Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 173/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 173/R-CM
Ședința publică din 04 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții și, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.988/CM din data de 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, xerocopii de pe decretele de numire în funcția de procuror și că părțile au solicitat judecarea cauzei.
Având în vedere că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui, pronunțându-se următoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 11.02.2008 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Curtea de Conturi a României, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata sporului de vechime pentru perioada 01.11.2000-31.05.2002, cu titlu de despăgubiri, obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României să plătească cu titlu de despăgubiri diferențele de premii anuale aferente anilor 2000-2001, obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata acestor despăgubiri actualizate în raport cu indicele de inflație, la care să se adauge dobânda legală aferentă acestor sume, începând cu data nașterii drepturilor și până la executarea sentinței, precum și la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază pentru perioada 01.01.2005-30.06.2005, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii reclamanții au arată că în perioada 1994-2005 au îndeplinit funcția de procurori financiari pe lângă Curtea de Conturi a României, iar prin nr.OG83/2000 le-a fost suprimat dreptul la sporul de vechime în muncă, deși era vorba despre un drept câștigat, creându-se în același timp și o discriminare între procurorii financiari și personalul auxiliar ce-și desfășoară activitatea la Curtea de Conturi.
S-a mai susținut de către reclamanți că, potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
S-a învederat că, ulterior, prin art.50 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat, abrogare ce a fost înlăturată prin art.41 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul judiciar, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG177/2002.
Au considerat astfel reclamanții că, dreptul prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas în vigoare până la data de 01 februarie 2007, când a intrat în vigoare nr.OG8/2007 care a abrogat dispozițiile Legii nr.50/1996, pe cale de consecință el trebuie acordat pentru această perioadă.
Mai mult, s-a arătat că, la data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care judecătorii își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind de risc si suprasolicitare neuropsihică și care nu s-au schimbat, ci, dimpotrivă, s-au acutizat.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în speță raporturile juridice de muncă s-au stabilit între reclamanți și Ministerul Justiției, care are atribuții în ceea ce privește angajarea și salarizarea propriilor angajați, fără participarea Ministerului Economiei și Finanțelor.
De asemenea, s-a arată că atât Ministrul Economiei și Finanțelor cât și Ministrul Justiției sunt ordonatori principali de credite, iar potrivit dispozițiilor legale creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator de credite.
Prin întâmpinarea formulată la data de 27.03.2008, pârâta Curtea de Conturi a României a invocat în principal excepția necompetenței materiale a instanței, susținând că, competența de soluționare a cauzei aparține judecătoriei, precum și excepția prescrierii dreptului la acțiune.
Pe fondul cauzei, această pârâtă a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
- responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor nr.OG137/2000 este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acesta având atribuții în investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare;
- până la încetarea raporturilor de muncă cu această instituție reclamanții nu au făcut vreo sesizare cu privire la așa numita discriminare constând în neacordarea sporului de vechime în muncă;
- nici un procuror financiar din cadrul Curții de Conturi a României nu a fost beneficiarul acestui drept salarial, ceea ce demonstrează faptul că reclamanții nu se încadrează în categoria persoanelor discriminate în raport cu aceeași categorie de salariați;
- cu privire la Decizia nr.XXXVI/07.05.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta nu produce efecte în privința părților din procesele în care s-au dat hotărârile examinate ce au format obiectul recursului în interesul legii, având efecte numai pentru viitor;
- art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat în mod expres în anul 2000 prin art.1 pct.42 din nr.OG83/2000;
- textul de lege invocat de către reclamanți nu este aplicabil acestora întrucât aceștia nu au avut calitatea de magistrați în perioada 01.01.2005 - 30.05.2005,
- procurorii financiari de pe lângă Curtea de Conturi a României au îndeplinit funcții de execuție de specialitate specifice Curții de Conturi;
- nr.OUG177/2002, aprobată prin Legea nr.34/2003, nu conține niciun text de lege care să prevadă acordarea sporului de risc și suprasolicitare pentru magistrați;
- abrogarea unei dispoziții legale are caracter definitiv, norma juridică nu ultraactivează, nu-și extinde efectele după ieșirea din vigoare.
La aceeași dată pârâta Curtea de Conturi a României a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, pentru ca, în cazul în care s-ar admite cererea de chemare în judecată a reclamanților, acest minister să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor ce fac obiectul litigiului.
Potrivit art.137alin.1 Cod procedură civilă excepția necompetenței materiale a fost analizată cu prioritate și respinsă ca neîntemeiată în ședința publică din data de 02.10.2008.
Potrivit art.137alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și excepția prescrierii dreptului material la acțiune.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.988/CM din 06 octombrie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată împotriva acestui pârât.
A admis excepția prescrierii dreptului la acțiune și a respins ca prescrise cererile reclamanților privind plata actualizată a sporului de vechime pe perioada 01.11.2000 - 31.05.2002 și plata diferențelor de premii anuale aferente anilor 2000 - 2001, precum și cererea privind acordarea dobânzii legale aferente acestor drepturi.
A respins cererea reclamanților privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 01.01.2005 - 30.06.2005.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor este întemeiată, întrucât calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În prezenta cauză nu se regăsește această identitate, între reclamanți și Ministerul Economiei și Finanțelor neexistând raporturi juridice de muncă. Mai mult, din lecturarea acțiunii reclamanților s-a constatat că aceștia nu solicită nimic de la acest minister, toate pretențiile lor fiind îndreptate către Curtea de Conturi a României.
