Anulare act. Decizia 531/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 531/
Ședința publică din 18 mai 2009
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
JUDECĂTOR 3: Maria Petria
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.733/A/4 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta și cu pârâții, Statul Român prin Primarul Orașului, Consiliul Local și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin T, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura completă.
Recursul a fost declarat în termenul legal și este legal timbrat cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar
Dezbaterea în fond a recursului și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 11 mai 2009, cele declarate fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru astăzi.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj sub nr.1458/252/2.06.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, Statul Român prin Primarul orașului și Consiliul Local și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor prin T, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr.3/16.01.2003 eliberat în dosarul succesoral nr.3/2003 al Asociați "", cu cheltuieli de judecată.
In fapt, s-a arătat că prin certificatul de calitate de moștenitor s-a certificat calitatea de moștenitori legali (frați) ai defunctului în favoarea pârâților 1-3, iar reclamanta a fost declarată renunțătoare prin neacceptate, deși a acceptat tacit succesiunea defunctului său fiu.
Printr-o precizare de acțiune și răspuns la întâmpinare depuse de pârâții Primăria orașului și T, reclamanta a arătat că, urmare a eliberării certificatului de moștenitor a cărui anulare se solicită în prezenta cauză, în dosar nr.3053/2004 a Judecătoriei Lugoj, s-a dezbătut succesiunea defunctului său fiu și s-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este vacantă, fiind atribuită Statului Român prin moștenitorul său T, cu titlu de moștenire vacantă.
Prin sentința civila nr. 211/2007 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Lugoja admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții, și și în consecință:
A constatat nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr.3 din 16.01.2003 a Asociați ""
A respins aceeași acțiune formulată împotriva pârâților domiciliată în,-, județ T și Statul Român reprezentat prin Primarul orașului, Consiliul Local și prin Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive: a obligat pe reclamantă la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâta, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta este mama defunctului, decedat la 24 octombrie 2001, iar pârâții sunt fratele, respectiv surorile acestuia.
Prin certificatul de calitate de moștenitor nr.3/16.01.2003 a Asociați "" L s-a constatat calitatea de succesori ai defunctului menționat anterior doar cu privire la pârâții, și, fiind declarată străină de succesiune prin neacceptare, mamă.
A reținut dispozițiile art.689 Cod civil, potrivit cărora succesiunea poate fi acceptată expres sau tacit, precum si faptul că acceptarea tacită a unei succesiuni nu poate fi constatată decât dacă rezultă dintr-un act al succesibilului, care învederează intenția acestuia de a succede.
Din declarațiile martorilor G coroborată cu declarația martorei, s-a reținut că la două săptămâni după decesul fiului său, reclamanta a luat din imobilul situat în,-, mai multe obiecte de mobilier (dulap, pat, masă cu scaune), precum și un aragaz electric, ce au aparținut defunctului, pe care le-a transportat la domiciliul său din localitatea.
Împrejurarea că reclamanta a luat din succesiune mai multe bunuri care, prin natura, numărul și valoarea lor, exclude ideea unor amintiri de familie, cu intenția de a și le însuși, este de natură să justifice concluzia că a fost făcută în vederea acceptării moștenirii.
Astfel, pentru considerentele arătate, instanța a reținut că reclamanta, deși nu s-a prezentat în fața notarului, a acceptat tacit succesiunea fiului său, prin însușirea unor bunuri succesorale în termenul legal de 6 luni de la deschiderea succesiunii și în consecință, a admis acțiunea reclamantei și a constatat nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr.3 din 16.01.2003 a Asociați ""
Având în vedere că în acțiunea de desființare a certificatului de calitate de moștenitor pârâții, Statul Român reprezentat prin Primarul orașului și Consiliul Local și Ministerul Finanțelor Publice, nu au calitate procesuală pasivă, instanța a respins acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestor pârâți, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
În baza art. 272-274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta la 500 lei cheltuieli de judecată către pârâta, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel pârâta apelanta, criticând hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului si schimbarea în tot a sentinței apelate, in sensul respingerii acțiunii introductive, apreciind că instanța de fond a stabilit greșit starea de fapt si a aplicat greșit legea in sensul dispozițiilor art.295 pr.civ. solicitând obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului se arată ca instanța de fond a constatat greșit nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr.3/16.01.2003 emis de Biroul Notarilor Publici Asociați "" L si s-ar fi impus anularea strictă doar mențiunii in ce privește declararea ca străină de succesiune reclamantei-intimate, iar nu a întregului act defăimat în justiție. De asemenea, consideră că se impune reformarea sentinței apelate si pentru faptul că cei doi martori, G si au declarat mincinos in cauză.
Intimata, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea apelului ca inadmisibil, pentru lipsa de calitate procesuală pasivă in prima instanță si, respectiv, lipsa de calitate procesuală activă in prezentul apel, ori respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, la concluziile pe fond apărătorul intimatei, solicitând in subsidiar casarea cu trimitere spre rejudecare.
De asemenea, arată că este nejustificată și critica cum că in mod greșit prima instanță a constatat nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr. 3/2003, in totalitatea lui, și nu numai a mențiunii privitoare la declararea ca străină de succesiune a intimatei prin neacceptare, de vreme ce prin acest act s-a atestat in mod nelegal calitatea de moștenitori legali.
Mai arată că este nejustificată și susținerea apelantei că s-ar impune reformarea hotărârii pentru faptul că cei doi martori au declarat mincinos in cauză.
Prin decizia civilă nr.733/A/4.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de pârâta apelantă împotriva sentinței civile nr. 211/2007 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, Statul Român reprezentat de Primarul orașului, Consiliul Local și Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că excepția lipsei de calitate procesuala activă in apel este fondată.
Apelanta pârâtă nu justifică nici calitatea procesuală si nici interesul in promovarea prezentei căi de atac, deoarece lipsa calității sale pasive in fața primei instanțe a fost corect reținută.
Obiectul cauzei îl constituie constatarea nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor nr. 3/16.01.2003 emis de Asociați.
Ori, pârâta apelantă nu are calitatea de succesibil al defunctului, decedat la 24.10.2001, care este fostul său soț, față de care căsătoria s-a desfăcut anterior decesului acestuia, la 12.06.1991.
Aceasta, de altfel, nici nu este trecută in cuprinsul certificatului de calitate de moștenitor, singura justificare adusă de reclamanta pentru atragerea in proces a pârâtei apelante fiind aceea că părțile au avut mai multe litigii și aceasta s-ar impune pentru opozabilitate.
În prima instanță acțiunea a fost respinsă față de pârâta apelantă pentru lipsa calității procesuale pasive, tocmai pentru considerentele arătate mai sus, prin urmare apelul promovat de pârâta este, atât lipsit de interes, întrucât aceasta nu a căzut in pretenții, cât si introdus de o persoană fără calitate procesuală.
Astfel, văzând dispozițiile art.137 alin.1 pr.civ. excepția a fost admisă, cu consecința respingerii apelului.
Impotriva deciziei civile nr.733/A/4.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a declarat recurs în termen legal, pârâta, la data de 30.03.2009, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță, la udecătoria Lugoj.
In motivarea recursului, recurenta a criticat pentru nelegalitate soluția instanței de apel - Tribunalul Timiș, care menținut hotărârea instanței de fond, pronunțată pe excepția lipsei de calitate procesuală pasivă, deși a fost chemată în proces de reclamanta, pentru opozabilitatea hotărârii dată în procesul de dezbatere a succesiunii după defunctul, fostul ei soț. In acest context, pârâta-recurentă susține că instanța de judecată trebuia să respecte și să respecte cadrul procesual stabilit de reclamantă, justificând interesul în prezenta cauză prin calitatea de coproprietară asupra imobilului care intră în masa succesorală rămasă după defunctul ei fost soț, iar pe de altă parte, într-o altă acțiune civilă aflată pe rolul Judecătoriei Lugoj - dosar nr.3053/C/2004, a solicitat să se constate vacantă succesiunea defunctului, sistarea stării de codevălmășie între ea și acest defunct asupra imobilului în litigiu, dobândit sub durata căsătoriei, în condițiile în care prin hotărârea dată în dosar nr.728/C/2003 al Judecătoriei Lugoj, irevocabilă, s-a stabilit că și copiii săi -, și (în calitate de reclamanți în cererea de dezbatere a succesiunii după defunctul ) nu au acceptat în termen legal succesiunea, hotărârea intrând în puterea lucrului judecat.
In consecință, recurenta susține că în raport cu acțiunile soluționate irevocabil iar altele, aflate pe rolul instanțelor, privind dezbaterea succesiunii după defunctul ei fost soț, deși nu are vocație la succesiunea acestuia, justifică un interes legitim în cauză, interes ce decurge în ceea ce o privește, și prin aceea că dobândirea dreptului de proprietate de către unul din membrii familiei fostului soț asupra unei cote-părți din apartamentul în litigiu, o aduce în situația de coproprietate cu acesta, creându-i o situație conflictuală.
In considerarea interesului justificat conform celor de mai sus, pârâta-recurentă a invocat pe cale de excepție nulitatea certificatului de moștenitor nr.3/16.01.2003 emis de BNP Asociația "" din
Recurenta a criticat și soluția instanței de apel care a dat eficiență juridică sub aspect probator declarațiilor martorilor G și, câtă vreme s-a stabilit definitiv în dosarele penale nr.1223/P/2007 și 387/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, că mărturiile acestora au fost mincinoase.
Nu în ultimul rând, recurenta a solicitat suspendarea soluționări recursului în temeiul art.244 alin.1 pct.1 pr.civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- (format vechi 644/C/2006) aflat pe rolul Tribunalului Timiș - ce are ca obiect constatarea vacantă a succesiunii defunctului.
