Obligație de a face. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2273/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVIL
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVIL nr.559
Ședința public de la 26.03.2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Rodica Susanu
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulat de recurenta - pârât SC " INVESTIȚII" SRL, împotriva deciziei civile nr.973/A/02.09.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a IV-a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamant PRIMRIA SECTORULUI 2
Obiectul pricinii - obligația de a face.
La apelul nominal fcut în ședinț public se prezint intimata - reclamant PRIMRIA SECTORULUI 2 B prin consilier juridic -, în baza delegației depus la fila 25, lipsind recurenta - pârât SC " INVESTIȚII" SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Curtea constatând cauza în stare de judecat acord cuvântul în dezbateri.
Consilierul juridic al intimatei - reclamante PRIMRIA SECTORULUI 2 B solicit respingerea recursului, având în vedere urmtoarele considerente:
Susține c nu sunt aplicabile dispozițiile art.31 din Legea nr.50/19991, republicat cu modificrile și completrile ulterioare.
Pân în prezent, nu a fost emis autorizația de construire, dar a fost eliberat certificat de urbanism, mai mult recurenta nu a fcut dovad, în combaterea procesului verbal de contravenție seria - nr.18992/30.03.2006.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Judectoriei Sectorului 2 B sub nr-, la data de 08.03.2007, reclamantul Primarul Sectorului 2 Bac hemat în judecat pe pârâta SC Investiții SRL, solicitând obligarea pârâtei s desființeze lucrrile de construire executate la imobilul din str. - nr. 46, subsol, sector 2, fr a deține autorizație de construire, cu cheltuieli de judecat.
În motivare reclamantul a artat c prin procesul-verbal seria -/30.03.2006 s-a constatat c pârâta a executat, fr a deține autorizație de construire, în perioada iunie 2003 - iunie 2004, lucrri de modificare a configurației inițiale a subsolului imobilului situat în B, str. - nr. 46, sector 2, constând în: desființarea unor pereți de compartimentare, practicarea unui gol de uș, compartimentarea unor spații în vederea realizrii a dou grupuri sanitare. Pârâta a fost obligat s intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire pân la 30.06.2006 sau s desființeze lucrrile pân la 30.07.2006.
Prin sentința civil nr.8150/18.10.2007 Judectoria Sectorului 2 Bar espins excepția tardivitții acțiunii ca neîntemeiat; a admis acțiunea; a obligat pârâta s desființeze lucrrile de construire executate fr a deține autorizație de construire în termen de 90 de zile de la rmânerea definitiv a hotrârii; în subsidiar a autorizat reclamantul s desființeze lucrrile pe cheltuiala pârâtei, în cazul în care aceasta nu se conformeaz.
Pentru a hotrî astfel, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția tardivitții acțiunii, c prin procesul-verbal seria - nr. 18992/30.03.2006 s-a constatat c s-au efectuat lucrri în perioada iunie 2003 - iunie 2004. Acest proces-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr.50/1991 (și nu Legea nr.51/1991 cum a apreciat aprtorul pârâtei), fiind emis în termen de 2 ani și nu a fost anulat.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut c prin procesul-verbal Seria -/30.03.2006 s-a constatat c pârâta a executat, fr a deține autorizație de construire, în perioada iunie 2003 - iunie 2004, lucrri de modificare a configurației inițiale a subsolului imobilului situat în B str. - nr. 46, sector 2 constând în: desființarea unor pereți de compartimentare, practicarea unui gol de uș, compartimentarea unor spații în vederea realizrii a dou grupuri sanitare și deși fost obligat s intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire pân la 30.06.2006 sau s desființeze lucrrile pân la 30.07.2006, nu s-a conformat acestei obligații.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC Investiții SRL, cererea fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Bucure ști - Secția a IV-a Civil, sub nr-, la data de 02.02.2008.
În dezvoltarea motivelor de apel se arat c instanța de fond a respins în mod netemeinic excepția de tardivitate invocat, reținând c procesul-verbal seria - nr. 18992/30.03.2006 a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și prin urmare este perfect valabil, fr s ia în considerare aprarea formulat de pârât conform creia nota de control din data de 21.03.2006, singurul act din întregul material probator depus de ctre reclamant ce a fost semnat în prezența altor persoane decât reprezentanții primriei, nu este semnat de reprezentantul Investiții, ci de reprezentantul, firma care utiliza spațiul respectiv.
