Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1881/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1881/R-CM
Ședința publică din 08 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, împotriva sentinței civile nr.603 din 0 iunie 2009,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurenta-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V, avocat pentru intimata-reclamantă Din, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Vâlcea - Cabinet individual și consilier juridic pentru intimata-pârâtă Râmnicu V, în baza delegației depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se comunică reprezentantului recurentei-pârâte și apărătorului intimatei-reclamante, copie de pe întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă Râmnicu
Reprezentanții părților pe rând având cuvântul, arată că nu au cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Reprezentantul recurentei având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond respingerea acțiunii intimatei-reclamantge ca nelegală și netemeinică.
Avocat pentru intimata-reclamantă având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș ca legală și temeinică, arătând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea plăților compensatorii. Nu se solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei-pârâte solicită a se constata că nu au calitate procesuală pasivă și a se respinge recursul față de societatea pe care o reprezintă.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la data de 2 martie 2009, reclamanta Din a chemat în judecată pe pârâții AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ V și SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei AJOFM V la plata sumelor de bani cu titlul de venit lunar de completare conform art. 7 lit. c din OUG nr.116/2006, iar în subsidiar să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de bani cu titlu de plăți compensatorii în baza art. 28-29 din OUG nr.98/1999.
In motivarea acțiunii, reclamanta învederează instanței că în data de 31 martie 2008 au fost emise în baza art.73 alin.l Codul muncii și în baza art. 39 alin. l din CCM preavize de concediere având în vedere că SC SRL Mac umpărat activele "Complexului de Avicola ", "Fabrica de Combinate FNC " și "Complexul de Porci " și ca atare activitatea în cadrul acestor subunității a încetat, fapt ce a determinat desființarea efectivă a locurilor de muncă.
In acest sens, a dispus concedierea colectivă a 379 de angajați ai respectivelor subunități, din care face parte și reclamanta, emițându-se preaviz de concediere de 20 de zile lucrătoare, începând cu data de 09.10.2008, perioadă de preaviz la care a renunțat conform cererii nr.37916/09.10.2008, dată la care contractul individual de muncă al reclamantei a încetat.
S-a arătat că, întrucât angajatorul SC SA este societate comercială cu capital majoritar de stat sunt aplicabile dispozițiilor OUG nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate din concedieri colective efectuate ca urmare restructurării și reorganizării unor societăți comerciale cu capital majoritar de stat.
Reclamanta a mai aratat că în situația în care se va aprecia că dispozițiile ordonanței nu sunt aplicabile prezentei cauze, urmează să fie avută în vedere OUG nr.98/1999 care prevede că în cazul concedierilor colective se stabilesc plăți compensatorii către salariații disponibilizați în condițiile prevăzute de art. 32 în funcție de salariul mediu net pe unitate și vechimea în muncă a fiecărui angajat.
In consecință, aceasta a solicitat stabilirea concretă a drepturilor bănești reprezentând fie venituri lunare de completare, fie plăți compensatorii.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta SC SA s-a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta pentru lipsa calității procesuale pasive arătând că venitul de completare se stabilește o dată cu indemnizația de șomaj și se acordă de către Agențiile de ocupare a forței de muncă județene.
Referitor la al doilea capăt de cerere având la bază în principal prevederile OUG nr.116/2006, pârâta a precizat că aceasta se aplică procesului de restructurare și închidere a minelor, iar SC SA nu se află nominalizată printre aceste societăți, iar în subsidiar, prevederile OUG nr. 98/1999 se referă la procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională a activității, etc. Or, în cazul de față este vorba de vânzarea unui activ și nu de privatizare a societății comerciale.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta Agenția Județeană pentru ocuparea forței de muncă V, s-a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că OUG nr.116/2006 se referă la societățile care pot efectua concedieri colective în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, precum și că numărul de salariați ce urmează să fie disponibilizați se stabilesc prin hotărâre a guvernului, la propunerea ministerelor de resort sau a AVAS, numai în condițiile în care au un program de restructurare și reorganizare.
In acest sens s-a arătat că pârâta SC SA nu a efectuat concedieri colective potrivit OUG nr.116/2006, neexistând o hotărâre a guvernului și nici un program de restructurare și reorganizare a societății, iar în cărțile de muncă ale persoanelor disponibilizate nu este prevăzută această ordonanță drept pentru care AJOFM V nu poate să acorde sume de bani cu titlul de venit lunar de completare.