În ceea ce privește excepția prescrierii dreptului material la acțiune al reclamanților, tribunalul a reținut că potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr.167/1958, "reptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege". Prin art.3 alin.1 al aceluiași act normativ, "termenul prescripției este de 3 ani", termenul începând să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune (art.7 alin.1 teza 1).
S-a reținut că prin acțiunea de față reclamanții solicită acordarea sporului de vechime pentru perioada 01.11.2000 - 31.05.2002, precum și diferențele de premii anuale aferente anilor 2000 - 2001.
Cum termenul de prescriere al dreptului material la acțiune este de 3 ani și termenul începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, tribunalul a apreciat că excepția este întemeiată, nefiind făcută dovada întreruperii acestui termen de prescripție.
În consecință, s-a respins ca prescrisă cererea reclamanților privind acordarea sporului de vechime pentru perioada 01.11.2000 - 31.05.2002, precum și diferențele de premii anuale aferente anilor 2000-2001.
Potrivit principiului "accesorium sequitur principale", s-a respins și solicitarea subsecventă a reclamanților de acordare a actualizării acestor drepturi și de acordare a dobânzii legale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că eclamanții au îndeplinit funcția de procuror financiar în perioada 1994 - 2005.
Conform art.8 alin.2 din Legea nr.91/1992, republicată, "pe lângă Curtea de Conturi funcționează procurori financiari", salarizarea acestora stabilindu-se prin lege (art.6).
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
S-a reținut că acest text de lege se referă exclusiv la magistrați, ca parte a organelor autorității judecătorești.
Art.1 din Legea nr.303/2004, republicată, definește magistratura ca fiind "activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor".
Tribunalul a constatat că până la data de 30.05.2005 reclamanții nu au fost magistrați în înțelesul Legii nr.303/2004, republicată, ci au îndeplinit o funcție de execuție în cadrul unui organ ce avea și activitate jurisdicțională. Numai în ceea ce privește salarizarea acestora coeficienții de ierarhizare a salariilor de bază erau stabiliți prin asimilare cu cei din cadrul puterii judecătorești.
Apreciind că reclamanții nu erau magistrați în perioada indicată, s-a respins solicitarea acestora privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Împotriva sentinței civile nr.988/CM/06 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș au formulat în termen recurs reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate.
Motivând recursul, reclamanții susțin că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, în baza dispoziției prevăzută de art.1 din Legea nr.303/2004, fără a fi avută în vedere Decizia nr.516/24 noiembrie 2004 a Curții Constituționale, care precizează că procurorii financiari fac parte din Ministerul Public.
A doua critică se referă la faptul că acțiunea reclamanților a fost înregistrată la Tribunalul Argeș anterior emiterii nr.OUG75/2008 și având în vedere Decizia nr.516/2004 a Curții Constituționale, tribunalul avea obligația de a trimite cauza spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI.
În drept, recursul a fost încadrat conform dispozițiilor art.304 pct.9 și 3 Cod procedură civilă.
Se solicită admiterea recursului și pe fond admiterea acțiunii.
Examinând criticile formulate, se constată că nu sunt întemeiate, iar recursul nu este fondat.
În ce privește prima critică, urmează a se observa că dispozițiile art.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă au fost corect aplicate, întrucât "dreptul la acțiune având, un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege". Termenul general de prescripție este de 3 ani, iar în cauză nu este incidentă niciuna dintre cauzele legale de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției extinctive, astfel cum sunt acestea reglementate de art.13-14 și art.16 din Decretul nr.167/1958.
Invocarea dispozițiilor art.27 alin.(2) din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, nu au legătură cu obiectul cererii reclamanților.
În ce privește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% aferent perioadei 01 ianuarie 2005 - 30 iunie 2005, urmează a se observa că și acest capăt de cerere a fost legal rezolvat de prima instanță, întrucât procurorii financiari nu au avut calitatea de magistrați, astfel cum este aceasta definită de Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească sau de Legea nr.303/2004 privind statutul magistraților.
Procurorii financiari îndeplineau funcții considerate de legiuitor ca fiind funcții de execuție specifice Curții de Conturi a României. Atribuțiile și competențele judecătorilor financiari erau stabilite de legea specială, Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, cu modificările și completările ulterioare. Chiar și Decizia nr.516/2004 a Curții Constituționale pe care o invocă reclamanții prevede că "procurorii financiari vor continua să funcționeze în cadrul Curții de Conturi și să exercite atribuțiile prevăzute de Legea nr.94/1992 republicată cu modificările și completările ulterioare".
În recurs, instanța a solicitat înscrisuri noi, astfel că Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, a înaintat decretele de numire în funcția de procuror pentru reclamanți, datele fiind de 22 iulie 2005 pentru și 21 iulie 2005 pentru.
În raport și de această împrejurare, hotărârea pronunțată de tribunal este legală.
Ultima critică este de asemenea neîntemeiată în raport de Decizia nr.104/20 ianuarie 2009, a Curții Constituționale referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției. Se motivează în decizie că schimbarea competenței numai pentru o categorie de litigii, în vederea unificării practicii, nu se justifică. De altfel, unificarea practicii privește întreaga jurisprudență, iar nu numai o categorie de cauze ale personalului din sistemul justiției. Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie.
De aceea se apreciază că și această critică nu este întemeiată, recursul nu este fondat și pe cale de consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă, se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții și, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.988/CM din 06 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./06.02.2009
Jud.fond: /
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase