Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1634/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1634/R-CM
Ședința publică din 10 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE, împotriva sentinței civile nr.923/CM din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-pârât Municipiul Curtea de A, intimatul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A în numele membrilor de sindicat-reclamanții, și, intimații-pârâți Grădinița cu program prelungit nr.3 Curtea de A și Centrul Bugetar Grup Școlar Forestier Curtea de A și intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice prin
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, intimatul-chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice prin Aad epus la dosar întâmpinare.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2008, reclamanții, și, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, au chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Curtea de A, Centrul Bugetar Grup Școlar Forestier și Municipiul Curtea de A, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație.
În motivarea acțiunii s-a arătat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși prin nr.OUG68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului s-a prevăzut că începând cu luna octombrie 2004 coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15% față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
OUG nr.18/2005, nr.OG4/2006, nr.OG11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007 au stabilit același drept al membrilor de sindicat de beneficia de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de dispozițiile art.50 alin.1, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
La data de 30.04.2008, Municipiul Curtea de Aaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, arătând că în raport de dispozițiile art.167 din Legea nr.84/1995 și de art.14 alin.4 lit.a) și alin.5 din Legea nr.486/2006 reparația prejudiciului produs reclamanților prin neacordarea drepturilor salariale solicitate nu poate fi realizată decât de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, instituție ce distribuie sumele alocate de la bugetul de stat, defalcate din taxa pe valoarea adăugată, destinate finanțării cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând, în esență, că între el și reclamanți nu există raporturi de muncă, iar ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ este Ministrul Educației, Cercetării și, astfel că potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 nu poate fi obligat la virarea și utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru un alt ordonator principal de credite.
A mai susținut chematul în garanție că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului legii bugetului de stat și de monitorizare a respectării legii de către ordonatorii principali de credite, suplimentarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetului de stat fiind o chestiune de legiferare.
Totodată, același pârât a invocat și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, întemeiată, în esență, pe neîndeplinirea condițiilor prevăzute în acest sens de art. 60-63 din Codul d e procedură civilă. S-a mai arătat și că în raport de dispozițiile art. 167 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.923/CM din 1 octombrie 2008, admis excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Finanțelor Publice.
A admis acțiunea și a obligat pe pârâții Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Curtea de A și Centrul Bugetar Grup Școlar Forestier să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 30.05.2005 și până la data de 01.10.2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a respins cererea de chemare în garanție și a fost obligat pârâtul Municipiul Curtea de A să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice este fondată, întrucât potrivit dispozițiilor art.28 din Legea nr.500/2002, nr.HG208/2005 și nr.HG386/2007, ministerul are atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului bugetului de stat, iar nu alocarea sumelor. Pe de altă parte, ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ este ministrul educației, cercetării și inovării, astfel că ministrul finanțelor publice nu poate fi obligat să vireze fonduri gestionate de un alt ordonator de credite, așa cum prevăd dispozițiile art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții sunt încadrați la Grădinița cu Program Prelungit nr.3 Curtea de A, în funcția de cadre didactice.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
În raport de obiectul dedus judecății, tranșele suplimentare de vechime prevăzute de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 nu trebuie confundate, neexistând identitate în acest sens, cu creșterile de 1/25 ale coeficientului de multiplicare calculate din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare, la care fac referire art.50 alin.2 din Statut și art.5 alin.2 din nr.OG15/2008.
Astfel, art.50 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic vizează în alin.1 și alin.2 drepturi ale personalului didactic din învățământul preuniversitar. În aliniatul 1, legiuitorul a statuat faptul că personalul în cauză beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
S-a reținut că, din interpretarea gramaticală a textului de lege menționat, precum și din faptul folosirii de către legiuitor a conjuncției copulative "și" rezultă faptul că articolul menționat are în vedere două noțiuni juridice care alcătuiesc tot atâtea drepturi ale personalului didactic preuniversitar: "tranșe de vechime" și "tranșe suplimentare de vechime".
