Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 10113/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10113
Ședința publică de la 21 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 3: Marin Covei
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtele Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică DTS și Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă M împotriva sentinței civile nr. 1174/26.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă AJOFM M - consilier juridic, cu delegație la dosar, pentru recurenta-pârâtă - consilier juridic, cu delegație la dosar, și pentru intimatul-reclamant avocat ales, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că pricina este la al II-lea termen de judecată acordat pentru pregătire apărare, recursul -ului fiind declarat cu depășirea termenului legal de 10 zile, iar recursul AJOFM-ului fiind declarat și motivat în termen legal.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 80 din Legea 167/1999 coroborat cu art. 301 Cod proc. civ. invocă excepția tardivității declarării recursului formulat de Direcția Silvică DTS.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă pune concluzii de respingere a excepției, recursul fiind declarat cu respectarea termenului legal.
Având pe rând cuvântul, atât consilier juridic pentru recurenta-pârâtă AJOFM, cât și avocat pentru intimatul-reclamant, cer admiterea excepției și respingerea recursului declarat de Direcția Silvică DTS ca tardiv.
Curtea, în temeiul art. 137 alin. 2 Cod proc. civ. unește excepția cu fondul și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă Romsilva Direcția Silvică M pune concluzii de admitere a propriului recurs, casarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate împotriva unității reprezentate, întrucât reclamanta, la încetarea contractului individual de muncă, a beneficiat de salariile compensatorii, iar la acea dată nu se putea anticipa că dispozițiile Legii nr. 174/2006 vor fi aplicabile până la 31.12.2008, veniturile de completare lunare fiind în sarcina AJOFM-ului. Pune concluzii de respingere a recursului formulat de AJOFM
Consilier juridic pentru AJOFM M solicită respingerea recursului declarat de Direcția Silvică M și admiterea propriului recurs, cu modificarea sentinței atacate în sensul de a nu fi obligată AJOFM la plata venitului în completare, întrucât angajatorul nu a depus în termen actele în baza cărora se acordă acest venit și nici nu a formulat cerere în acest sens.
Avocat pentru intimatul-reclamant pune concluzii de respingere a ambelor recursuri ca nefondate și menținerea sentinței atacate drept temeinică și legală, întrucât clientul său nu avea calitate de funcționar public, astfel că litigiul este de competența instanței de conflicte de muncă, iar în speță sunt aplicabile dispozițiile Legii 174/2006. Depune la dosar chitanța nr. 102/20.11.2008 și cere cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
La data de 25 martie 2008 reclamantul a chemat în judecată Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă M, Romsilva - Direcția Silvică TSp entru a se dispune obligarea la plata sumei de 1.836 lei, reprezentând o despăgubire egală cu de 2 ori salariul mediu net pe economie la disponibilizare, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, la plata unei despăgubiri egale cu venitul de completare neacordat până la data pronunțării hotărârii judecătorești actualizată cu indicele de inflație, la plata venitului de completare de la data pronunțării hotărârii până la data expirării perioadei pentru care se acordă - 12 luni.
A motivat că a fost angajatul R- Direcția Silvică TSp ână la data de 07.11.2007 când i-a încetat contractul de muncă ca urmare a reducerii postului, măsură luată datorită programului de restructurare a aprobat prin Ordinul 421/16.06.2006 completat și modificat prin Ordinul 960/10.12.2007.
În acest sens, la Direcția Silvică T au fost disponibilizați 78 de salariați.
Salariații disponibilizați beneficiază de măsurile de protecție socială prevăzute de Legea 174/2006 constând în plata unei sume egale cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se face disponibilizarea un venit lunar în completare care se acordă cu prima lună după achitarea plăților compensatorii prevăzute în CCM.
Deși de 4 luni beneficiază de indemnizația de șomaj nu a primit venitul lunar de completare ceea ce justifică acordarea unei despăgubiri egale cu venitul de care nu a beneficiat perioada de la disponibilizare și până la pronunțarea hotărârii judecătorești iar în continuare acordarea venitului de completare.
S-au depus la dosar copia deciziei 103/06.11.2007, copia carnetului de muncă.
