Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 10/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR. 10/F-CM
Ședința publică din 13 August 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță Amalia Mitra
Judecător: - -
Asistent judiciar: - -
Asistent judiciar:
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea civilă formulată de reclamanții, G, G, A, A, N, G, G, cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI,în contradictoriu cu pârâții Statul Român-reprezentant de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiței, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că părțile procesuale au solicitat judecarea în lipsă.
Având în vedere că este procedură legal îndeplinită și că părțile procesuale au solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, Curtea rămâne în pronunțare asupra acțiunii.
CURTEA
Deliberând, asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25 ianuarie 2008, reclamanții -, G, -, G, -a, a, -, -a, A, -a, n, -, G, G, și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român-reprezentant de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să înlăture pentru viitor discriminarea la care au fost supuși reclamanții ca urmare a neacordării sporurilor salariale pentru munca prestată peste orele de program sau în timpul nopții și care poate fi încadrată drept "serviciu permanent" datorită specificului muncii și obligațiilor legale de serviciu, prin acordarea sporului de 25 % din salariul de bază.
Tot petenții au solicitat obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat reclamanților prin neacordarea sporului de 25 % calculat la indemnizația de bază, începând cu 1 septembrie 2000 și în continuare, indexarea sumelor datorate începând cu aceeași dată menționată mai sus și până în momentul efectuării plății drepturilor salariale revendicate ca urmare a discriminării și efectuarea mențiunilor corespunzătoare privitoare la aceste drepturi în cărțile de muncă ale contestatorilor.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin nr.OG38/2003 polițiștii beneficiază de un spor pentru misiune permanentă de 25 % din salariu pentru funcția îndeplinită, de același spor beneficiind și funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare conform Ordonanței nr.64/2006.
De asemenea s-a arătat că și personalul militar și civil din instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 %, conform Legii nr.138/1999.
Reclamanții au precizat că durata medie a zilei de muncă este de 8 ore, potrivit art.41 alin.3 din Constituția României și că procurorii sunt discriminați întrucât lucrează și după program, deplasându-se la fața locului însoțiți de polițiști și grefieri, indiferent că este zi sau noapte și nu părăsesc câmpul infracțional până nu-și termină activitatea.
O altă discriminare a procurorilor și personalului auxiliar de specialitate este și față de procurorii militari care primesc sporul de 25 % pentru misiune permanentă (spor de dispozitiv).
În drept și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile nr.OG137/2000, prevederile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art.41 și 42 din Constituția României și dispozițiile Codului muncii.
Reclamanții au solicitat probe cu înscrisuri și eventual o expertiză contabilă și au cerut judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece această instituție nu are obligația plății, virării și alocării de fonduri din bugetul de stat și a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți.
Pe fondul cauzei, intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de APEL PITEȘTI, considerând că potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.27/2006, modificată și completată prin Legea nr.45/2007, Curtea de Apel București este competentă material să judece în primă instanță toate litigiile magistraților.
S-a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece reclamanții nu au îndeplinit procedura prealabilă în raport de dispozițiile art.42 din nr.OUG177/2002 și nr.OUG27/2006, având în vedere calitatea de magistrați a reclamanților care sunt salarizați conform ultimului act normativ menționat mai sus.
Tot intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune a reclamanților pentru perioada 1 septembrie 2000 - 1 februarie 2005, întrucât a trecut termenul general de prescripție de 3 ani până la introducerea acțiunii.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât sporul de misiune permanentă nu mai este de actualitate, deoarece ofițerii de poliție judiciară sunt salarizați conform nr.OUG27/2006, act normativ care reglementează și salarizarea procurorilor, iar coeficientul de multiplicare este de 13,5, echivalent cu cel al judecătorilor și procurorilor cu 3-4 ani vechime în funcția de magistrat.
S-a arătat că astfel legiuitorul a considerat asimilarea strict din punct de vedere al salarizării ofițerilor de poliție judiciară cu cel al procurorilor și nu se mai impune acordarea sporului de misiune permanentă.
Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Analizând excepțiile invocate și acțiunea în raport de probele de la dosar, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile art.137 din Codul d e procedură civilă prevăd că "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este instituția care are obligația să pună la dispoziția Ministerului Public banii necesari plății diferențelor salariale solicitate de reclamanți, în cazul admiterii acțiunii.
De asemenea, reclamanții au chemat această instituție ca reprezentantă legală a Statului Român și sub acest aspect Ministerul Finanțelor publice are calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția necompetenței materiale invocată de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care consideră că instanța competentă material să judece prezenta cauză este Curtea de Apel București, aceasta este nefondată urmând a fi respinsă, având în vedere că potrivit art.I alin.1, coroborat cu art.II alin.2 din nr.OUG75/2008, Curtea de APEL PITEȘTI este instanța competentă material să judece acest litigiu în primă instanță.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta urmează a fi respinsă, deoarece potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, prin respingerea unei acțiuni ca inadmisibilă s-ar încălca principiul accesului liber la justiție al oricărui cetățean, principiu statuat și de Constituția României.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune a reclamanților pentru perioada 1 septembrie 2000 - 1 februarie 2005, excepție invocată tot de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece pretenția reclamanților curge de la data când au cunoscut sau trebuiau să cunoască paguba, cât și pe cel răspunzător de aceasta, în speță 1 septembrie 2000, în cauză operând întreruperea prescripției extinctive.
Pe fondul cauzei se constată că acțiunea este neîntemeiată, deoarece în prezent salarizarea ofițerilor de poliție judiciară se efectuează conform nr.OG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr.45/2007, salariul de bază de care beneficiază ofițerii de poliție judiciară fiind calculat, potrivit art.11 alin.4 din nr.OUG27/2006, în funcție de coeficientul de multiplicare 13,5, prevăzut la punctul 28 din Anexa nr.1 capitolul A din actul normativ sus citat, pentru magistrații cu 3-4 ani vechime în această funcție.
Rezultă că sporul de misiune permanentă nu mai este de actualitate și legiuitorul a considerat asimilarea salarizării polițiștilor judiciari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție cu cea a procurorilor, iar în speță nu există o discriminare între ofițerii de poliție judiciară în raport de procurori și personalul de specialitate.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții -, G, -, G, -a, a, -, -a, A, -a, n, -, G, G, și, în cauză nefiind aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, ale Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ale Constituției României și Codului muncii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, G, G, A, A, N, G, G, și, cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județ A, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - reprezentant de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, cu sediul în Pitești,-, județ A, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești, -, județ A și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești,-, județ
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Asistenți Judiciari:
și,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.110/21.08.2008.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Florica Răuță Amalia Mitra