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Vâlcea prin sentința civilă nr.603 din 9 iunie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC SA Rm.V și a respins acțiunea formulată de reclamantă față de această pârâtă.
A admis acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă V pe care a obligat-o să-i plătească plățile compensatorii prevăzute de art.28-32 din OUG nr.28/1999.
S-a reținut de instanța de fond, la pronunțarea acestei sentințe, că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Râmnicu V este întemeiată, întrucât această plată compensatorie nu se suportă de către societatea angajatoare, ci din fondul pentru plata ajutorului de șomaj, conform art.5 din nr.OUG98/1999. În acest proces de concediere colectivă angajatorului îi revine doar obligația, potrivit art.31, ca în termen de 3 zile de la data desfacerii contractelor individuale de muncă, să transmită agențiilor pentru ocupare și formare profesională județene și a municipiului B listele cu salariații disponibilizați.
Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, pârâta și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art.31 din nr.OUG98/1999, transmițând către V listele cu salariații ce au fost disponibilizați prin concediere colectivă cu data de 30.04.2008.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta a avut calitatea de angajată ai și a fost ulterior disponibilizată, ca urmare a concedierii colective, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, în temeiul dispozițiilor art.55 lit.c, art.58, art.65, art.66, art.68 alin.1 lit.c Codul muncii și ale art.36 și art.37 din contractul colectiv de muncă al
Conform art.2 din nr.OUG116/2006, societățile care pot efectua concedieri colective în condițiile acestei ordonanțe de urgență, precum și numărul de salariați ce urmează să fie disponibilizați se stabilesc prin hotărâre a guvernului, la propunerea ministerelor de resort sau a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, numai în condițiile în care au un program de restructurare și reorganizare sau numai un program de restructurare ori de reorganizare, aprobat astfel încât concedierea colectivă să nu depășească termenul de 31 2008 sau, după caz, termenul de 31 2010 pentru persoanele concediate din cadrul societăților prevăzute în anexa nr.3.
Art.3 din nr.OUG116/2006 prevede că măsurile de protecție socială prevăzute de actul normativ se acordă în baza programelor de restructurare și reorganizare sau numai a programelor de restructurare ori de reorganizare a societăților prevăzute la art.1, aprobate de autoritatea publică implicată, programe care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu mențiunile expres enumerate de lege.
Deci, actul normativ impune anumite condiții pentru a deveni aplicabile măsurile de protecție pe care le cuprinde: existența unui program de restructurare și/sau de reorganizare; respectarea unor termene limită; emiterea unei hotărâri de guvern, la propunerea ministerelor de resort sau, cu societățile ce pot efectua concedieri colective și numărul de salariați ce urmează să fie disponibilizați.
S-a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, mai mult decât atât pârâta nu este cuprinsă în niciuna dintre anexele actului normativ, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG116/2006.
În ceea ce privește, însă, aplicabilitatea nr.OUG98/1999, s-a constatat că, potrivit art.1 din această ordonanță, măsurile de protecție socială prevăzute de ordonanța de urgență se aplică salariaților încadrați cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată și care sunt disponibilizați prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare de către societăți comerciale, companii naționale, societăți naționale, precum și regii autonome, societăți comerciale ori alte unități aflate sub autoritatea administrației publice centrale sau locale, unități și instituții financiare din fonduri bugetare și extrabugetare, denumite în continuare angajatori.
Prin urmare, actul normativ se aplică salariaților disponibilizați prin concedieri colective efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare.
Potrivit art.14 alin.1, în cazul închiderii operaționale reglementate de nr.OUG88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, modificată și completată prin Legea nr.99/1999, salariații disponibilizați prin concedieri colective beneficiază de măsurile de protecție socială prevăzute de prezența ordonanță de urgență.
S-a reținut astfel că măsurile de protecție instituite de nr.OUG98/1999 sunt aplicabile și în situația vânzării de active (în cazul procesului de privatizare) de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat, așa cum este
În consecință, în speță își găsește aplicabilitatea nr.OUG98/1999, care prevede ca măsură de protecție pentru salariații disponibilizați colectiv acordarea unei plăți compensatorii, ce reprezintă, potrivit art.28, o sumă neimpozabilă, al cărei cuantum este egal cu salariul mediu net pe unitate, realizat în luna anterioară disponibilizării.