AJOFM Mad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii față de ea, deoarece Direcția Silvică Mad epus la AJOFM Notificarea Romsilva privind concedierea colectivă a salariaților și programul de concediere avut în vedere, fără a se preciza că salariații sunt beneficiarii Lg.174/2006, ceea ce înseamnă că disponibilizarea salariaților s-a făcut în temeiul codului muncii și nu în baza Legii 174/2006, act care de fapt nu era posibil deoarece la data disponibilizării nu mai era în vigoare.
Pentru a beneficia de protecția prevăzută de Legea 174/2006 disponibilizarea trebuia făcută până la 31 martie 2007.
În a doua parte HG 1376/12.11.2007 s-a modificat termenul fiind prelungit până la 31 decembrie 2008, legea nu poate retroactiva.
S-au depus la dosar notificarea adresa unității, acte din dosarul de șomaj.
_ Direcția Silvică TSa depus întâmpinare arătând că prevederile Lg.174/2006 nu au putut fi aplicate reclamantului, care a beneficiat de măsurile de protecție socială conform CCM, deoarece la data disponibilizării respectiv 06.11.2007, expirase termenul pentru care se aplicase iar HG 1376/2007care a prelungit termenul până la 31 decembrie 2008 apărut după data disponibilizării.
Prin sentinta nr. 1174 din 26.05.2008 Tribunalul M - Sectia Conflicte de munca si Asigurari Sociale admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă M și Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică DTS.
A constatat că reclamantul beneficiază de prevederile art. 2 lit. a și din Legea nr. 174/2006.
A obligat pârâta Romsilva - Direcția Silvică DTS la plata către reclamant a sumei de 1836 lei despăgubiri conform art. 2 lit. a din Legea 174/2006 - și la despăgubiri egale cu venitul de completare, prevăzut de art.2 pct.2 lit.b din Legea nr.174/2006 - pe perioada 6.11.2007 - 26 mai 2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A obligat pârâta AJOFM M la plata, în continuare, începând cu data de 27 mai 2008 și până la expirarea perioadei de 12 luni, a venitului de completare.
A obligat pârâta Romsilva - Direcția Silvică DTS la plata sumei de 450 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca, față de împrejurarea că au fost retrocedate pădurile către foști proprietari, începând cu luna 2007 în cadrul Romsilva au avut loc concedieri colective.
În acest sens, prin Hotărârea Consiliului de Administrație a Romsilva s-a aprobat structura organizatorică și funcțională a direcției silvice, printre care și Direcția Silvică T S, la nivelul căreia au fost disponibilizați 78 de salariați din cei 880.
Reclamantul a fost și el concediat cu această ocazie, conform deciziei 103/6.11.2007.
Prin Legea 174/2006 au fost prevăzute măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Romsilva, prin concedieri colective ca urmare a restituirii pădurilor către foști proprietari.
Potrivit acesteia persoanele disponibilizate prin concedieri colective beneficiază de următoarele drepturi:
a) la momentul disponibilizării, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se face disponibilizarea;
b) indemnizația de șomaj, stabilită conform reglementărilor legale în vigoare precum și un venit de completare, venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual net mediu pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului când se face disponibilizarea.
Deși a fost concediat în condițiile arătate mai sus, reclamantul nu a beneficiat de aceste măsuri de protecție socială prevăzute de Lg.174/2006.
Pârâta Direcția Silvică Mai nvocat faptul că reclamantul nu putea beneficia de aceste dispoziții deoarece la data disponibilizării reclamantului 06.11.2007, legea nu era aplicabilă art.1 Lg.174/2006 făcând referire la concedierile colective efectuate până la 31 martie 2007.
Apărarea pârâtei nu poate fi primită deoarece prin HG 1376/2007 se prevede că termenul prevăzut la art.1 Lg.174/2006 se modifică și devine 31 decembrie 2008.
Ca atare, măsurile prevăzute de Legea 174/2006 se aplică și reclamantului, disponibilizat la 06.11.2007.
Potrivit art. 70 al.1 și 3 din codul muncii, angajatorul are obligația să notifice în scris sindicatul, inspectoratul teritorial d e muncă și agenția teritorială de ocupare a forței de muncă intenția de concediere colectivă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
Aceiași obligație este prevăzută și în art. 50 din Legea 76/2002.
Pârâta - Direcția Silvică TSt rebuia să întocmească liste nominale cu persoanele beneficiare ale măsurilor de protecție socială, programul de restructurare, statele pentru plata drepturilor respective și pentru acordarea venitului de completare se va depune contractul colectiv de muncă, hotărârea Consiliului de Administrație cu privire la posibilitatea de acordare a altor forme de compensații, prevăzute de art. 2 al.5 Lg.174/2006.
Din actele dosarului rezultă că pârâta - Direcția Silvică T S nu a respectat aceste prevederi în sensul că nu a depus situația nominală a tuturor salariaților disponibilizați, statele de plată, adeverințe privind veniturile persoanelor disponibilizate.
Ca atare, a fost obligată pârâta la plată către reclamant a unor despăgubiri conform art. 2 lit. a și art. 2 pct. 2 lit. b Lg.174/2006 pe perioada cuprinsă între data disponibilizării și pronunțarea hotărârii, AJOFM M neavând nici o culpă în neacordarea acestora.
În continuare, va fi obligată AJOFM M la plata venitului în completare până la expirarea perioadei de 12 luni, neputând reține susținerea că reclamantul a fost disponibilizat în condițiile CM și nu în baza Legii 174/2006.
În acest sens pârâta - Direcția Silvică T S va completa documentația necesară acordării venitului în completare.
Văzând și disp. art.274.pr.civ.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs paratele AJOFM M si Regia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Dr.Tr.S, care au criticat-o pentru nelegalitate.
In dezvoltarea motivelor de recurs, AJOFM Mas ustinut ca in cauza a avut loc o concediere colectiva a unui numar de 78 de salariati din cadrul Directiei Silvice Dr.Tr. S incepand cu data de 01.11.2007, conform prevederilor art. 65, 68 si urmatoarele din codul muncii, in niciun act depus la institutia paratei nefiind facuta precizarea ca salariatii disponibilizati sunt beneficiari ai Legii nr. 174/2006.
Mai mult decat atat, in notificarea nr. 13154 din 05.09.2007 emisa de Regia Nationala a Padurilor Romsilva s-a precizat ca motivul concedierii este determinat de desfiintarea locurilor de munca ca urmare a aplicarii "metodologiei privind gradarea unitatilor si subunitatilor Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si conditiilor minime pentru infiintarea, organizarea si functionarea unor structuri ale acestora, precum si a restrangerii si desfiintarii unor activitati nerentabile"
Concedierea in cauza a avut loc in luna 2007, neavand nicio legatura cu temeiul de drept stipulat de Legea nr. 174/2006 care, in art. 1, precizeaza ca motivul concedierilor colective il constituie retrocedarile terenurilor forestiere, urmand ca salariatii disponibilizati sa beneficieze de masuri de protectie sociala in baza unui program de restructurare aprobat de autoritatea competenta, respectiv Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale in etape, pana la data de 31 martie 2007.
A mai sustinut recurenta ca, desi prin adoptarea HG nr. 1376 din 12.11.2007 termenul prevazut de art. 1 din Legea nr. 174/2006 a fost modificat in sensul ca a fost prelungit pana la data de 31 decembrie 2008, acest act normativ a intrat in vigoare la data publicarii lui in monitorul oficial si produce efecte numai pentru viitor, neexistand in cuprinsul sau nicio prevedere expresa in alt sens.
La randul sau, recurenta Regia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Dr.Tr.S a sustinut in motivele de recurs ca la data disponibilizarii salariatilor prevederile Legii nr. 174/2006 nu mai erau in vigoare, astfel incat nici in decizia de concediere si nici in notificarea adresata AJOFM nu a facut trimitere la prevederile actului normativ mentionat.
Pe de alta parte, Legea nr. 174/2006 nu reprezinta un temei al disponibilizarilor si nu instituie in sarcina angajatorului obligatia acordarii masurilor de protectie sociala, astfel incat obligatia stabilita de tribunal in sarcina paratei recurente este nelegala.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport în raport de motivele invocate, de apărările formulate, văzând probatoriu administrat și având în vedere și prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constata urmatoarele:
Referitor la recursul pârâteiAJOFM, acesta este apreciat ca nefondat din următoarele considerente:
Reclamantul a fost angajatul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva - Directia Dr. Tr. S pana la data de 6.11.2007, cand i-a incetat contractul individual de munca in baza Deciziei nr. 103/06.11.2007 emisa de parata.
Aceasta masura s-a dispus ca urmare a programului de restructurare a Regiei Nationale a Padurilor Romsilva aprobat prin Ordinul nr. 421 din 16.06.2006, modificat si completat prin Ordinul nr. 960 din 01.12.2007.
Potrivit inscrisurilor aflate la dosarul cauzei, concedierea reclamantului s-a dispus, intr-adevar, in temeiul art. 65 si urm. din codul muncii, motivul concedierii fiind determinat de desfiintarea locurilor de munca ca urmare a aplicarii "metodologiei privind gradarea unitatilor si subunitatilor Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si conditiilor minime pentru infiintarea, organizarea si functionarea unor structuri ale acestora, precum si a restrangerii si desfiintarii unor activitati nerentabile", sustinerile recurentei fiind corecte sub acest aspect.
Cu toate acestea, concedierile care au avut loc in cadrul Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, inclusiv a reclamantului, au fost determinate de restituirea padurilor catre fostii proprietari, astfel ca reclamantul este beneficiar al masurilor de protectie sociala prevazute de Legea nr. 174/2006.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat perioada in care salariatii disponibilizati beneficiaza de masurile de protectie sociala a fost prelungita prin HG nr. 1376 din 12.11.2007 pana la data de 31.12.2008, prin modificarea art. 1 din Legea nr. 174/2006.
Este evident ca prin aceasta modificare legiuitorul a dorit ca actul normativ mentionat sa se aplice continuu, neintrerupt pe intreaga perioada, de la data publicarii sale pana la data de 31.12.2008.
Faptul ca parata angajatoare nu a intreprins masurile necesare intocmirii documentatiei si solicitarii drepturilor prevazute de Legea nr. 174/2006 a fost cauzata de faptul ca la momentul concedierii - 2007 - actul normativ mentionat isi incetase aplicabilitatea, fiind prelungit ulterior prin HG nr. 1376/12.11.2007, astfel ca nu poate fi retinuta culpa unitatii angajatoare in neindeplinirea acestor masuri.
Pe de alta parte, Legea nr. 174/2006 nu reprezinta un temei al disponibilizarilor si nu instituie in sarcina angajatorului obligatia acordarii masurilor de protectie sociala, dimpotriva, plata sumelor necesare pentru acordarea indemnizatiei de somaj si a venitului de completare se suporta de la bugetul asigurarilor pentru somaj gestionat de Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca.
În considerarea celor expuse, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 civ.Cod Penal, recursul formulat de parata AJOFM M urmează a fi respins ca nefondat.
In ceea ce priveste recursul formulat de parataRegia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Dr.Tr.S, Curtea constata ca a fost declarat peste termenul legal si urmeaza a fi respins ca tardiv.
Termenul legal de recurs este, conform art. 80 din Legea nr. 168/1999, de 10 zile de la comunicarea hotararii pronuntate de instanta de fond, iar acesta se calculeaza conform art. 101 alin. 1.civ.Cod Penal, pe zile libere, neintrand in calcul ziua in care incepe sa curga si ziua in care se implineste.
Comunicarea sentintei instantei de fond s-a efectuat la data de 03.07.2008, asa cum rezulta din dovada de comunicare ( fila nr. 104 din dosarul tribunalului), iar recursul a fost declarat la data de 17.07.2008 ( fila nr. 10 din dosarul Curtii de APEL CRAIOVA ).
Cum de la data comunicarii hotararii - si data depunerii recursului au trecut mai mult de 10 zile, este evident ca termenul de declarare a recursului a fost depasit si, intrucat acesta este un termen legal, imperativ si absolut, nerespectarea lui atrage sanctiunea respingerii recursului ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de Romsilva - Direcția Silvică DTS împotriva sentinței civile nr. 1174 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect despăgubire.
Respinge recursul AJOFM M împotriva aceleiași sentințe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Mihaela Mitrancă, Daniela Vijloi, Marin Covei