În ceea ce privește momentul acordării acestor tranșe suplimentare de vechime, s-a reținut că textul de lege îl individualizează în mod concret prin folosirea de către legiuitor a prepoziției "la", care potrivit Explicativ al Romane, în cazul concret expus de art.50 alin.1, introduce un complement circumstanțial de timp ce indică momentul: la 30, la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Că este așa, reiese și din interpretarea voinței legiuitorului care, în momentul în care a dorit să facă trimitere la intervale de timp, cum este cazul tranșelor de vechime, a apelat la folosirea cratimei, semn grafic ce marchează momentul de început și pe cel de sfârșit din cadrul acelui interval (a se vedea atât anexele la Legea nr.128/1997 cât și cele ale nr.OG15/2008).
Statuând în primul aliniat asupra existenței a două drepturi, cel la tranșa de vechime și cel la tranșa suplimentară de vechime, legiuitorul procedează în aliniatul al doilea al art.50 la indicarea procedeului, a modalității în care se ajunge la calcularea tranșei suplimentare de vechime.
S-a stipulat astfel că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin acest alin.2, legea introduce o nouă noțiune, respectiv aceea de "coeficient de ierarhizare" sau, în accepțiunea nr.OG15/2008, "coeficient de multiplicare".
În ceea ce privește modul de stabilire a salariului de bază, art.48 alin.3 din Legea nr.128/1997 a arătat că salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar se stabilesc pe baza valorii coeficientului de multiplicare 1,000 și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa nr.2 (pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar). Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului.
În contextul celor menționate, salariul de bază al personalului în cauză este produsul dintre valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 și coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa nr.2 din lege, aceștia din urmă fiind diferiți în funcție de încadrarea în tranșe de vechime (de ex. de 25-30 de ani, de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și peste 40 de ani). La produsul astfel rezultat se adaugă celelalte sporuri de care beneficiază personalul didactic.
Ceea ce diferențiază tranșa suplimentară de vechime de tranșa de vechime este un alt coeficient de multiplicare care include creșterea, majorarea de 1/25 din coeficientul tranșei de vechime anterioare, intervenite în momentul în care se calculează cuantumul salarial corespunzător tranșei suplimentare de vechime, creștere care se raportează, deci, la coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
În mod concret, la trecerea în tranșa de vechime de 30-35 de ani, personalul didactic beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de Legea nr.128/1997, coeficientul de multiplicare fiind, cu titlu de exemplu pentru profesor cu grad didactic I, de la momentul împlinirii a 30 de ani de activitate în învățământ, de 6,602.
Dar, potrivit art.50 alin.1 din statutul personalului didactic, acesta beneficiază la 30 de ani, la 35 de ani și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, ca o premiere, ca un bonus, și de tranșa suplimentară de vechime la al cărei coeficient de multiplicare se adaugă, până la momentul intrării în vigoare a nr.OG15/2008, și o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime.
S-a reținut că la data de 01 februarie 2008, în Monitorul Oficial nr.82, fost publicată nr.OG15 din 30 ianuarie 2008, care vizează creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ. Ca o primă observație, se cuvine menționat faptul că acest act normativ nu face trimitere în niciun fel la dreptul personalului didactic din învățământ preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime. Acest drept există în continuare în virtutea dispozițiilor art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997.
Conform art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 (referitoare la personalul didactic din învățământul preuniversitar), prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de art.50 alin.2 din statut.
Potrivit acestui text de lege, legiuitorul nu face altceva decât să includă în coeficienții de multiplicare corespunzători fiecăreia dintre cele trei tranșe și creșterea de o pătrime din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime. Așadar, prin intrarea în vigoare a ordonanței menționate, pentru determinarea tranșei suplimentare de vechime, la coeficientul de multiplicare al tranșei de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani, nu se mai adaugă și creșterea reprezentând pătrimea din tranșa anterioară de vechime.
Acest lucru nu înseamnă că prin art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25. Acest text de lege nu conduce la concluzia că tranșele suplimentare de vechime au dispărut prin includerea doar a creșterii de o pătrime în coeficienții de multiplicare prevăzuți de anexa 2 din ordonanță.
