Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1670/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de munc și
asigurri sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 1670
Ședința public din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: Dr. - -
GREFIER: - -
Pe rol se afl judecarea recursului declarat de pârâtul-recurent Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței civile nr. 670/16.06.2009, pronunțat de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantele-intimate și - și pârâții-intimați Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timi șoara și Tribunalul C-S, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal, fcut în ședinț public, se constat lipsa prților, recurentul solicitând judecarea cauzei și în lips.
Procedura de citare este îndeplinit legal.
Recursul este scutit de tax de timbru.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care vzând c s-a solicitat judecarea și în lips, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedur civil, instanța constat cauza în stare de judecat și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de faț, constat.
Prin sentința civil nr. 670/16.06.2009, Tribunalul C-S a respins excepția lipsei calitții procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și a admis acțiunea formulat de reclamantele și - n contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timi șoara, Tribunalul C-S și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat în proces prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, și a obligat pârâții s acorde și s plteasc reclamantelor sporul de stres și suprasolicitare neuropsihic în procent de 50% din indemnizația brut de încadrare lunar, cu începere de la 1.07.2008 și în viitor.
Pentru a pronunța aceast hotrârea, tribunalul a constatat c excepția lipsei calitții procesuale pasive, invocat de ctre pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, este nefondat și a respins-o, având în vedere c Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții în elaborarea proiectului bugetului de stat, de care rspunde, și pentru a fi realizat includerea în acest proiect a sumelor necesare plților drepturilor pretinse de reclamanți, în caz de admitere a acțiunii, se impune ca partea s aib calitatea de pârât în proces.
Cu privire la fondul cauzei, a apreciat c dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 prevd c, pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații și personalul auxiliar beneficiaz de un spor de 50% din salariul brut de baz lunar, iar abrogarea, prin art.42 al Ordonanței Guvernului nr.83/2000, a acestui text de lege, nu poate produce efecte juridice, fiind un act normativ inferior legii.
Procedându-se la abrogarea expres, prin art.1 pct.42 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, a art.47 din Legea nr.50/1006, au fost înclcate atât normele constituționale referitoare la delegarea legislativ, cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite Ordonanțe.
Astfel, prin art.1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat s emit Ordonanțe doar cu privire la "modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judectorești, republicat".
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000, s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr.50/1996, deși așa cum rezult din prevederile art.56-62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Analizând prevederile art.56 din Legea nr. 24/2000, instanța de fond a constatat c abrogarea a fost dispus în mod nelegal.
Înlturarea acestui drept contravine și dispozițiilor art.49 (actualul art.53 din Constituția revizuit) privind cazurile în care poate fi restrâns acordarea unui drept, dar și prevederilor art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la Convenția European a Drepturilor Omului.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic, solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanț, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția European a Drepturilor Omului, iar prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Ori, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția European a Drepturilor Omului, doar pentru o cauz de utilitate public.
Din cuprinsul nr.OG83/2000, prin care s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, nu se poate desprinde care a fost utilitatea public a lipsirii magistraților și personalului auxiliar de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dac exist neconcordanț între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate de aplicare reglementrile internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne ar conține dispoziții mai favorabile.
Existând un conflict de legi între art.1 pct.42 din nr.OG83/2000 care a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, și art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenție, prima instanț a dat eficienț acestui din urm act.
Totodat, a avut în vedere c, prin decizia nr.XXI (21) a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, din 10 martie 2008, dat în dosar nr.5/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.444 din 13 iunie 2008, fost admis recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, iar dezlegarea dat asupra problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe, potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedur civil.
Solicitarea reclamantelor de a le fi recunoscute drepturile pretinse și pentru viitor a fost admis, întrucât izvorul drepturilor pretinse este legea, iar obligația pârâților de a le plti aceste drepturi exist atâta timp cât legea nu va suferi modificri sau abrogri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și ale art. 3041Cod procedur civil, a solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii faț de pârâtul-recurent pentru lipsa calitții procesuale pasive.
S-a criticat sentința atacat ca nelegal pentru greșita respingere a excepției lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și s-a susținut c s-au înclcat prevederile art. 19 lit. a și art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, neținându-se seama de atribuțiile conferite Ministerului Economiei și Finanțelor de acest act normativ și de faptul c nu exist raporturi de munc între acesta și reclamante, astfel încât recurentul nu poate fi obligat la plata de drepturi salariale ctre salariații altui ordonator principal de credite.
Examinând cauza în raport de motivele invocate de recurs și totodat conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedur civil, se constat c recursul este fondat, pentru urmtoarele considerente.
Instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice C-
Astfel, între reclamante și Ministerul Economiei și Finanțelor nu exist raporturi de munc. Conform dispozițiilor art. 3 și art.14 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare se utilizeaz potrivit scopurilor prevzute în legi și alte reglementri, cheltuielile bugetare având destinație precis și limitat. Prin urmare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor nu putea fi obligat în solidar cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timi șoara și Tribunalul C-S la plata drepturilor pretinse de ctre reclamante.
Este adevrat c Ministerul Economiei și Finanțelor, care asigur elaborarea proiectelor bugetare anuale, conform art. 18 și art. 28 din Legea nr. 500/2002, poate fi obligat la alocarea fondurilor necesare achitrii drepturilor salariale pretinse prin acțiune, dar reclamantele nu a solicitat aceasta, ci obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata, în solidar, cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Timi șoara și Tribunalul C- Or, raportat la acest capt de cerere lipsește calitatea procesual pasiv a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 alin. 1-3 Cod procedur civil, va fi admis recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței civile nr. 670/16.06.2009, pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-, și se va modifica în parte hotrârea recurat, în sensul c va fi respins acțiunea civil formulat de ctre reclamantele și împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv, urmând a fi menținute în rest dispozițiile hotrârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de ctre pârâtul-recurent Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, împotriva sentinței civile nr. 670/16.06.2009, pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Modific în parte hotrârea recurat, în sensul c:
Respinge acțiunea civil formulat de ctre reclamantele și împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice C-S, ca fiind introdus împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Menține în rest dispozițiile hotrârii recurate.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public azi, 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /12.11. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./12.11. 2009
Prim inst.: și
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
