Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 176/R-CM
Ședința publică din 04 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI, împotriva sentinței civile nr.825/CM din data de 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, note de ședință la care sunt atașate hotărârea care se atacă și borderoul pentru trimiterea corespondenței și de asemenea au fost depuse note scrise de intimatul- pârât LICEUL NAȚIONAL CU PROGRAM DE CÂMPULUNG.
Se mai referă de grefier că recursul este declarat tardiv față de împrejurarea că hotărârea atacată i-a fost comunicată la 19 noiembrie 2008, iar recursul a fost declarat de pârât la 3 decembrie 2008, ultima zi fiind la 2 decembrie 2008.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, curtea rămâne în pronunțare pe excepția de tardivitate.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 12.03.2008 reclamantele și C, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia", au chemat în judecată pe pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal cu Program de, Liceul cu Program de, Municipiul C - prin primar, Inspectoratul Școlar al județului A, Ministerul Educației Cercetării și T, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Consiliul Județean A, în calitate de ordonatori de credite, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții Liceul cu program de, Inspectoratul Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și T să asigure reducerea normei didactice de predare cu două ore suplimentar și toți pârâții să plătească drepturile salariale reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus cu două ore suplimentar față de norma didactică pe perioada octombrie 2001 - 08.06.2004, cu actualizarea sumelor în funcție de creșterea indicelui de inflație, până la data efectuării plății.
Reclamantele au mai solicitat să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, cu cheltuieli de judecată.
Motivând acțiunea, reclamantele arată că sunt încadrate în funcție didactică la Liceul cu Program de.
Potrivit art.45 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul primar se stabilește pe clasă sau clase simultane și nu pe ore, fără a se distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, art.45 alin.1 instituie beneficiul reducerii normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, impunând două condiții: o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Precizează reclamantele că drepturile solicitate pentru perioada 2001-2003 nu sunt prescrise întrucât, potrivit art.16 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, aceasta se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge.
Actul întrerupător de prescripție este Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ la 28 noiembrie 2005, prin care s-a convenit ca pentru perioada octombrie 2001 - octombrie 2004, față de calcularea greșită a salariilor personalului didactic, să se stabilească o reglementare unitară care să înlăture discriminările ce ar apărea între salariații aflați în aceeași situație.
Acest acord s-a reflectat în nr.OUG17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din octombrie 2001 - octombrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat.
A fost invocată în acest sens practica Curții de APEL PITEȘTI, ca instanță de recurs, prin care au fost recunoscute drepturile membrilor de sindicat din Uniunea Sindicatului Învățământ V solicitate în cursul anului 2007 pentru perioada octombrie 2001 - la zi.
Acțiunea este întemeiată pe prevederile art.42 alin.1, art.43 alin.1, art.44, art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997, art.16 și art.17 din Decretul nr.167/1958, Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale din Învățământ din 28.11.2005, nr.OUG17/2006.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în susținerea căreia a arătat că nu este angajatorul reclamantelor și nu are obligația de a plăti acestora drepturile salariale solicitate în acțiune.
Între Ministerul Educației, Cercetării și T și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Tot în susținerea acestei excepții Ministerul Educației, Cercetării și Taa rătat că nu este nici ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat, motiv pentru care nu poate plăti diferențele salariale niciunui cadru didactic.
Art.16 din Normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG2192/2004 prevede că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Cu privire la plata drepturilor salariale începând cu anul 2001, același pârât a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de dispozițiile art.166 Codul muncii.
În ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție de 3 ani prin recunoașterea drepturilor salariale de către debitor, se arată de către minister că acordul invocat de reclamante, aprobat prin nr.OUG17/2006, reglementează plata diferențelor salariale rezultate prin aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997, referitoare la stabilirea salariului de bază al cadrelor didactice.
Nici acest Acord și nici nr.OUG17/2006 nu au ca obiect reducerea normei didactice cu două ore, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.
Pe fond, apărările pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T sunt de respingere a acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.43 lit.a și b din Legea nr.128/1997, învățătorii, educatoarele și institutorii sunt încadrați pe post, și nu pe norma didactică care să poată fi redusă cu două ore.
Prin urmare, nu este posibil și legal să se reducă postul.
Mai mult, postul educatorilor, învățătorilor, institutorilor este format din ore diferite spre deosebire de norma didactică a profesorilor care cuprinde ore prevăzute în planurile de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării înscrise pe diploma de absolvire sau de licență.
Activitatea celor dintâi implică efectuarea de ore diferite de citire, matematică, științele naturii, posturile fiind normate câte unul pentru fiecare grupă de copii, respectiv clase de elevi.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.3 alin.48 din nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționare
În raport de aceste dispoziții pârâtul a susținut că rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002 - art.19-35.
Aceeași excepție a fost invocată și de pârâții Consiliul Județean A și Municipiul C, prin primar.
Potrivit Legii nr.215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean A nu are în atribuții finanțarea unităților de învățământ subordonate Inspectoratului Școlar sau altor școli care nu au raporturi juridice de subordonare, ci doar atribuții în domeniul educației pentru serviciile publice din subordine.
Consiliul Județean are doar rol consultativ în ceea ce privește cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată se face prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene după consultarea acestei instituții, în conformitate cu dispozițiile din Legea bugetului de stat pe anul 2008.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.825/CM din 26 septembrie 2008, a dmis excepția lipsei calității procesuale a Consiliului Județean A, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și, în consecință, a respins acțiunea față de acești pârâți.
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului
A respins acțiunea față de Inspectoratul Școlar
A admis acțiunea în parte și a bligat pe pârâții Liceul cu Program de C și Centrul Bugetar Liceul cu Program de să plătească reclamantelor diferențele de drepturi salariale reprezentând plata cu ora a două ore efectuate suplimentar săptămânal în perioada octombrie 2001 - 08.06.2004, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâții de mai sus la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A obligat pe pârâtul Municipiul C să vireze acelorași pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin acțiune.
A respins cererea privind reducerea normei didactice și a obligat pe pârâții Liceul cu Program de C și Centrul Bugetar Liceul cu Program de la 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a nalizat cu prioritate excepțiile invocate potrivit art.137 Cod procedură civilă.
A reținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nu este nici ordonator de credite, prin urmare nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, consiliul județean nu are calitate procesuală pasivă, întrucât, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
În art.20 alin.1 din același act normativ se menționează "Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale".
În raport de aceste dispoziții unitatea administrativ-teritorială care ar fi putut sta în judecată este Județul A, prin Președintele Consiliului Județean.
Însă, potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, s-a reținut că nici această unitate administrativ-teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.
Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și Taf ost privită ca neîntemeiată, avându-se în vedere faptul că primul capăt din acțiune are ca obiect asigurarea reducerii normei didactice cu două ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică.
În acest sens, instanța a constatat că norma didactică se regăsește în planul de învățământ a cărui întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T potrivit art.12 din Legea nr.84/1995 coroborat cu art.44 din Legea nr.198/1997 privind statutul personalului didactic.
Întrucât municipiul, orașul sau comuna, după caz, sunt ordonatori secundari de credite, urmează ca hotărârea să fie opozabilă și acestor persoane.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost respinsă în baza dispozițiilor art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privitor la prescripția extinctivă, recunoașterea dreptului pretins rezultând din Acordul încheiat la 28.11.2005 de Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
Pe fond, examinând înscrisurile depuse la dosar instanța a reținut în fapt următoarele:
Reclamantele au calitatea de personal didactic, intrând sub incidența Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și elevilor se stabilește potrivit art.43 alin.1 lit.a din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Față de prevederile art.43 alin.1 lit.c din lege, norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore, ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.
Dispozițiile următoare acestui text de lege, prin care se reglementează conținutul normei didactice se referă și la învățământul preșcolar și școlar.
A se vedea în acest sens art.44 pct.1, 2, 3 și 4 din lege prin care se stabilește, fără deosebire de tipul de învățământ, conținutul normei didactice, fie se detaliază acest conținut pentru învățământul preșcolar și școlar.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate, și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1, fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.
Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr.128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.
Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I, cum este și cazul reclamantelor, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, nu înseamnă reducerea activității de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, dată fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, ci presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin.1 lit.a din lege.
Împotriva sentinței civile nr.825/CM/26 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeșa formulat recurs Ministerul Educației, Cercetării și T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
În mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui minister, fără a avea în vedere că nu are calitate de angajator față de reclamante și acesta nu poate încheia contracte de muncă cu personalul didactic de predare, neavând competența de a recalcula sau plăti salarii.
În mod nelegal instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, fără a se avea în vedere că potrivit art.166 din Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale se prescrie în termen de trei ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Termenul de prescripție este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale.
În speță, nu s-a făcut dovada existenței vreunor motive de întrerupere a termenului de prescripție, situație în care acțiunea reclamantelor trebuia să fie respinsă.
Intimatele-reclamante au formulat prin întâmpinare următoarele apărări:
În justificarea calității procesuale pasive a Ministerului Educației Cercetării și T vin atribuțiile acestuia în conducerea sistemului național de educație, învățământ și cercetare, care constau în emiterea de ordine, instrucțiuni și metodologii de punere în practică a legilor speciale de salarizare.
Chiar dacă finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, aceasta se face în baza actelor de mai sus emise de recurentul-pârât.
Drepturile solicitate pentru perioada 2001 - 2003 nu sunt prescrise, existând în cauză un act întrerupător de prescripție, respectiv Acordul încheiat între Guvernul României și federațiile sindicale din învățământ la 28 noiembrie 2005, prin care s-a convenit ca pentru perioada octombrie 2001 - octombrie 2004 să se stabilească o reglementare unitară care să înlăture discriminările rezultate din calcularea greșită a salariilor personalului didactic.
Examinând recursul de față, se constată că este tardiv formulat.
Potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs împotriva hotărârilor pronunțate în această materie este de 10 zile de la data comunicării hotărârii instanței de fond.
În speță, sentința civilă nr.825/CM/26.09.2008 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost comunicată recurentului-pârât la data 19 noiembrie 2008, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare aflat la dosar (fila 95), pe care există semnătura și ștampila de primire a acestuia.
Recursul a fost declarat de pârât la data de 03 decembrie 2008, deci peste termenul imperativ de 10 zile prevăzut de lege, așa încât acesta, în raport de dispozițiile legale mai sus-citate, se va respinge ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, împotriva sentinței civile nr.825/CM din 26 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantele și C, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" și pârâții CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL LICEAL CU PROGRAM DE, LICEUL CU PROGRAM DE, MUNICIPIUL CÂMPULUNG - PRIN PRIMAR, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A și CONSILIUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/06.02.2009
Jud.fond:./
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