Intimata-reclamant nu a fcut dovada c a comunicat ctre Investiții, conform prevederilor art. 26 și 27 din OG nr.2/2001, procesul-verbal seria - nr. 18992/30.03.2006, încheiat în lipsa acestei societți ori a societții care utilizeaz spațiul, la sediul Primriei Sectorului 2.
La data de 31.03.2008, prin Serviciul Registratur, intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civil nr.973 A/02.09.2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a IV-a Civil a respins apelul formulat de apelanta - pârât SC Investiții SRL, împotriva sentinței civile nr.8150/18.10.2007 a Judectoriei Sectorului 2 B și a luat act c nu se solicit cheltuieli de judecat.
Pentru a pronunța aceast decizie, tribunalul a reținut c primul motiv de apel se refer la faptul c instanța de fond a respins excepția tardivitții acțiunii întemeiat pe prevederile art. 31 din Legea nr.50/1991.
S-a reținut c excepția tardivitții acțiunii, la care s-a referit pârâtul, privește de fapt excepția prescrierii dreptului de a constata și aplica amenzi contravenționale, excepție care ține de întocmirea procesului - verbal de contravenție. Tribunalul a apreciat c excepția invocat de pârât, trebuia invocat și analizat numai în cadrul unei plângeri contravenționale împotriva procesului - verbal de contravenție.
Neintroducerea în termenul legal prevzut de art. 31 din OG nr. - a unei plângeri contravenționale împotriva procesului - verbal de contravenție prin care s se invoce nelegalitatea și netemeinicia acestui act, conduce la ideea c acesta este legal întocmit, putând sta la baza prezentei acțiuni.
S-a mai reținut c acțiunea formulat de reclamant prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la desființarea lucrrilor de construire executate la imobilul din str. - nr. 46, subsol, sector 2, fr a deține autorizație de construire nu este supus niciunui termen pentru a crui nerespectare s intervin tardivitatea.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel prin care se susține greșita soluționare a fondului cauzei, s- reținut c apelanta - pârât nu s-a conformat msurilor dispuse prin actul de sancționare, în sensul c nu a intrat în legalitate cu privire la lucrrile efectuate.
În drept, tribunalul a avut în vedere c, potrivit dispozițiilor art.1 alin.1 din Legea nr.50/l991 republicat, executarea lucrrilor de construcții este permis numai în baza unei autorizații de construire, autorizație ce se emite la solicitarea proprietarului unui imobil (teren și sau construcții) iar în art. 8 din Legea nr. 50/1991 sunt enumerate lucrrile care se pot efectua fr autorizație de construire.
S-a reținut, din textele legale menționate mai sus, c apelanta - pârât avea nevoie de o autorizație de construire pentru lucrrile efectuate la subsolul imobilului, astfel c în lipsa acestui act, în mod corect a fost sancționata contravențional, conform art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 și s-a întocmit proces - verbal prin care s-a constatat contravenția svârșit.
Pentru nerespectarea acestor dispoziții, se pot aplica atât sancțiuni contravenționale, potrivit art. 26 din Legea nr.50/1991, cât și msuri dispuse de organe de control cu atribuții în domeniul respectrii disciplinei în construcții, în condiții art. 28 din lege. O astfel de msur s-a luat și în cazul de faț, organul de control stabilind ca apelanta - pârâta s desființeze lucrrile realizate fr autorizație de construire pân la data de 30.07.2006.
Apelanta - pârât nu a depus la dosarul de fond nici un fel de dovad din care s rezulte c a fcut demersuri pentru obținerea autorizației de construire înainte de începerea lucrrii de construcție și nici dup întocmirea procesului - verbal de contravenție, mai înainte de introducerea acțiunii. S-a observat c de abia în cadrul dosarului de apel, apelanta - pârât a depus cererea înregistrata la data de 14.04.2008 la Primria Sector 2 B, în urma creia a obținut certificatul de urbanism nr.1745/67R/13.05.2008.
Dup cum s-a artat mai sus, data pân la care apelanta - pârât trebuia s obțin autorizație de construire era 30.06.2006, or, pân la aceast dat nu s-a fcut dovada vreunui demers pentru intrarea în legalitate. Apelanta - pârât a început s depun diligențe pentru intrarea în legalitate cu mult dup trecerea termenului stabilit prin procesul - verbal de contravenție, în timpul în care se afla pe rol apelul formulat împotriva sentinței civile pronunțata de Judectoria Sector 2
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs pârâta SC Investiții SRL, cererea de recurs fiind înregistrata pe rolul Curții de Apel Bucure ști Secția III a Civil, la data de 07.10.2008.
În dezvoltarea criticilor formulate, și întemeiate în drept pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Codul d procedur civil, recurenta a susținut urmtoarele:
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe 304. alin.1, pct.7 Cod procedur civil:
Instanța de apel nu a motivat respingerea argumentelor invocate de recurenta-pârât relativ la opozabilitatea actelor juridice administrative pe care aceasta și-a întemeiat cererea.
Astfel, ambele instanțe investite cu judecarea fondului și respectiv apelului, au respins în mod netemeinic excepția de tardivitate invocat, reținând c procesul - verbal seria - nr. 18992/30.03.2006 a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale și prin urmare este perfect valabil, fr s sesizeze viciile cu privire la comunicarea acestuia cât și cu privire la actul pe care se întemeiaz. Se susține c niciuna din instanțele învestite nu a luat în considerare aprarea formulat de pârât, conform creia nota de control din data de 21.03.2006, singurul act din întregul material probator depus de intimata-reclamant ce a fost semnat în prezența altor persoane decât reprezentanții primriei, nu este semnat de reprezentantul Investiții, ci de reprezentantul, firm care utiliza spațiul respectiv.
În continuare, intimata-reclamant nu a fcut dovada c a comunicat ctre Investiții, conform prevederilor art.26 si 27 din OG nr. 2/2001, procesul - verbal seria - nr. 18992/30.03.2006, încheiat în lipsa acestei societți ori a societții care utiliza spațiul, la sediul Primriei Sectorului 2. Chiar dac ar fi fcut dovada comunicrii - ceea ce nu s-a întâmplat, în materialul probator depus de intimata-reclamant neexistând un asemenea înscris, aceasta ar fi fost realizat la o adres eronat care ar fi atras oricum nulitatea procedurii, Investiții nemaiavând sediul social la adresa menționat de intimata-reclamant înc din luna mai a anului 2005.
In opinia recurentei, ca urmare a caracterului viciat atât a notei de control din 21.03.2006, cât și a procedurii de comunicare a procesului - verbal seria - nr. 18992/30.03.2006, din motive culpabile intimatei-reclamante, nu se poate retine c prevederile art. 31 din Legea nr.50/1991 au fost respectate și c dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevzute la art.26 din aceast lege a fost exercitat în termen, aspect pe care nici instanța de fond și nici instanța de apel nu le-a combtut.
Consider c nesemnarea de ctre reprezentantul legal al SC Investiții, a Notei de Control din 21.03.2006 și a oricrui act subsecvent emis de Primria Sectorului 2 având ca temei Nota de Control din 21.03.2006, nu poate fi considerat ca o modalitate de exercitare a dreptului de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevzute la art.26 din Legea nr.50/1991. Nici cu privire la acest aspect instanțele investite cu judecarea fondului și, respectiv, apelului, nu au formulat motivri.
În plus, sunt incidente și prevederile art.13 din OG nr. 2/2001, conform crora sancțiunea aplicarea amenzii se prescrie în termen de 6 luni de la data svârșirii faptei, aspect care de asemeni nu a fost reținut în motivele de respingere a apelului ori în motivele admiterii cererii introductive a intimatei-reclamante.
În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe 304. alin.1, pct.9 Cod procedur civil, s-a susținut c instanța de apel a pronunțat decizia civil nr. 973A/02.09.2008 fcând aplicarea greșit a prevederilor art.26 și 27 din OG nr. 2/2001, precum și ale art. 31 din Legea nr. 50/1991.
Prin întâmpinarea formulata la data de 06.11.2009, intimatul reclamant solicitat respingerea recursului c nefondat.
În motivare s-a artat c instanța de apel a motivat atât în fapt cât și în drept decizia recurat. Se mai arata c în cauza recurenta pârâta avea posibilitatea de a formula contestație împotriva procesului verbal de contravenți iar susținerile acesteia referitoare la eventualele vicii ale procesului verbal de contravenție, și-ar fi gsit justificarea intr- plângere contravenționala iar nu în prezenta cauza care are c obiect obligație de face.
În recurs, fost administrata proba cu înscrisuri, la solicitarea recurentei pârâte, fiind depuse la dosar, în copie, urmtoarele:factura nr. -/2008 și chitanța nr. 858/2008 emise de SC SA, contract de prestri servicii, nr. 1529/2008, încheiat intre recurenta pârâta și SC SA, fisa tehnica, declaratia data de numita, autentificata sub nr. 1480/2008 de ctre BNP, chitanța nr. 67237/2008 și factura nr. -/2008, eliberate de Distrigaz Sud SA, chitanța nr. 8FC-/2008 și factura nr. 8FF- /2008, eliberate de Muntenia Sud SA, cerere formulata de recurenta pentru eliberarea autorizației de construire, pentru imobilul situat în B, str. - -, nr. 46, sector 1, B, avize eliberate de Direcția de cultura, culte și patrimoniu cultural național al mun. B, Autoritatea de sanatate public, Muntenia Sud SA, Distrigaz Sud SA, SA, certificat de atestare fiscal, plan cadastral.
Analizând actele și lucrrile dosarului în raport de criticile formulate și de prevederile legale incidente în cauza, curtea constat recursul nefondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce urmeaz.
1.Motivul de recurs prevzut de art. 304 pct. 7 Codul d procedur civil.
controlul de legalitate al deciziei civile apelate, din perspectiva acestui motiv de recurs, curtea constat c în considerentele deciziei recurate sunt artate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, modul de redactare al hotrârii rspunzând exigentelor impuse de art. 261 pct. 5 Codul d procedur civil.
Astfel, prin cererea de apel formulat, pârâta criticat modul de soluționare de ctre prima instanța excepției tardivitții formulrii acțiunii, prin raportare la prevederile art. 26 din OG 2/2003 și art. 31 din legea nr. 50/1991, pârâta susținând c procesul verbal de contravenție și nota de control nu i-au fost comunicate la adresa sediului sau social ci la alta adresa, nota de control fiind semnat de alta persoana decât reprezentatul sau legal, și excepției prescripției dreptului de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile contravenționale.
Din verificarea considerentelor deciziei recurate curtea retine însa c instanța de apel a rspuns punctual tuturor acestor critici, fcând trimitere expres la prevederile legale pe care recurenta și-a întemeiat apelul, calificând excepțiile invocate prin raportare la aceste texte de lege și analizând incidenta lor în cauza prin raportare la obiectul acțiunii civile, cu care prima instanța fost sesizat.
Curtea precizeaz totodat c, în raport de prevederile art. 304 pct. 7 Cod de procedur civil, acest motiv de recurs, este operant în acele situații în care hotrârea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau când cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii,prin urmare,critica recurentei relativ la modul în care instanța de apel interpretat și aplicat în cauz aceste prevederi legale, nu poate face obiectul analizei instanței în cadrul acestui motiv de recurs. De aceea, curtea va analiza criticile dezvoltate sub aspectul acestei dezlegri cuprinse în decizia recurat, în considerarea prevederilor art. 306 alin. 2 Codul d procedur civil, din perspectiva art. 304 pct. 9 Codul d procedur civil.
de toate aceste considerente, curtea apreciaz c pe temeiul art. 304 pct. 7 Codul d procedur civil, nu poate fi reținuta nici neregularitate procedural relativ la motivarea hotrârii atacate, întrucât din expunerea de motive rezult cu evidenț structurarea argumentelor avute în vedere de instanța de apel cu referire strict la criticile susținute de apelantul reclamant.
2. Motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 Codul d procedur civil.
În ceea ce privește critica recurentei referitoare la greșita soluționare a excepției tardivitții acțiunii reclamantei.
Critica este nefondat.
În cauz, eclamantul și-a configurat exercițiul dreptului de acces la instanța de judecat, în scopul valorificrii pretenției sale concrete, deduse din calitatea sa de autoritate publica cu atribuții în materia autorizrii edificrii de construcții - aducerea unui imobil la starea anterioara efecturii asupra sa a unor lucrri de construcție, în mod ilegal, fr autorizație - prin formularea unei acțiuni întemeiate pe rspunderea civil pârâtei - acțiune personal, întemeiat pe prevederile art. 32 alin. 1 lit. din legea 50/1991, din acest punct de vedere, forma de rspundere instituit de acest text de lege având natura unei rspunderi delictuale și reprezentând aplicație particular prevederilor art. 998 -999 din Codul civil.
Curtea reține c textul de lege care reglementeaz dreptul la acțiune al reclamantului nu stabilește un termen special înuntrul cruia acesta trebuie sa exercite dreptul sau la acțiune, reținând totodat c dreptul dedus judecții în speța este întemeiat pe o obligație de a face, situație în care, sunt pe deplin aplicabile prevederile legale înscrise în art. 3 Decretul 167/1958 - 3 ani de la data când reclamantul a luat cunoștinț de fapt.
Intr-adev potrivit art. 1 din legea nr. 50/1991, executarea lucrrilor de construcții este permis numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emis în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin numr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel, art. 11 din același act normativ, enumerând în mod limitativ lucrrile care pot fi executate fr autorizație de construire urmtoarele, stipulând în mod expres c aceste lucrri sunt doar cele care nu modific structura de rezistenț și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor. Totodat, art. 32 din lege stabilește c în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrrilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiuneava sesiza instanțele judectoreștipentru a dispune desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Din verificarea actelor dosarului de fond, curtea retine îns c aceste condiții ale dreptului la acțiune al reclamantului, sunt pe deplin respectate, cât vreme, potrivit situației de fapt stabilit de instanțele de fond, lucrrile de construcție s-au desfșurat în perioada iunie 2003-iunie 2004, procesul verbal de contravenție a fost întocmit la data de 30.03.2006 iar acțiunea introductiv a fost introdus pe rolul Judectoriei Sector 1 la data de 08.03.2007.
În ceea ce privește critica recurentei referitoare la greșita interpretare și aplicare în cauz de ctre instanța de apel prevederilor înscrise în art. 26 și 31 din legea nr. 50/1991 și art. 13 din OG 2/2001.
Analizând aceast critic, curtea reține c art. 26 din Legea nr. 50/1991 republicat, modificat și completat și art. 13 din OG 2/2001, modificat și completat, reglementeaz excepția dreptului de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile contravenționale în materia Legii nr. 50/1991 și respectiv în acele materii în care nu sunt edictate norme speciale, derogatorii, prin urmare, calificarea dat de instanța de apel sub acest aspect este corect.
Aceast excepție nu se refer la dreptul de a solicita demolarea lucrrilor, ci la dreptul de a constata contravențiile și de a aplica sancțiunile corespunztoare.
Având în vedere considerentele expuse în analiza criticii precedente, curtea retine c în mod corect a apreciat instanța de apel c acesta excepție reprezint aprare specific prin care se tinde la anularea actelor constatatoare și sancționatoare de fapte contravenționale și care, pe cale de consecința, nu poate fi invocat decât în litigiile în care se contest legalitatea și temeinicia proceselor-verbale, pe calea special a plângerii contravenționale.
Recurenta susține c în mod eronat instanța de apel a apreciat c aceste prevederi legale nu puteau fi invocate decât în cadrul unei plângeri contravenționale.
Acest punct de vedere nu poate fi primit, deoarece ignor principiul de drept consacrat în art. 129 alin. 1 Codul d procedur civil, potrivit cu care prțile au obligația s îndeplineasc actele de procedur în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege, s-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1.
Instanța de apel a apreciat c în cauz pârâta avea la îndemân o procedur special în cadrul creia are posibilitatea de a formula aprri împotriva procesului verbal de contravenție și c aceasta procedur special, are caracter obligatoriu, în temeiul principiului, specialia generalibus derogant".
Curtea reține c acest raționament este corect, instanța de apel dând interpretare judicioas prevederilor înscrise în art. 35 alin. 2 și 3 din actul normativ de referinț, potrivit cu care, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate faceplângereîn termen de 15 zilede la data înmânrii sau comunicrii acestuia. Plângerea suspend executarea sancțiunii amenzii, dar nu suspend msura de oprire a executrii lucrrilor, dispus o dat cu aplicarea sancțiunii contravenționale, în condițiile art. 28 alin. (1) și ale art. 29 alin. (2).În msura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001. Totodat, potrivit art. 31 din legea nr. 50/1991, dreptul de aconstata contravențiile și de a aplica amenzileprevzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data svârșirii faptei.
Aceste texte de lege consacr așadar în mod expres posibilitatea contravenientului de contesta procesul verbal de contravenție întocmit în baza legii 50/1991, în cadrul unei proceduri speciale - plângerii contravenționale, prin urmare, or, cât vreme pentru contestarea procesului verbal de contravenție, s-a stabilit, prin lege, o procedura special, recurenta avea obligația de a urma aceast cale.
În aceeași ordine de idei, Curtea retine jurisprudența constant Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în cuprinsul mai multor decizii - Cauza Lupaș împotriva României, Cauza Beian, împotriva României Curtea, a statuat cu valoare de principiu c art.6 paragraful 1 din Conventie garanteaz fiecrei persoane, dreptul ca o instanț de judecat s cunoasc orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil, respectiv c restricțiile aplicate sa nu restrâng accesul deschis acestei persoane în așa fel încât sau pân la punctul ca dreptul s fie atins în substanța sa intrinsec.
În același sens, s-a apreciat c dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se preteaz la limitri implicit admise, în special în ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei cereri, având în vedere c presupune reglementarea din partea statului care se bucur, în aceast privinț, de o anumit marj de apreciere insa, pentru a rspunde unor astfel de exigente, Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a preocupat sa verifice, "in lumina ansamblului circumstanțelor cauzei", daca gradul de acces oferit de legislația naționala, este suficient pentru a asigura persoanei in cauza "dreptul la un tribunal, având in vedere principiul supremației dreptului intr-o societate democratica", în așa fel încât partea sa nu fie lipsit de posibilitatea clar și concret de a avea acces la o instanț care s statueze asupra contestației sale referitoare la drepturi și obligații cu caracter civil.
Or, verificând din perspectiva conduitei procesuale recurentei aceasta posibilitate, curtea reține c procedura instituit de prevederile art. 35 din Legea nr. 50/1991, permitea în mod obiectiv și efectiv acesteia s formuleze aprri împotriva procesului verbal de contravenție, inclusiv excepțiile la care se face referire în recurs și aceasta cu atât mai mult cu cât susținerile recurentei se întemeiaz pe lipsa respectiv vicierea procedurii de comunicare procesului verbal de contravenție.
Curtea retine totodat c, litigiul de faț are cu totul alt obiect decât cel al analizrii legalitții întocmirii procesului-verbal, pentru a se putea pune în discuție excepția la care recurentul face referire. Obligația de desființare a lucrrilor neautorizate este întemeiat pe svârșirea unei fapte ilicite a recurentei - de edifica lucrri de modificare structurii subsolului unui imobil, fr autorizație de construire.
Prin urmare, faptul c în dovedirea acestei fapte ilicite, intimatul reclamant se întemeiaz pe constatrile din procesul-verbal de contravenție, cât vreme cu privire la acest proces-verbal, recurenta nu susținut și nici nu dovedit c ar fi fost anulat de instanța de judecat, nu este de natur s creeze în persoana reclamantului un fine de neprimire al acțiunii de fat.
Curtea reține în special faptul c prin nici una dintre cererile formulate, recurenta nu contest c efectuat astfel de lucrri de construcție, luând act totodat c, aceasta, ulterior declanșrii litigiului a fcut demersuri pentru obținerea autorizației de construire, pentru aceste lucrri, ceea ce reprezint recunoaștere edificrii lor, fr autorizația prevzut de lege, deci ilegal. În acest sens curtea are în vedere înscrisurile propuse de aceasta parte în probațiune, în faza procesual apelului și a recursului, respectiv: cererea formulata de recurenta pentru eliberarea autorizației de construire, pentru imobilul situat în B, str. - -, nr. 46, sector 1, B, certificatul de urbanism nr. 1475/67R/2008 și raportul de expertiza tehnic extrajudiciar dar și mențiunile fcute în ședința publica din data de 2.11.2008 de ctre reprezentantul recurentei pârâte, care a învederat c aceste demersuri, au fost întreprinse pentru obținerea autorizației de construire cu privire la lucrrile de modificare a configurației inițiale a imobilului anterior menționat.
Pe de alt parte, Curtea apreciaz, strict prin raportare la obiectul litigiului de faț, c o conduit prudent și diligent ar fi presupus abținerea recurentei de la efectuarea oricrui act de construire și nu ridicarea unor construcții prin care se aduc modificri majore structurii unui imobil, inclusiv desființarea unor pereți, fr ca anterior acestea s fac obiectul unor expertize/ avize de specialitate, impuse de procedura eliberrii autorizației de construire, singurele în msura s stabileasc dac aceste lucrri îndeplinesc standardele de calitate și cele impuse de normativele tehnice în materie, în special cele care reglementeaz siguranța construcțiilor, cu atât mai mult cu cât aceste lucrri vizeaz subsolul imobilului, curtea având totodat în vedere și destinația dat de recurent acestei prți componente imobilului - desfșurarea unor lucrri de prestri servicii -salon de înfrumusețare- care presupune prezența publicului.
Mai mult, recurenta nu dovedit c anterior începerii lucrrilor de construcție ar fi întreprins msuri pentru obținerea autorizației, neurmate de acest rezultat, iar în condițiile în care nu se contest efectuarea lucrrilor de modificare la care se face referire în nota de control nr. 2035/2006, respectarea legii ar fi presupus s se abțin de la a construi în lipsa autorizrii. Desigur c, împotriva pasivitții autoritților administrative, recurentul ar fi avut la îndemân instrumente juridice diverse pentru a acționa. Dar acestea sunt cile legale prevzute pentru a acționa și nu cea urmat de recurent, o astfel de conduit expunându-o atât riscului sancționrii contravenționale dar și al unei acțiuni cum este cea de faț, cu toate consecințele care decurg din aceasta.
De vreme ce recurenta a optat s nu utilizeze cile legale, reținând totodat c obținerea autorizației de construire constituie o obligație legal premergtoare efecturii oricror lucrri de asemenea natur, nerespectarea acesteia atrgând obligația de a desființa lucrrile de construcție executate nelegal, ea nu se mai poate prevala de aprri prin care s susțin eventual prescripție a dreptului de a fi sancționat contravențional, întemeiate îns pe considerente care pot fi invocate doar în procedura special plângerii contravenționale, cum ar fi necomunicarea legal a procesului verbal de contravenție.
Curtea reține totodat c în cauz nu s-a fcut dovada obținerii nici pe parcursul soluționrii recursului, unei autorizații de construire, certificatul de urbanism -fila 22 dosar apel, având doar natura unui act administrativ prealabil și necesar obținerii autorizației de construire- în accepțiunea Legii nr.50/1991, certificatul de urbanism fiind definit doar ca un act de informare prin care autoritatea emitent face cunoscut solicitantului elementele privind regimul juridic economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitrii, stabilește cerințele urbanistice care urmeaz a fi îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile necesare în vederea autorizrii-
deși, chiar prin raportare la data efecturii lucrrilor de construcție trecut un interval de timp îndelungat.
de toate considerentele anterior expuse, întrucât în cauza nu sunt incidente motivele de recurs întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Codul d procedur civil, curtea, în conformitate cu prevederile art. 312 Codul d procedur civil, va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta - pârât SC " INVESTIȚII" SRL, împotriva deciziei civile nr.973 A/02.09.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a IV-a Civil, în contradictoriu cu intimata - reclamant PRIMRIA SECTORULUI 2.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public, azi 26.03.2009
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
MARI
GREFIER
Red. -
. -
2 ex./15.04.2009
TB-4 -;
- Jud.2 -
Președinte:Rodica SusanuJudecători:Rodica Susanu, Ilie, Cristian Olteanu