Suma de bani acordată cu titlu de plată compensatorie este reglementată de art.32 alin.1 din nr.OUG98/1999 și ea diferă în funcție de vechimea în muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
Se arată, în motivarea recursului formulat, că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât:
1. Hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Măsurile de protecție socială reglementate de nr.OUG 98/1999, cu modificările și completările ulterioare, se acordă pe baza programelor de restructurare, reorganizare aprobate de organele competente.
Programul de restructurare atunci când există, conform art. 10 din nr.OUG 98/1999 se trimite spre aprobare și agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, condiție care nu a fost îndeplinită. Din această cauză nu poate fi obligată la efectuarea plăților compensatorii.
În cazul "" nu putem vorbi de o închidere operațională deoarece a operat mai întâi vânzarea activului, apoi s-a pus problema disponibilizării, personalul nefiind preluat de noul proprietar, iar legea prevede ordinea inversă a acestor două operații.
Dacă unitatea însăși ar fi considerat că sunt aplicabile măsurile de protecție socială, ar fi făcut demersurile necesare pentru efectuarea plăților, menționând totodată în carnetele de muncă ale celor disponibilizați calitatea de beneficiari ai drepturilor prevăzute de nr.OUG 98/1999.
Din 22.06.2000, susține recurenta-pârâtă, plățile compensatorii nu se mai acordă din bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj persoanelor disponibilizate prin concedieri colective în cadrul programelor de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală, privatizare ori lichidare, aprobate după această dată.
2. Instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății și a făcut o apreciere eronată a probelor dosarului.
În mod greșit instanța a pronunțat hotărârea în baza unor dispoziții legale abrogate la momentul concedierii intimaților și al efectuării disponibilizărilor de personal, și anume art.325- 327din nr.OUG88/1997.
Recurenta nu a fost sesizată de către reclamanți și nici de către "" cu vreo solicitare în vederea unor eventuale plăți compensatorii, întrucât disponibilizarea s-a efectuat în condițiile prevăzute de Codul muncii și contractul colectiv de muncă, situație în care singura unitate răspunzătoare pentru efectuarea plăților este Râmnicu
3. Recurenta critică sentința în sensul că în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ""
Unitatea este singura răspunzătoare pentru neefectuarea la timp a demersurilor necesare respectării dispozițiilor art. 31 din ordonanță coroborate cu dispozițiile art. 25 din nr.HG 624/1999 privind normele de aplicare a prevederilor nr.OUG 98/1999 cu privire la datele solicitate în anexa 3 ).
Recursul declarat de pârâtă este nefondat.
Primul și al doilea motiv de recurs se referă la aplicarea greșită a legii, respectiv a nr.OUG98/1999 și respectiv a art.325- 327din nr.OUG88/1997, situație în care vor fi analizate împreună.
Instanța constată că măsurile de protecție socială prevăzute de nr.OUG 98/1999 se aplică salariaților disponibilizați prin concedieri colective, efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare de către societăți comerciale ori alte unități aflate sub autoritatea administrației publice centrale sau locale, unități și instituții finanțate din fonduri bugetare și extrabugetare. Acest act normativ se aplică salariaților disponibilizați prin concedieri colective efectuate în procesele de restructurare, reorganizare, închidere operațională parțială sau totală a activității, privatizare sau lichidare.
Dispozițiile nr.OUG 98/1999, cuprinzând și modificările aduse prin nr.OUG 49/2002, în vigoare în prezent, fac trimitere în art. 1 alin. (1) la închidere operațională parțială sau totală a activității, ca procedeu care determină concedierea colectivă.
Secțiunea a III-a, cap. II din ordonanța de urgență reglementează măsurile aplicate în cazul închiderii operaționale iar pentru aceasta pornește de la definirea respectivului procedeu, trimițând la dispozițiile nr.OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, modificată și completată prin Legea nr. 99/1999, respectiv la Secțiunea - Închidere operațională și vânzarea activelor nerentabile, art. 325- 327.
Se constată astfel că suntem în prezența supraviețuirii normelor cuprinse în dispozițiile art. 325- 327din nr.OUG 88/1997, dar numai în ceea ce privește definiția închiderii operaționale, aceasta fiind intenția legiuitorului prin referirea la ordonanța emisă în materia privatizării.
