Anulare act. Decizia 536/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 536
Ședința publică de la 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe recurentul și pe intimații și G, având ca obiect anulare act, împotriva deciziei numărul 467/20.05.2009 a Tribunalului
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurent si avocat pentru intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, recurenții trebuie să timbreze recursul cu suma de 2103 lei si timbru judiciar de 5 lei, nu s-a depus întâmpinare.
Apărătorul recurentului depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța nr.-/18.11.2009 in sumă de 2103 lei si timbru judiciar de 5 lei reprezentând dovada achitării taxei de timbru.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială
Președintele completului dă citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta este declarat în termen și motivat potrivit disp.art.304, pct.9 pr.civ.legal timbrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat susține că a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 14574/12.02.2008 a Judecătoriei Iaf ost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanți si a constatat nulitatea absolută a contractului de împrumut cu privire la cuantumul sumei ce urmează a fi rambursat de reclamanți, în sensul ca suma împrumutată este de 100.000 lei,iar dobânda calculată de 3120 lei.
Din probele administrate la dosar- martorii audiati și concluziile expertului contabil rezultă că în fapt reclamanții au fost împrumutați doar cu suma de 100.000 lei, restul până la 148.000 lei fiind dobândă mascată și inclusă în suma de rambursat, fiind încălcate normele nr.OG9/2000 privind nivelul dobânzii legale.
Instanța de apel respinge apelul ca neîntemeiat si păstrează sentința de fond.
Apărătorul recurentului apreciază soluțiile celor două instanțe ca nelegale, fiind consecința greșită a legii. Reclamanții au investit instanța de fond cu o acțiune in constatarea nulității absolute a contractului de împrumut. dobânzii cămătăresti a fost inserată in cuantumul sumei împrumutate a unei dobânzi ilicite de 8% pe lună.
Susține că în prezenta cauza se impune o calificare a obiectului acțiunii, având în vedere că în conținutul contractului astfel cum a fost redactat de notarul public nu există nici o precizare privind perceperea dobânzii legale ci doar penalități de 1% pe zi de întârziere.
Prima instanță a modificat nejustificat obiectul acțiunii transformându-l într-o acțiune în constatare a simulației.
Chiar dacă aceste concluzii ar conduce la motivarea în fapt a acțiunii acestora, lipsa unor diligențe din partea instanței care ar fi trebuit să se manifeste in baza principiului rolului activ al instanței de a stabili corect cadrul procesual in care se judecă actiunea, a determinat solutionarea cauzei într-un alt cadru procesual decât cel cu care a fost investită, transformându-l într-o acțiune în constatarea simulației.
Aceasta rezultă din faptul că nu a verificat valabilitatea contractului, cauza ilicită și falsă existența în cuprinsul contractului a clauzelor privind perceperea dobânzii, in ce măsură motivul perceperii lor este ilicit sau fals. Dacă s-ar admite că prima instanță a fost investită cu o actiune in declararea simulatiei contractului de notariat, apărătorul recurentului susține faptul că prima instanță nu a verificat îndeplinirea condițiilor esențiale pentru admisibilitatea unei astfel acțiuni, solutia pronunțată fiind consecința greșitei aplicări a legii. Mai mult discordantele ce pot apărea între voința reală și forma în care a fost exprimată nu trebuie confundate cu simulația contractului, când părțile în mod intenționat urmăresc să mascheze existența unui act juridic real, dar secret.
Contractul ce formează obiectul examinării în cauza de față nu conține însă astfel de clauze neclare.
Un alt motiv de nelegalitate este acela ca primă instanță a avut in vedere depoziția martorilor propuși spre audiere de reclamanți, proba admisă cu încălcarea disp.art.1191 civ.
Sub aspectul temeiniciei, soluția primei instanțe de fond si a celei de apel este gresită.
Contrar celor susținute de reclamanți, suma reală împrumutată reclamanților este cea consemnată în contractul de împrumut 148.000 lei cu precizarea că suma de 48.000 lei a fost împrumutată la o dată anterioară încheierii contractului de împrumut.
Față de motivele invocate solicită respingerea recursului, casarea sentinței de fond, respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimați solicită respingerea recursului și menținerea deciziei ca legală si temeinică.
Precizează că aceste hotărâri se clasează în multitudinea situațiilor prin care s-a sancționat fenomenul cămătăriei cu dobândă mascată, in care au căzut persoane cu nevoi financiare.
Soții, de profesie cadre didactice, datorită faptului că nu au reusit să plătească un credit s-au aflat in situația financiară critică de apel la un împrumut oferit de recurent.
S-au adresat recurentului (în urma unui anunț din ziar) și au acceptat un împrumut în condițiile în care în contractul încheiat s- menționat că dobânda este 8% pe lună cu condiția restituirii in 2 luni.
