146/1997, până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art.20 (3) din Legea nr.146/1997, "neândeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii".
Potrivit art.9 alin.1 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, "cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător", iar potrivit alin.2 al aceluiași text de lege, "în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Faptul că recurenții, care au fost legal citați cu mențiunea timbrării-conform proceselor-verbale aflate la filele 10-12 dosar-, nu au respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxelor de timbru, indiferent din ce motive, constituie motiv pentru anularea ca netimbrate a cererilor de recurs.
In consecință, în conformitate cu prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art.9 din OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar, urmează a se anula ce netimbrate cererile de recurs formulate de pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de a Județului I, Consiliul Local al Municipiului I și Municipiul I, prin primar și a se menține decizia recurată.
Pentru aceste motive
In numele Legii
DECIDE:
Anulează ce netimbrate recursurile formulate de Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de DGFP I, Consiliul Local al Municipiului I și Municipiul I prin primar, împotriva deciziei civile nr.423 din 11.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Tribunalul Iași:
-
-
AC/AC
2 ex.
10.11
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Elena Andronic, Elena