Se prevede în art. 325- 327din nr.OUG 88/1997 că vor fi supuse închiderii operaționale toate activele pentru care din procesul de exploatare și valorificare a produselor și serviciilor pe care le realizează nu se pot recupera cel puțin cheltuielile aferente, cu excepția celor a căror exploatare nu poate fi oprită în temeiul unor dispoziții legale ori care sunt integrate într-un proces tehnologic complex, dacă pe ansamblul exploatării se realizează profit.
Activele închise operațional sunt supuse în mod obligatoriu vânzării, iar salariații vor fi disponibilizați, cu acordarea drepturilor compensatorii prevăzute de lege.
Rezultă astfel că închiderea operațională constă în vânzarea activelor nerentabile sau în casarea acestora, cu consecința disponibilizării salariaților.
Procedura concretă prin care se hotărăște și se realizează închiderea operațională, căreia îi sunt aplicabile măsurile de protecție socială este stabilită în secțiunea a III-a, cap. II din nr.OUG 98/1999.
Această procedură are drept punct de pornire hotărârea adunării generale a acționarilor, în care se vor stabili transferul de proprietate/casarea activului nerentabil ce urmează a fi disponibilizate.
În cauză, așa cum se menționează în deciziile de concediere ale reclamanților, s-au avut în vedere Hotărârea nr. 20/16.11.2007, procesul-verbal de licitație nr.1017/31.01.2008 și contractul de vânzare-cumpărare de active nr. 3099/31.03.2008 pentru activele "Complexul de păsări Avicola ", "Fabrica de Combinate FNC " și "Complexul de proci ", vânzare determinată de încetarea activității în cadrul acestor subunități, fapt ce a determinat desființarea locurilor de muncă ale reclamanților.
Astfel cum sunt menționate în deciziile de concediere ale acestora, operațiunile respectă ordinea cronologică prevăzută de dispozițiile legale menționate mai sus și constituie închidere operațională în sensul nr.OUG 98/1999.
Pe de altă parte, o eventuală nerespectare a cronologiei ori a formalităților respectivei proceduri nu poate fi imputată salariatului disponibilizat.
Protecția salariaților supuși disponibilizării pentru cazurile reglementate de nr.OUG 98/1999 operează independent de respectarea procedurii legale de către angajator.
În acest sens sunt dispozițiile art. 14 alin. (1) din nr.OUG88/1997 și cele ale cap. III, acesta din urmă stabilind obligații legat de procedura prealabilă efectuării plăților numai pentru angajatori, nu și pentru salariați.
Plățile compensatorii reglementate de nr.OUG 98/1999 se cuvin independent de acordarea de către unitate, în baza contractului colectiv de muncă, a compensației bănești individuale, așa cum rezultă din prevederile art. 42 alin. (1) din acest act normativ.
Pe de altă parte, potrivit art. 55 din nr.OUG 98/1999, resursele financiare pentru finanțarea plăților compensatorii se evidențiază într-un fond distinct, cuprins inițial în capitolul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj și dată fiind destinația deosebită a acestui fond, din 22 iunie 2000 este evidențiat distinct de capitolul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, conform art. 601alin. (2) din ordonanță.
În lipsa unei dispoziții contrare, din același fond distinct prevăzut de art. 55 se efectuează și în prezent plățile compensatorii de către serviciile descentralizate ale Agenției Naționale pentru Ocupare și Profesională, așa cum prevăd și dispozițiile art. 64 alin. (2) din nr.OUG 98/1999.
Față de cele mai sus arătate, rezultă că angajatorului care a efectuat concedierea nu-i revine obligația plăților compensatorii prevăzute de nr.OUG98/1999, situație în care în mod corect s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a fostului angajator, respectiv Râmnicu V, cel de-al treilea motiv de recurs apărând astfel a fi de asemenea nefondat și urmează a fi respins.
Întrucât nu se regăsesc în cauză motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate, care se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ V, cu sediul în Râmnicu V,-, -ranscozia,.B,.2, județul V, împotriva sentinței civile nr.603 din 9 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta DIN, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat,-, -nton,. C,.1, județul V și pârâta, cu sediul în Râmnicu V -,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. /11.12.2009
EM/5 ex.
Jud. fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
