Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1885/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1885/R-CM
Ședința publică din 08 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CURTEA DE, în numele membrilor de sindicat:, și, împotriva sentinței civile nr.1182/CM din 03 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat pentru recurentul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar în numele membrilor de sindicat, în baza împuternicirii avocațiale nr.405.407/2009 emisă de Baroul București -Cabinet de avocat, lipsind intimații-pârâți Școala cu clasele I-VIII de A și Comuna de
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului-reclamant depune la dosar în copie, decizia civilă nr.359/R-CM din 25 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr- și decizia nr.983 din 30 iunie 2009 pronunțată de Curtea Constituțională, ca practică judiciară și învederează instanței că a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Muntenia.
Față de susținerile apărătorului recurentului-reclamant, curtea consideră că nu mai este necesară sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Apărătorul recurentuluiu-reclamant arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat pentru recurentul-reclamant Sindicatul Învățământ Preuniversitar în numele membrilor de sindicat susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și obligarea intimaților-pârâți să plătească drepturile bănești până la data pronunțării sentinței, respectiv 03.11.2008. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 30.05.2008, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A în numele și pentru reclamanții membrii de sindicat, -, și, a chemat în judecată pe pârâtele Școala cu clasele I-VIII de A și Comuna de A, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând contravaloarea tranșelor suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, pe o perioadă începând cu 3 ani anterior introducerii acțiunii (respectiv de la data împlinirii criteriilor de acordare) și până la data pronunțării sentinței în prezenta cauză, în concordanță cu prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de coeficientul de inflație.
În motivarea acțiunii a arătat că potrivit art.50 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși prin nr.OUG68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului s-a prevăzut că începând cu luna octombrie 2004 coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele nr.1 și 2 cuprind sporul de stabilitate și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, corespunzător tranșelor de vechime în învățământ, în conformitate cu prevederile art.50 alin.11 și 13 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru personalul didactic de predare cu vechime de peste 10 ani în învățământ, care nu îndeplinește condiția prevăzută în art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru acordarea sporului de stabilitate până la îndeplinirea vechimii neîntrerupte în învățământ de peste 10 ani, salariile de bază se vor stabili pe baza coeficienților de multiplicare micșorați cu 1,15% față de cei prevăzuți la tranșele respective în anexele nr.1 și 2.
OUG nr.18/2005, nr.OG4/2006, nr.OG11/2007 și Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.1350/20.06.2007 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr.11/2007 au stabilit același drept al membrilor de sindicat de beneficia de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe, respectiv 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ prevăzute de art.50 alin.1, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime - să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, cu majoritate, prin sentința civilă nr.1182/CM din 3 noiembrie 2008, admis în parte acțiunea și a obligat pe pârâta Școala cu clasele I - VIII de A să calculeze și să plătească reclamanților drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 de la data îndeplinirii criteriilor de acordare, dar nu mai devreme de 30.05.2005 și până la data de 31.12.2007, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligată pârâta Comuna de A să vireze celeilalte pârâte fondurile necesare achitării acestor drepturi.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că eclamanții sunt încadrați la Școala cu clasele I-VIII de A, în funcția de cadre didactice și sunt cuprinși în tranșa de vechime în învățământ de peste 30 de ani.
Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Reglementarea acestor aspecte, după intrarea în vigoare a art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997 (01.09.1997), s-a realizat cronologic, prin mai multe acte normative. În primul rând, pentru perioada 01.09.1997 - 01.06.1998 (care de altfel nu este litigioasă), prin art.1, art.2 și art.5 din nr.HG467/1997, coeficienții de ierarhizare a salarizării personalului din învățământ, diferențiați pe tranșe de vechime, au fost indexați, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale calculând drepturile salariale ale personalului didactic și cu luarea în considerare a sporului special prevăzut de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, în acest sens fiind și precizările Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1472/6512/29.10.1997, emise în temeiul art.8 din nr.HG467/1997, act administrativ neatacat de cei interesați în condițiile Legii nr.29/1990 (în vigoare la acea dată).
Începând cu data de 01.06.1998, conform art.24 alin.4 coroborat cu art.23 din Legea nr.154/1998 și raportat la anexa nr. VII/1 a acestei legi, coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prevăzut de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997) au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege grile de intervale.
Începând cu data de 01.04.2000, prin nr.OUG8/2000, au fost introduse în Legea nr.128/1997 anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime.