In drept, au fost invocate disp.art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.3 și 5.pr.civ. pârâta-recurentă solicitând judecata și în lipsă în condițiile art.242 alin.2 pr.civilă.
Prin întâmpinarea depusă în cauză la data de 5.05.2009 (fila 27), intimații Primarul și Consiliul Local al Orașului, pârâți în cauză în reprezentarea Statului Român, au solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel întrucât, așa cum însăși pârâta-recurentă recunoaște, Ministerul Finanțelor reprezintă Statul Român - titular al unei succesiuni vacante.
In consecință, în situația în care ar fi în discuție o eventuală succesiune vacantă a Statului Român, acesta trebuie reprezentat, în conformitate cu legislația în materie - OG nr.128/1999, în vigoare la momentul deschiderii acțiunii, de către Ministerul Finanțelor Publice prin direcțiile generale județene, Primarul Orașului și Consiliul Local al Orașului neavând calitate procesuală pasivă.
Pârâta T, prin întâmpinarea depusă la data de 6.05.2009 (fila 30-32), a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta întrucât, în condițiile în care T nu a fost parte în dosarul în care s-a dezbătut succesiunea defunctului, obiectul acțiunii de față îl constituie anularea certificatului de moștenitor încheiat între moștenitorii legali ai defunctului, aceștia au existat și există, apreciază că Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin T, nu are calitate procesuală pasivă, aspect reținut în mod corect de cele două instanțe de judecată.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate de pârâta recurentă, în raport de temeiul de drept indicat și actele depuse la dosarul cauzei, în baza art.299, 312 alin.1 pr.civ. Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță ce face obiectul cauzei deduse judecății, reclamanta - mama defunctului, a solicitat în contradictoriu cu pârâții, și, fratele și surorile defunctului, să se constate nulitatea certificatului de calitate de moștenitor nr.3 din 16.01.2003 emis în dosarul succesoral nr.3/2003 al BNP Asociați "" din L, întrucât, alături de cei trei pârâți (frații defunctului), și ea este moștenitoare prin acceptarea tacită a succesiunii defunctului ei fiu, astfel că în mod nelegal pârâții au declarat-o renunțătoare prin neacceptare.
Pârâta este fosta soție a defunctului fiu al reclamantei, aceștia despărțindu-se prin divorț la 12.06.1991, deci cu 10 ani anterior survenirii decesului lui, la 24.10.2001.
Pârâta a fost chemată în judecată de reclamantă prin cererea introductivă, alături de Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin T și Statul Român prin Primarul Orașului și al Orașului, pentru opozabilitatea hotărârii întrucât, pârâta este coproprietară cu defunctul asupra unui imobil dobândit sub durata căsătoriei.
In raport cu acești din urmă pârâți, instanța de fond a reținut însă că ei nu justifică calitate procesuală pasivă, deoarece în cauză există moștenitori legali în contradictoriu cu care se judecă procesul, astfel că nu se pune problema unei succesiuni vacante pentru a fi împrocesurat Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, iar pârâta nu are calitate de succesibil al defunctului, acesta fiind fost soț față de care căsătoria s-a desfăcut anterior survenirii decesului.
Argumentele invocate de pârâta-recurentă în justificarea interesului pe care îl are în prezenta cauză, urmare a coproprietății pe care o deține alături de defunctul asupra unii imobil dobândit sub durata căsătoriei, aflați în stare de coproprietate, nu justifică calitatea procesuală pasivă a ei în prezentul proces, unde reclamanta, mama defunctului tinde la înscrierea ei (alături de cei trei frați ai defunctului) în lista moștenitorilor legali, între care pârâta nu se poate regăsi.
Calitatea de codevălmaș asupra unui bun imobil cu defunctul, fost soț, nu-i poate conferi și legitima calitate procesuală pasivă în procesul de constatarea nulității certificatului de calitate de moștenitor emis în favoarea fraților defunctului, cu înlăturarea mamei acestuia, toți fiind moștenitori legali, întrucât ea este fosta soție a defunctului, nu mai are nici o vocație succesorală în raport cu acesta, iar calitatea de coproprietar se va menține în raport cu moștenitorii legali ai acestuia, în contradictoriu cu care pârâta va purta procesele civile aflate pe rolul instanțelor de judecată, indicate în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că în mod legal cele două instanțe de judecată au reținut lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fosta soție a defunctului, divorțați anterior survenirii decesului acestuia din urmă, astfel că recursul de față este nefondat și în baza art.299, 312 alin.1 pr.civ. va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.733/A/4 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 mai 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, Ptr.JUDECATOR,
- - - - - -
-aflată în pensie-
VICEPREȘEDINTE C DE APEL
-
GREFIER,
Red.: /18.06.2009
Dact. // 2 ex./18.06.2009
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud. C,
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Cristian Pup, Maria Petria