Nu se poate accepta situația în care, pentru 100.000 lei împrumutati să plătesti 150.000 lei. Consecința este pierderea unui imobil care era purtătorul creantelor. Aceste persoane au rămas fără locuință,urmare a unei situații de nevoi sancționată cu nulitatea absolută.
Apărătorul intimaților precizează că era normal ca acestia să se adreseze instanței de judecată pentru a se verifica actul de împrumut în vederea legalității acestuia sub aspectul condițiilor de validitate prevăzute de art. 948.civil, verificarea naturii licite a cauzei actului.
Probatoriul perfect administrat în cauză dovedeste că, actul a avut la bază o cauză ilicită, contrară ordinii publice, astfel cum este definită de art.968 si 966 din Codul civil și este in contradictie cu dispozițiile OG 9/2000 ce sancționează clauzele contractuale inserate cu încălcarea prevederilor sale.
Intimații in cauză nu puteau accepta un împrumut in condițiile in care să restituie 150.000 pentru 100.000 lei. Recurentul practica această activitate de cămătărie fără nici o jenă publică, existând la dosar dovada prin care acesta făcea reclama mascată oferind anumite sume de bani in anumite condiții avantajoase.
Obiectul supus judecății este sancționarea cu nulitate absolută a clauzelor ilicite din contractul de împrumut.
Avocat solicită să se analizeze recursul prin prisma disp. Art.304, pct.9 cu privire la greșita interpretare a acțiunii.
Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat si nefondat.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 14574 din 02 decembrie 2008 Judecătoriei Iași, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și G în contradictoriu cu pârâtul și a constatat nulitatea absolută a contractului de împrumut nr. 4500 din 12 august 2005 cu privire la cuantumul sumei ce urmează a fi rambursat de reclamantă, în sensul că suma împrumutată este de 100.000 lei, ir dobânda calculată 3.120 lei. S-a respins totodată cererea cu privire la constatarea nulității absolute a contractului în integralitatea sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, care a fost respins prin decizia civilă nr. 467 din 20 mai 2009 Tribunalului Iași.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut:
Prima instanță a fost investită cu soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții și G în contradictoriu cu pârâtul -, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de împrumut și ipotecă autentificat sub nr. 4500/12.08.2005 la..
Potrivit contractului sus-menționat, - a împrumutat reclamanților suma de - lei Ron la 12.08.2005, restituirea urmând a fi efectuată în mai multe rate după cum urmează: 80.000 lei la 11.09.2005, 80.000 lei la 11.10.2005, 80.000 lei la 11.11.2005, 80.000 lei la 11.12.2005, 80.000 lei la 11.01.2006 și 108.000 lei la 11.02.2006.
Părțile au convenit ca, în situația în care împrumutații nu vor respecta termenele de restituire, vor achita penalități de 1 % pe zi din suma împrumutată aferentă datei scadente.
Prin încheierea de rectificare, contractul de împrumut sus menționat a fost rectificat de notar din oficiu în ce privește cuantumul primelor 5 rate cu termen de restituire la 11.09.2005, 11.10.2005, 11.11.2005, 11.12.2005 și 11.01.2006, trecându-se corect 8000 lei în loc de 80.000 lei. Ca motive ale nulității contractului, reclamanții au invocat existența unei cauze ilicite și false,frauda la lege, precum și perceperea unei dobânzi peste nivelul admis de lege și stabilirea unei penalități de 1% zi împreună cu dobânda de asemenea ilegală.
Acest cadru procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată,care reprezintă actul de investire al instanței nu a fost modificat de prima instanță, acesta pronunțându-se în limitele investirii.
Astfel având în vedere considerentele și dispozitivul nu se poate reține că prima instanță depășind limitele investirii sale a calificat acțiunea ca fiind una în declararea simulației,după cum în mod greșit a susținut apelantul.
Instanța a avut în vedere doar motivele de nulitate invocate de reclamanții-intimați și doar în raport de acestea a examinat validitatea contractului.
De asemenea nu se poate reține nici faptul că prima instanță ar fi procedat la o interpretare a clauzelor contractului.
Interpretarea contractului reprezintă operația prin care se determină înțelesul exact al clauzelor contractului, prin cercetarea manifestării de voință a părților în strânsă corelație cu voința lor internă,ori prima instanță nu a procedat în acest fel întrucât nu era necesară o asemenea operațiune, clauzele contractului fiind foarte clare.
Faptul că în urma administrării probatoriului instanța a constatat că suma împrumutată a fost în realitate de 100.000 lei,la care urmează să fie aplicată dobânda legală nu echivalează cu interpretarea clauzelor contractului.
Cât privește admisibilitatea probei cu martori, nici această critică nu este fondată.
Atât în doctrină cât și în practica judiciară s-a statuat în sensul că proba cu martori este admisibilă ori de câte ori se dorește probarea viciilor de consimțământ sau absența sau falsitatea cauzei, frauda la lege,întrucât toate aceste elemente presupun existența unor elemente de fapt care nu pot fi dovedite decât cu proba testimonială.
Proba cu martori a fost solicitată de reclamanți, iar judecătorul fondului în mod corect a încuviințat-o având în vedre că trebuia să se pronunțe asupra legalității actului încheiat prin prisma cauzei determinate a contractului.
Pârâtul - a formulat recurs împotriva deciziei tribunalului criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind pronunțată cu interpretarea greșită a legii.
În acest sens recurentul a susținut că în contractul încheiat nu s-a stabilit nici expres și nici tacit vreo clauză contractuală sau înțelegere cu privire la perceperea vreunei dobânzi, situație în care administrarea probelor pentru a dovedi existența unei alte voințe a părților în momentul încheierii actului autentic de către instanța de fond și de apel a dus la modificarea nejustificată a obiectului acțiunii, transformând-o dintr-o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului autentic într-o acțiune în simulație. În acest mod, arată recurentul s-a încălcat principiul disponibilității și al apărării părților. Arată recurentul că prima instanță, judecătoria a soluționat altceva decât acțiunea cu care a fost investită, nu a verificat îndeplinirea condițiilor esențiale pentru admiterea unei astfel de acțiuni (existența actului public și concomitent al celui secret care ar atesta adevărata voință a părților).
Soluția instanței de fond este greșită, menționează recurentul, și nu ar putea fi justificată nici de necesitatea interpretării clauzelor contractului potrivit voinței reale a părților pentru că: - interpretarea contractului este operația care determină înțelesul exact al clauzelor contractuale, în situația în care acesta ar fi lipsit de claritate sau ar exista neconcordanțe în conținutul său.
Recurentul arată că soluția instanței de fond este greșită deoarece a avut în vedere la situația pronunțată depozițiile martorilor propuși de reclamanții-intimați, probă admisă cu încălcarea dispozițiilor art. 1191 Cod civil.
Soluția instanței de apel, susține recurentul este netemeinică -, deoarece au fost ignorate toate înscrisurile de la dosar, chiar autentice și s-a dat relevanță susținerilor reclamanților de la interogator.
Recursul nu este fondat.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar se constată că este legală și temeinică decizia recurată.
Curtea constată că reclamanții au investit instanța de prim grad cu o acțiune în constatarea nulității absolute a contractului autentic de împrumut și ipotecă, invocând ca temei de drept art. 966 Cod civil, nr.OUG 9/2000 și Legea nr. 313/19789. în cadrul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată instanțele au soluționat cauza în limitele investirii și a indicațiilor date de instanța de control judiciar prin decizia civilă nr. 50/2008 a Tribunalului Iași.
Din considerentele deciziei ca și a hotărârii instanței de fond, rezultă că instanțele nu au încălcat dispozițiile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, pronunțându-se asupra obiectului acțiunii așa cum a fost indicat în cererea de chemare în judecată.
Ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare și a temeiului de drept invocat prin acțiune, instanța avea obligația de a administra probele prevăzute de lege pentru a stabili cauza ilicită - frauda la lege -.
Dovada cauzei ilicite se poate face cu orice mijloc de probă, art. 1191 cod civil permițând și dovada cu martori în contra sau peste cuprinsul unui înscris. Între excepțiile instituite de Codul civil, în care se permite proba cu martori sau orice alte dovezi, în contra sau peste cuprinsul unui înscris figurează și situațiile în care se pune problema unei fraude la lege. Proba testimonială este utilă și admisibilă pentru a se stabili că există un prejudiciu sigur și incontestabil, că faptul din care rezultă prejudiciul este nelegal și că acel fapt a fost săvârșit de acela căruia i se impută, în speță pârâtul.
Reclamanții au susținut în cauza de față că suma prevăzută în contractul de împrumut este necontestată în ce privește cuantumul, reprezintă împrumut cât și sume ce reprezintă camăta pretinsă de reclamant.
Instanța de prim grad a stabilit corect situația de fapt, păstrată în apel, la care au aplicat dispozițiile legale în materie.
Instanțele s-au pronunțat în limita motivului de nulitate invocat, în raport de care a examinat validitatea contractului conform art. 966 Cod civil și 968 Cod civil.
cauza nelicită art. 968 Cod civil prevede că este nelicită, "când este prohibită de legi, când este contrară bunelor moravuri și ordinii publice".
În speță dispozițiile nr.OG 9/2000, art. 9 au fost încălcate, în clauzele contractului fiind prevăzută o penalitate de 1% pe zi, respectiv 8% aferentă sumei împrumutate la data scadentă, ceea ce reprezintă și o încălcare a Legii nr. 313/1879. întrucât contractul cuprinde o clauză prohibită de acele normative arătate, corect instanța de apel a păstrat hotărârea primei instanțe, respingând apelul.
Așa fiind conform art. 312 Cod procedură civilă se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de - împotriva deciziei civile nr. 467 din 20 mai 2009 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- --- - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
15.12.2009
2 ex.
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Georgeta Buliga, Elena
