Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Sentința 8/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚEI CIVILE NR. 8/-CM
Ședința publică din 13 August 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță Amalia Mitra
Judecător - -
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea civilă formulată de reclamanții, și de intervenientul în nume propriu, în contradictoriu cu pârâții Statul Român-reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP A, Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor-prin DGFP A, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că pârâtul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus, prin serviciul registratură, note de ședință prin care a solicitat judecarea în lipsă.
Având în vedere că este procedură îndeplinită și că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 pct. 2 Cod procedură civilă, Curtea rămâne în pronunțare asupra acțiunii.
CURTEA
Deliberând, asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 12 decembrie 2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se înlăture pentru viitor discriminarea la care au fost supuși ca urmare a neacordării unor indemnizații egale cu cele ale procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, deși aceștia au aceeași competență și prestează aceeași muncă, repararea prejudiciului cauzat acestora ca urmare a discriminării prin neacordarea aceleiași indemnizații începând cu 1 ianuarie 2005, indemnizații ce trebuie să fie egale cu cele ale procurorilor care desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
S-a mai solicitat obligarea pârâților la plata dobânzilor legale calculate conform art.3 alin.3 din Ordonanța nr.9/2000, pentru fiecare sumă lunară aferentă diferenței dintre indemnizația încasată și cea la care aveau dreptul dacă nu erau discriminați, obligarea pârâților la indexarea sumelor datorate prin aplicarea coeficientului de inflație începând cu data de 1 ianuarie 2005 și până la momentul efectuării plății, precum și efectuarea mențiunilor privitoare la drepturile salariale în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Legea nr.508/2004 a fost creată Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca o structură distinctă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, direcție ce are servicii pe raza curților de apel și birouri pe raza tribunalelor.
S-a mai menționat că toate măsurile luate de procurorii din cadrul direcției sus amintite pot fi atacate în instanță, iar concluziile sunt puse în instanță de către procurorii de pe lângă curțile de apel și tribunale, astfel că aceștia sunt discriminați față de procurorii DIICOT, deoarece fac aceeași muncă și au salarii mult inferioare.
Reclamanții au depus la dosar probe cu înscrisuri.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, pe prevederile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pe dispozițiile Constituției României ce reglementează egalitatea în drepturi și nediscriminarea.
Petenții au solicitat citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
La data de 18 februarie 2008, petentul a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând aceleași pretenții cu cele ale reclamanților și în esență, cu aceeași motivare.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece această instituție nu are obligația plății, virării și alocării de fonduri din bugetul de stat și a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți.
Intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale considerând că instanța competentă este judecătoria și a solicitat de asemenea respingerea acțiunii ca inadmisibilă, deoarece conform art.75 alin.2 din Legea nr.304/2004, DIICOT funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar salarizarea se efectuează potrivit coeficienților de multiplicare aplicabil procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și astfel nu se pune problema discriminării față de reclamanți.
De asemenea, intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul că nu se regăsesc condițiile necesare pentru formularea unei asemenea cereri.
La data de 8 august 2008, intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus note de ședință prin care a precizat că prin Decizia nr.831 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale s-a admis excepția de neconstituționalitate invocată de Ministerul Justiției și s-a constatat că dispozițiile art.2 alin.1 și alin.11, precum și dispozițiile art.27 din nr.OG137/2000 sunt neconstituționale, astfel că acțiunea trebuie respinsă ca inadmisibilă.
Analizând excepțiile invocate și acțiunea în raport de probele de la dosar, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile art.137 din Codul d e procedură civilă prevăd că "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este instituția care are obligația să pună la dispoziția Ministerului Public banii necesari plății diferențelor salariale solicitate de reclamanți, în cazul admiterii acțiunii.
De asemenea, reclamanții au chemat această instituție ca reprezentantă legală a Statului Român și sub acest aspect Ministerul Finanțelor publice are calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția necompetenței materiale invocată de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care consideră că judecătoria este competentă material să soluționeze în fond cauza, Curtea constată că această excepție este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, deoarece obiectul cauzei îl reprezintă drepturi salariale ale magistraților și în temeiul art.I alin.1, coroborat cu art.II alin.2 din nr.OUG75/2000, Curtea de APEL PITEȘTI este competentă material să soluționeze în primă instanță acest litigiu.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea constată că aceasta este admisibilă în a fi analizată pe fond, așa cum a fost formulată și în raport de întemeierea în drept a acesteia.
De asemenea se constată că reclamanții și-au întemeiat acțiunea nu doar pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, ci și pe Protocolul nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și prevederilor Constituției României, astfel că în baza art.137 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, excepție invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea constată că această cerere întocmită de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îndeplinește condițiile prevăzute de art.60-61 din Codul d e procedură civilă.
În concluzie, în baza art.137 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respinsă ca nefondată excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor privind cererea de chemare în garanție.
Pe fondul cauzei se constată că acțiunea este neîntemeiată, întrucât din lecturarea textului art.75 alin.2 din Legea nr.304/2004, rezultă că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție, iar salarizarea se efectuează potrivit coeficienților de multiplicare aplicabil procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că în cazul admiterii acțiunii reclamanților s-ar echivala prin salariu rangul procurorilor de pe lângă tribunale și curți de apel cu cel al procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ca urmare ar fi anulat principiul ierarhiei funcțiilor care se face și prin salariu.
Doar Consiliul Superior al Magistraturii este instituția care poate să acorde procurorilor de pe lângă tribunale și curți de apel rangul și salariul unui procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În concluzie, nu există discriminare în ceea ce privește salariul procurorilor DIICOT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport de procurorii de pe lângă tribunale și curți de apel.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă acțiunea formulată de reclamanții, și intervenientul în nume propriu, în cauză nefiind aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, ale Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale Constituției României.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, și de intervenientul în nume propriu, toți cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județ A, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în Pitești,-, județ A, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județ A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești,-, județ și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A, cu sediul în Pitești,-, județ
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Asistenți Judiciari:
și,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.15/19.08.2008.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Florica Răuță Amalia Mitra
