Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2666/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2666/R/2009
Ședința publică din 23 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții -, împotriva sentinței civile nr. 71 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată - SA B, având ca obiect litigiu de muncă - drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți, avocat și reprezentanta pârâtei intimate, avocat, lipsă fiind reclamanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, Curtea Constituțională a respins, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii invocată de pârâta intimată - SA.
De asemenea, se constată că la data de 09 noiembrie 2009, prin registratura instanței, reclamanții recurenți au depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale neacordate - 480 lei pentru aprovizionarea de toamnă, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar și prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât instanța de fond corect a reținut că acțiunea reclamanților este prescrisă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.71 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de către pârâtă.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de către pârâtă.
A fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanții -, în contradictoriu cu pârâta - SA, ca urmare a admiterii excepției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit prevederilor art.283 lit. e din Legea nr. 53/2003, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă.
În speță, dreptul la acțiune al reclamanților s-a născut în octombrie 2005 și cererea de chemare în judecată este formulată la data de 30.09.2008.
Așa fiind, a fost admisă excepția prescripției extinctive invocată de către pârâtă și acțiunea reclamanților a fost respinsă ca fiind prescrisă.
Excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă a fost respinsă, deoarece contractul colectiv de muncă la nivel de ramură produce efecte față de toți salariații de la toți angajatorii din ramură.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanții au declarat recurs prin care au solicitat schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, susținând că sunt îndreptățiți să beneficieze de suplimentare prevăzută de art.176 din Contractul Colectiv de Muncă, precum și că este supusă termenului de prescripție de 3 ani, reglementat de art.283 lit. c Codul muncii.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:
Art. 283 alin. (1) din Codul muncii prevede că "Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate:
c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator;
e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia".
De asemenea, conform art. 1 alin. (1) din Legea 130/1996 prin contractul colectiv de muncă "se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca", dispoziții similare conținând și art. 236 alin.(1) din Codul muncii.
Drept urmare, contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. În consecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 283 alin. (1) lit. a)- d) din Codul munciia reglementat termene speciale distincte de prescripție. Dacă s-ar accepta susținerile intimatei, aceste termene nu ar avea aplicabilitate, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.
Pentru aceste considerente, și reținând și că rațiunea instituirii termenului de 6 luni o constituie încheierea pe o perioadă determinată a contractului colectiv de muncă, Curtea apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut că termenul de prescripție aplicabil în cauză este cel de 6 luni prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, acesta fiind un termen special și diferit ca incidență față de cel prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, aplicabil în speță.
În consecință, întrucât acțiunea reclamanților a fost înregistrată în 30.09.2008 și se referă la obligarea pârâtei la plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, aferente anului 2006, în mod greșit prima instanță a admis excepția prescripției invocată de recurentă, având în vedere că acțiunea a fost formulată în cadrul termenului de 3 ani.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, constatând că soluționarea greșită a cauzei în temeiul unei excepții procesuale a împiedicat cercetarea fondului, în temeiul art. 312 alin. 5.pr.civ. va admite recursul reclamanților, va casa hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, urmând ca, în baza art.315 alin.1 pr.civ, să examineze fondul pretențiilor deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții-,împotriva sentinței civile nr. 71 din 15.01.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în parte și în consecință, trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Menține dispoziția de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
16 ex./15.12.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima
