Anulare act. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (231/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.557
Ședința publică de la 26.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Rodica Susanu
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECĂTOR 3: Cristian Olteanu
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții - pârâți și, împotriva deciziei civile nr.1356/A/03.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți -- și - și cu intimații - pârâți, - și.
Obiectul pricinii - nulitate contract vânzare - cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții - pârâți și prin apărători și -, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), lipsind intimații - reclamanți -- și - și intimații - pârâți, - și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii recurenților - pârâți depun un set de înscrisuri, în copie, respectiv contract de vânzare - cumpărare cu plata în rate nr.1742/10.04.1997, încheiat între Primăria Municipiului B reprezentată de SC " " SA, în calitate de vânzător și numita, în calitate de cumpărător al imobilului situat în B,-, -.2,.3, sector 4; - plan.1:100 privind magazia și marchiza construcției; - plan parter; - adresă emisă de SC " " SA și înregistrată sub nr.219/26.02.2008, comunicată numitului, din care rezultă că în fișa suprafeței locative, anexă a contractului de închiriere, a figurat doar magazia de zid și nu și cea din scândură, întrucât potrivit Legii nr.5/1973 nu se putea încasa chirie și pentru astfel de spații, iar potrivit fișei tehnice și de calcul din 1997 și în contractul de vânzare - cumpărare nr.1742/1997 a fost inclusă și magazia de scândură, deoarece potrivit Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr.112/1995 sunt prevăzute prețuri și pentru astfel de spații și schiță.1: 400 privind terenul și construcțiile situate în B,-, Raionul ".
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorii recurenților - pârâți și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și modificarea deciziilor pronunțate de instanțele anterioare, prin respingerea cererii de demolare a magaziei și marchizei aferente imobilului în litigiu, potrivit următoarelor argumente:
Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de către magazia și marchiza imobilului situat în B,-, sector 4.
Reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâților să desființeze magazia și marchiza edificate pe terenul indiviz, susținând că acestea au fost construite ulterior încheierii contractului de vânzare - cumpărare.
Potrivit ansamblului probator administrat în speță, atât marchiza cât și magazia existau deja la momentul cumpărării imobilului.
Partea adversă totodată, mai susține și că fostul proprietar, ar fi vândut mai mult decât ar fi deținut, cu referire la marchiză și magazie, situație total neadevărată potrivit schițelor și planurilor cadastrale întocmite în cauză.
Demolarea construcții - magazie și marchiză -, nu se încadrează în efectele produse de actul juridic a cărui anulare se solicită.
De asemenea, de reținut ar fi și faptul că prezenta acțiune nu este decât un alt motiv de a șicana pârâții, neavând interes legitim protejat de lege.
Astfel, apreciază că în mod nelegal instanța de apel au obligat pârâții să demoleze aceste construcții, întrucât nu pârâții le-au edificat, ele existând anterior încheierii contractelor de vânzare succesive.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.1864/26.03.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și; s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.896/17.03.2006, încheiat între, prin mandatar, în calitate de vânzătoare și și, în calitate de cumpărători; au fost obligați pârâții să demoleze marchiza în suprafață de 4,80 mp și magazia în suprafață de 29 mp, situate în curtea imobilului din B,-, sector 4; au fost respinse celelalte capete de cerere din acțiunea principală, ca neîntemeiate; s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă, împotriva reclamanților - pârâți și, în contradictoriu cu pârâții, -, și, ca neîntemeiată; au fost obligați pârâții la 2.934 lei cheltuieli de judecată reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
La data de 26.09.1963 a decedat G, de pe urma căruia a rămas o masă succesorală compusă din cota indiviză de din imobilul situat în B,-, sector 4, respectiv parterul imobilului constând în totalitate dintr-un singur apartament, format din 5 camere și dependințe, împreună cu cota aferentă de din suprafața totală de 425, teren aferent întregului imobil, respectiv suprafața de 212,50 mp, cota fiind dobândită de defunct prin cumpărare în baza actului autentificat sub nr.6991/27.11.1972 la notariatul de Stat al Municipiului B și județul
De pe urma defunctului au rămas ca moștenitori, conform certificatului de moștenitor nr.14/08.03.2000, eliberat de Notariatul Public, în calitate de nepot de fiu predecedat și în calitate de nepot de fiu predecedat, cu o cotă de câte din masa succesorală.
Pârâta a dobândit prin vânzare - cumpărare conform contractului nr.1742/10.04.1997 apartamentul nr.3, conform Legii nr.112/1995 și la rândul său, l-a înstrăinat pârâților și, alcătuit din spații în proprietate exclusivă, dar și spații în indiviziune, contract a cărui nulitate se solicită în speță.
În raport de dispozițiile art.9 și 11 din Legea nr.112/1995, instanța a constatat că pârâta a înstrăinat apartamentul nr.3 dobândit de ea, mai înainte de expirarea termenului de 10 ani, astfel că a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, încheiat de aceasta cu pârâții și.
Raportat la criteriile cuprinse în raportul de expertiză întocmit în cauză, referitor la construcțiile edificate în curtea imobilului și respectiv spațiile folosite de pârâții, și ce nu mai apar în planul de autorizație de înstrăinare din 27.10.1972, instanța a obligat pe pârâții și să demoleze marchiza în suprafață de 4,80 mp și magazia de 29 mp situate în curtea imobilului.