Din data de 01.01.2007, anexele introduse prin nr.OUG8/2000 au fost înlocuite cu cele prevăzute de nr.OG11/2007, care, de asemenea, reglementează în detaliu salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997. Acest act normativ înlocuiește noțiunea de "coeficient de ierarhizare" cu cea de "coeficient de multiplicare".
Ca atare, instanța a reținut că prevederile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 stabilesc numai un cadru de principiu privind stabilirea coeficienților de salarizare în funcție de tranșele de vechime de peste 30, 35 și 40 de ani.
Baza de calcul și modul corect de calculare a fiecărui coeficient de salarizare (de ierarhizare sau de multiplicare) se stabilesc tot prin prevederile legale, cu caracter special, care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii nr.128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a Legii nr.128/1997, ca și prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii (art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997).
Legea nr.128/1997, prin art.50, a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectiv tranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Aceste două categorii de tranșe de vechime au generat modificări în grilele de salarizare, modificări care suprapuse peste inconsecvența terminologică, au dus la apariția prezentului conflict de muncă.
În această ordine de idei, noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr.128/1997 prin nr.OG39/1994, personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime introduse suplimentar.
Aceste tranșe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar intitulat "tranșă suplimentară" însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime" în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
S-a apreciat că susținerea potrivit căreia noile tranșe de vechime stabilite prin nr.HG467/1997 includ în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior), nu pot fi primite, întrucât, pe de o parte, legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar, pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nici o dispoziție legală ulterioară expresă sau tacită.
O analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la alta nu evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale similare celorlalte tranșe.
S-a reținut că este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A, în numele membrilor de sindicat.
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât s-au aplicat în mod greșit dispozițiile nr.OG15/2008, în sensul că tranșele de vechime se acordă numai până la data de 31 2007.
Potrivit art.5 alin.2 din această ordonanță, în coeficienții de multiplicare din anexa nr.2 prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime prevăzute de art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Acest lucru nu înseamnă că prin art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 s-a înlăturat dreptul personalului didactic din învățământul preuniversitar la tranșele suplimentare de vechime, al căror coeficient de multiplicare nu va mai cuprinde și creșterea de 1/25. Dreptul privind aceste tranșe există în continuare și se cuvine personalului didactic și după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de guvern, întrucât art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 nu a fost abrogat sau modificat în vreun fel.
Întrucât instanța de fond a stabilit greșit ca plata drepturilor salariale solicitate să se facă numai până la data de 31 2007, se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul obligării pârâților să plătească drepturile ce decurg din aplicarea prevederilor art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 până la pronunțarea sentinței, respectiv 3 noiembrie 2008.
Recursul declarat de reclamant este întemeiat.
Instanța de fond a acordat drepturile bănești ce fac obiectul prezentei acțiuni numai până la data de 31.12.2007, făcând aplicarea art.5 alin.2 din nr.OG15/2008, conform căruia "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30 - 35 ani, 35 - 40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Art.5 alin.2 din nr.OG15/2008 a fost însă declarat neconstituțional prin decizia nr.983/30.06.2009 pronunțată de Curtea Constituțională a României și ca atare în prezent acest text de lege este inaplicabil.
Așadar, în condițiile în care creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime nu mai este cuprins în coeficienții din anexa 2, rezultă că drepturile bănești ce fac obiectul prezentei acțiuni li se cuvin reclamanților și în continuare, după data de 31.12.2007, de la 1.01.2008 nemaiaplicându-se dispozițiile art.5 alin.2 din nr.OUG15/2008. Drepturile urmează a fi acordate până la data pronunțării sentinței de fond, respectiv 3.11.2008, așa cum au solicitat reclamanții în acțiune.
Față de cele arătate, în baza art.312 alin.2 Cod procedură civilă se va admite recursul formulat și se va modifica sentința civilă atacată, în sensul că se va dispune plata drepturilor bănești stabilite prin aceasta reclamanților până la data de 3 noiembrie 2008. Se vor menține în rest prevederile sentinței civile atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CURTEA DE A, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, în numele membrilor de sindicat:, și, împotriva sentinței civile nr.1182/CM din 3 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâtele ȘCOALA CU CLASELE I-VIII DE și COMUNA DE A, ambele cu sediul în comuna de A, județul
Modifică sentința în sensul că dispune plata drepturilor bănești până la data de 3.11.2008.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./10.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura