Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1343/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civil, de Munc și Asigurri Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR. 1343/R/2009
Ședința public din data de 26 mai 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția General a Finanțelor Publice B-N împotriva sentinței civile nr. 18/D din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj pronunțat în dosar nr- privind și pe reclamanții, și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N și MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal fcut în ședinț public se constat lipsa prților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizat.
S-a fcut referatul cauzei constatându-se c doamnele judector și - membri ai completului de judecat 7 R - sunt incompatibile în cauz întrucât s-au pronunțat pe fond, în compunerea completului de judecat intrând domnul judector și d-na judector, conform programrii de permanenț.
La termenul de judecat de azi, instanța reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civil nr.18/D din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, s-a espins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI șI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE B-
S-a admis acțiunea formulat de reclamanții, și, în calitate de moștenitoare dup defunctul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, CURTEA DE APEL CLUJ, cu și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, și în consecinț:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N la plata ctre reclamanți a primei de vacanț aferent anului 2001, actualizat cu indicele de inflație la data plții.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce fondurile necesare plții acestor sume.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut urmtoarele:
otrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicat în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judectorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciar, stipuleaz c activitatea instanțelor și parchetelor este finanțat de la bugetul de stat.
Totodat, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, urmtoarele atribuții: " elaboreaz proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobrii rectificrii bugetului cu sumele necesare, se afl în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bnești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a rspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodat, legea instituie rspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat dup aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea msurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecinț, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesual pasiv în virtutea calitții sale de instituție public cu rol, de sintez în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unitților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Îns Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecat în considerarea calitții sale de instituție public cu rol de sintez în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul creia exercit anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar), ceea ce îi confer legitimare procesual pasiv în prezenta cauz.
Obiectul litigiului constituindu-l sume datorate pe un an calendaristic și bugetar finalizat, respectiv pe anul 2001, este evident c Ministerul Justiției în calitate de ordonator de credite nu putea s includ în bugetul de cheltuieli pe anul 2008, sume datorate pe ani bugetari încheiați, fr chemarea în judecat a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Proiectul de buget pe un an include cheltuielile previzibile și determinabile pe care ordonatorul de credite le poate anticipa, or, pentru include în bugetul pe anul 2008 sume aferente anului 2001, care la momentul respectiv nu puteau fi anticipate, este evident c se impunea chemarea în judecat a recurentului, în baza prevederilor Legii nr. 388/2007.
Pentru considerentele artate, Curtea de Apel, în temeiul art. 137 alin 1 Cod procedur civil, a respins ca nefondat excepția invocat.
Analizând acțiunea prin prisma actelor normative incidente în cauz, curtea a constatat c aceasta este fondat.
OUG nr.146/2007 pentru aprobarea plții primelor de concediu suspendate în perioada 2001-2006 stabilește în cuprinsul art.1 alin.2 categoria personalului cruia îi sunt aplicabile prevederile ordonanței, între categoriile enumerate regsindu-se personalul auxiliar din sistemul justiției și alte categorii de personal care beneficiaz de prima de concediu în baza legilor speciale.
Reclamanții se încadreaz în categoriile enumerate, întrucât acordarea primei de concediu a fost reglementat de disp. art.411din OG 83/2000, plata acesteia fiind îns suspendat succesiv prin legile de aprobare ale bugetului de stat.
Și în prezent acordarea primei de concediu este reglementat prin art.241din OUG 27/2006 pentru judectori și asistenți judiciari și de art.23 alin.1 din OG 8/2007 pentru personalul auxiliar din cadrul instanțelor judectorești.
Art.2 din OUG 146/2007 stabilește tranșele de plat a primelor de concediu pentru perioada 2001-2006, luna martie 2008 fiind cea menționat ca perioad de plat tranșei aferente anului 2001.
Reclamanții au promovat prezenta acțiune în luna iunie 2008, solicitând plata primelor de concediu aferente anului 2001.
Reiese c acțiunea a fost înregistrat ulterior datei scadenței plții astfel cum este prevzut în art.2 din OUG 146/2007, iar pârâții nu au fcut dovada achitrii primei de concediu aferent anului 2001 în favoarea reclamanților.
Dimpotriv, pârâtul Ministerul Justiției a recunoscut neîndeplinirea obligației, invocând imposibilitatea plții acestor drepturi din lipsa fondurilor necesare, artând c solicitat Ministerului Economiei și Finanțelor necesarul de fonduri în vederea achitrii primelor de vacanț restante.
Având în vedere c reclamanții, și, sunt îndreptțiți în nume propriu, iar reclamantele și în calitate de moștenitoare dup defunctul s încaseze prima de concediu aferent anului 2001, în temeiul OUG 146/2007, iar pârâții nu și-au îndeplinit aceast obligație crei scadenț era stabilit pentru luna martie 2008, în temeiul art.1-5 din OUG nr.146/2007, acțiunea a fost admis.
Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs Direcția General a Finanțelor Publice B-N solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii, invocând excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Se susține astfel c, Ministerul Economiei și Finanțelor nu a avut raporturi juridice cu intimații, astfel c aceștia s fie îndreptțiți s formuleze cererea direct împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor.
Se mai învedereaz c acest minister nu se confund cu bugetul de stat și c, recurentul este rspunztor de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite precum și de proiectele de rectificare ale acestor bugete.
Se mai învedereaz c Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate sta în judecat în calitate de parte într-un proces având ca obiect drepturi bnești ale unor salariați din afara ministerului.
Astfel, se susține c instanța de fond a fcut o greșit interpretare și aplicare a legii, fiind înclcate dispozițiile art.14 din Legea 500/2002.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct. 9 pr.civ.
Examinând hotrârea atacat prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art.304 pct. 9 pr.civ. Curtea de Apel reține urmtoarele:
Excepția lipsei calitții procesuale pasive a fost analizat de instanța de fond prin prisma dispozițiilor art.137 alin.1 pr.civ. a dispozițiilor OUG 146/2007 și OUG 27/2006.
Faț de dispozițiile art.15 din HG 83/2005, instanța de fond a reținut c instanțele judectorești sunt instituții publice din sistemul justiției finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Justiției are calitate de ordonator principal de credite în lipsa aprobrii rectificrii bugetului cu sumele necesare, se afl în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferentelor bnești.
Or, Ministerul Finanțelor Publice are în principal atribuții de elaborare a proiectului bugetului de stat, al legii bugetare anuale și a raportului asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare.
Așa fiind, Ministerul Economiei și Finanțelor a fost chemat în judecat în considerarea calitții sale de instituție public cu rol în derularea efectiv a procedurii bugetare - privind întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetului.
Din perspectiva acestor aspecte, sunt întrunite cerințele legitimrii procesuale pasive a recurentului, raportat și la dispozițiile Legii 388/2007.
Așa fiind, instanța reține c nefiind incidente dispozițiile art.304 pct. 9 pr.civ. recursul urmeaz a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE B-N împotriva sentinței civile nr.18/D din 3 septembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțat în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabil.
Dat și pronunțat în ședința public din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
2 ex- 08-07.2009
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Adrian Repede, Ana Ionescu
