Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2514/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2514/R/2009
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 2153 din 10 august 2009 Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, privind și pe intimații, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate și sunt scutite de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs depuse la dosar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Se constată că la data de 16 noiembrie 2009, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului recurent Ministerul Justiției și Libertăților note de ședință.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2153 din 10.08.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, s-au espins excepțiile lipsei necompetenței materiale, lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ și în consecință au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ să achite reclamantului sporul de risc și de suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația lunară brută aferentă perioadei 01.06.2005 - 01.06.2008 și în continuare, sumă reactualizată potrivit indicelui de inflație la data plății și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE să aloce sumele necesare plății drepturilor solicitate.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, referitor la excepția de necompetență materială a Tribunalului Cluj, instanța reține că prin Încheierea civilă din data de 30.06.2008 a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Cluj și trimiterea acesteia spre competentă soluționare la Curtea de Apel Cluj. Deoarece prin Decizia nr. 104/20.01.2009, Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea art. I și II ale OUG nr. 75/2008, Curtea de Apel Cluja dispus prin Încheierea civilă nr. 97/D/2009 trimiterea cauzei spre soluționare la Tribunalul Cluj.
Reclamantul lucrează ca judecător la Tribunalul Cluj.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale invocată de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 15 din HG nr. 83/03.02.2005 și art. 118 din Legea nr. 304/2004 care stipulează că activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, iar pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, astfel că instanța a respis excepția formulată de pârâtă.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești magistrații și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest articol a fost abrogat prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000.
Prin Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al României, li s-a recunoscut magistraților dreptul la sporul de risc și sporul de suprasolicitare neuropsihică. Așadar, în baza de calcul a indemnizațiilor magistraților, au fost incluse sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică. Conform dispozitivului recursului în interesul legii nr. 21/2008 aceste ultime sporuri sunt recunoscute "și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000".
Cu privire la aspectul privind termenul de prescripție instanța reține că, având în vedere faptul că acțiunea a fost introdusă la data de 11.06.2008 și prevederile art. 283 alin. 1, lit. c din Codul muncii, reclamantului i se cuvin sumele reprezentând sporul de risc și de suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația lunară brută, aferente perioadei 01.06.2005 - 01.06.2008.
Având în vedere aspectele reținute instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ și a obligat pârâții la plata către reclamant a sumelor reprezentând sporul de risc și de suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația lunară brută aferente perioadei 01.06.2005 - 01.06.2008, sume actualizate cu rata inflației la data executării și va obliga pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul celor menționate mai jos.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că, hotărârea pronunțată în această cauză este nelegală și netemeinică fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Față de obiectul acțiunii deduse judecății, și anume obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, în mod greșit instanța de fond a obligat pârâtul Ministerul Justiției și libertăților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului, fără a pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Or, față de dispoziția instanței privind efectuarea mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă, Ministerul Justiției și libertăților nu are nici o obligație.
În ceea ce îl privește pe reclamant, acesta are calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Cluj, astfel că obligația de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă revine Curții de Apel Cluj, ca unitate angajatoare.
Împotriva aceleiași hotărâri a mai declarat recurs și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate și pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului față de acest pârât, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 coroborat cu art.3041pr.civ. s-a criticat sentința atacată pentru faptul că, instanța de fond, nu a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
În opinia recurentului este neîntemeiată cererea adresată instanței, prin care, reclamantul solicita obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate și pe cale de consecință nelegală și netemeinică sentința atacată, atâta vreme cât nici în cerere și nici în hotărâre nu se indică temeiul de drept pe care se sprijină.
Examinând recursurile declarate în cauză în raport de motivele de recurs invocate și de dispozițiile legale aplicabile, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la recursul Ministerului Justiției și Libertăților se reține că în mod eronat a fost obligat acest pârât la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului, în condițiile în care în conformitate cu dispozițiile art. 1, 3 și 7 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976 completarea carnetelor de muncă se realizează de unitatea angajatoare, care în mod evident nu este Ministerul Justiției.
De altfel, nici reclamantul nu a solicitat obligarea acestui pârât la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, indicând în mod expres ca pârâta Curtea de Apel Cluj să fie obligată să realizeze completarea carnetului de muncă.
Reținând incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă Curtea urmează să admită recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 2153 din 10.08.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, care va fi modificată în parte, în sensul că se va înlătura obligația de completare a carnetelor de muncă instituită în sarcina pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În ceea ce privește recursul declarat deMinisterului Finanțelor Publicese reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios excepția invocată, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 2153 din 10.08.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură obligația de completare a carnetelor de muncă instituită în sarcina pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților.
Menține restul dispozițiilor.
Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./Dact.
7 ex./15.12.2009
Jud.fond: și
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