Referitor la zidul prin care a fost împărțită camera de baie și cel care a barat calea de acces către aceasta, instanța a reținut că este vorba de spații ce nu sunt proprietatea reclamantei, fiind folosite de ceilalți proprietari din imobil.
Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâta, instanța a reținut că este neîntemeiată, aceasta neputând cere ieșirea din indiviziune asupra unui imobil ce nu mai este proprietatea sa din anul 2006.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții și, precum și reclamanții; apelul promovat de reclamanți nu a fost motivat.
Criticile de nelegalitate și netemeinicie formulate de pârâți prin motivele de apel au vizat, în esență, soluționarea greșită a excepțiilor lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, precum și a constatării nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare întocmit de apelanții - pârâți, urmare a aplicării eronate a dispozițiilor legale.
Apelurile au fost respinse prin decizia civilă nr.1356 A/03.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
A reținut tribunalul că soluția de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare în discuție este corectă, dat fiind că a fost încheiat cu nesocotirea dispozițiilor legii speciale (Legea nr.112/1995) care prohibea o atare operațiune în cazul în care intervenea în intervalul de 10 ani de la momentul dobândirii bunului.
Chiar dacă legiuitorul nu a prevăzut expres în completarea art.9 (8) din Legea nr.112/1995 sancțiunea nulității, aceasta rezultă din reglementarea expresă a textului; este vorba de o nulitate care intervine în cazul în care actul juridic s-a încheiat cu încălcarea unei norme imperative a legii, astfel încât nu poate fi vorba de o nulitate relativă, cum pretind apelanții - pârâți, care ar privi exclusiv încălcarea unor interese particulare.
În mod corect a constatat prima instanță existența interesului în promovarea acțiunii având în vedere calitatea de coindivizari a reclamanților asupra unei părți din imobil.
Deopotrivă, lipsa calității procesuale active nu poate fi determinată de existența construcțiilor cu privire la care s-a solicitat demolarea, în contractul de vânzare - cumpărare și nici de împrejurarea modificării configurației imobilului în raport cu planurile întocmite în anul edificării acestuia (1972).
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții și, invocând cazurile de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Recurenții au susținut că anexele în discuție (marchiza și magazia), împreună cu camera, coridorul și B au făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.1742/1997 încheiat între și SC SA, astfel încât s-a reținut greșit că au fost edificate ulterior întocmirii acestui act.
Cadastrul întocmit la momentul vânzării - cumpărării a stat și la baza transmisiunii proprietății către recurenți (contract de vânzare - cumpărare nr.896/2006), iar nulitatea absolută a fost eronat dispusă, de vreme este un dobânditor de bună-credință, iar termenul de 10 ani prevăzut de art.11 din Legea nr.112/1995 a exprimat; de altfel, vânzătoarea a fost de acord cu menținerea contractului, iar actul în sine nu a prejudiciat niciuna din părțile contractante.
S-au depus la dosar înscrisuri, iar apelanții și intimații - reclamanți au formulat concluzii scrise.
Examinând legalitatea deciziei atacate din perspectiva criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
În cauză nu este incident cazul de modificare prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă, instanța interpretând corect actul juridic dedus judecății, în strânsă legătură cu obiectul pretenției formulate prin cererea introductivă.
De altfel, critica referitoare la momentul edificării anexelor în discuție (magazie și marchiză), vizează în principal elemente de temeinicie a hotărârii, fiind vorba de aspecte lămurite pe baza dovezilor administrate (constatările expertizei tehnice de specialitate), aspecte ce nu mai pot face obiect de cenzură pe calea recursului, cale extraordinară de atac.
Nu poate fi reținută, apreciază Curtea, nici critica relativă la greșita aplicare a legii în legătură cu constatarea nulității contractului de vânzare - cumpărare nr.896/17.03.2006 întocmit între și recurenți.
Dispoziția imperativă a legii speciale (Legea nr.112/1995) sub aspectul efectului prohibitiv legat de înstrăinările circumscrise intervalului de 10 ani de la momentul dobândirii imobilului în temeiul normelor speciale nu poate fi înfrântă de eventuala bună-credință a dobânditorului, cum susțin recurenții, iar o nulitate absolută, decurgând din lege nu poate fi nicicum acoperită de exprimarea unui acord de menținere a actului întocmit în atare condiții.
Pe de altă parte, sancțiunea se privește prin raportare la momentul facerii actului susceptibil de nulitate, astfel că este lipsită de relevanță susținerea că termenul de 10 ani a expirat la momentul judecății, și că nu există prejudicii induse de actul în litigiu.
În consecință, în temeiul considerațiilor expuse și având în vedere dispozițiile art.312 cu referire la art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții - pârâți și, împotriva deciziei civile nr.1356 A/03.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți și și cu intimații - pârâți, - și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI
GREFIER
Red.
.
2 ex./09.09.2009
TB-3 -;
Jud.4 -
Președinte:Rodica SusanuJudecători:Rodica Susanu, Ilie, Cristian Olteanu