Dreptul la tranșele suplimentare de vechime nu reprezintă dreptul la creșterea salarială de 1/25 din coeficientul de multiplicare al tranșei anterioare de vechime, această creștere fiind, indubitabil, de la apariția nr.OG15/2008, cuprinsă, inclusă (exprimarea legiuitorului din acest punct de vedere este foarte clară), în coeficienții de multiplicare ai tranșelor de vechime de 30-35 de ani, de 35-40 de ani și de peste 40 de ani.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că dreptul privind tranșele suplimentare de vechime există în continuare și el se cuvine personalului didactic din învățământul preuniversitar și după intrarea în vigoare a nr.OG15/2008 în considerarea art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 care nu a fost abrogat sau modificat în niciun fel.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Municipiul Curtea de
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit instanța a respins cererea de chemare în garanție formulată de acest pârât împotriva Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, pentru ca acesta să vireze către Municipiul Curtea de A fondurile necesare efectuării plății pretinse de reclamanți.
Se arată, în dezvoltarea motivului de recurs formulat, că instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art.167 alin.1 din Legea învățământului nr.84/1995, potrivit cărora unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii, iar cheltuielile de personal intră în categoria finanțării de bază, care se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, după care, ulterior, sunt virate în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Nu au fost avute în vedere nici prevederile art.7 alin.5 lit.a) din Legea nr.388/2007, care stabilesc că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugate pe comune, orașe, municipii, se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, după consultarea consiliului județean și a primarilor, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar.
Ca urmare, pretențiile salariale solicitate nu pot fi acoperite de Municipiul Curtea de A din veniturile sale proprii, ci de chematul în garanție.
Recursul a fost motivat pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă.
Recursul declarat de pârât este nefondat.
Dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată - plata drepturilor salariale solicitate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat - examinarea pretențiilor se poate realiza în contradictoriu cu acele instituții cărora legea le stabilește atribuții în salarizarea acestei categorii de personal.
Din anul 2001, în baza art.XIII alin.(1) din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, cu modificările ulterioare, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
excepție de la această regulă anumite cheltuieli enumerate la lit. a)-f) de la acest alineat, nu însă și cheltuielile de personal.
Finanțarea de la bugetele locale a cheltuielilor de personal rezultă și din prevederile art.167 alin.3 din Legea învățământului nr.84/1995.
Potrivit art.19 și următoarele din nr.HG538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, autoritatea administrației publice locale, consiliul local, examinează propunerile de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și va cuprinde cu prioritate în bugetul local fondurile necesare pentru finanțarea acestora.
Atribuții strict legate de execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat au însă ordonatorul principal de credite al bugetului local - primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale despre al cărei buget este vorba - instituția de învățământ la care sunt arondate alte unități de învățământ și, în fine, instituția de învățământ cu personalitate juridică.
Ceea ce se suportă de la bugetul de stat pentru finanțarea de bază din învățământul preuniversitar de stat nu privește categoria cheltuielilor de personal.
Finanțarea de bază nu cuprinde numai cheltuielile de personal, ci și cheltuielile materiale și servicii, cheltuielile cu perfecționarea profesională, cheltuielile pentru transportul elevilor, etc. așa cum rezultă din prevederile art.167 alin.(5) din Legea învățământului nr.84/1995.
Dispozițiile art.167 alin.(3), teza a doua din Legea învățământului nr.84/1995 modificată, potrivit cărora finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale trebuie interpretate prin raportare la prevederile art.2 din nr.HG538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, cu modificările ulterioare care precizează expres tipurile de cheltuieli aparținând finanțării de bază care se suportă de la bugetul de stat.
Cum printre aceste cheltuieli nu se află și cheltuielile de personal, rezultă că plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice se finanțează, așa cum se prevede în teza întâi a art.1 din Norme, de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
Prin urmare, nu au incidență în speță dispozițiile legii bugetului de stat privitoare la procedura de repartizare de la bugetul de stat a sumelor defalcate din pe unități administrativ-teritoriale, astfel că s-a reținut corect de tribunal lipsa calității procesuale a chemaților în garanție.
Rezultă că nu se regăsește cu privire la hotărârea criticată motivul de nelegalitate invocat, ce se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art.312 Cod procedură civilă recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A - prin primar, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.923/CM din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, și, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, pârâții GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.3 CURTEA DE A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR FORESTIER CURTEA DE A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A și chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICEprinDirecția Generală a Finanțelor Publice A, cu sediul în Pitești, b-dul. - nr.118, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./12.11.2009
Jud. fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
