Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2729/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2729/R/2009
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1201 din 7 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat și pârâții intimați MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin cererea înregistrată inițial sub nr.2060/117/26.03.2009 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul au chemat în judecată pe pârâții: TRIBUNALUL CLUJ, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției, Casa Județeană de Pensii C și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea primilor trei pârâți la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.11.2000 și până la data de 01.02.2007, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul său de muncă.
Reclamantul a mai solicitat și obligarea Casei Județene de Pensii C la recalcularea pensiei ținând cont și de acest spor de 50%.
În motivarea acțiunii reclamantul arătat următoarele:
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001 și nu mai fost prevăzut nici de OUG nr. 177/18.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar, atât pe perioada solicitată cât și pe viitor, în temeiul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinările formulate, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Curtea de APEL CLUJ au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar în ceea ce privește fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
Prin sentința civilă nr. 1201 din 07.05.2009, TRIBUNALUL CLUJa admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.11.2000-26.03.2006, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor, a admis acțiunea formulată de reclamantul, primii trei pârâți fiind obligați să plătească acestuia diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 27.03.2006 și până la 01.02.2007. Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării plăților la care primii pârâți au fost obligați prin această hotărâre.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În temeiul disp.art.283 din Codul muncii, dreptului la acțiune al reclamantului pentru perioada 01.11.2000-26.03.2006 este prescris.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul a formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, s-a prevăzut că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000. Se reține însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se constată că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
S-a mai reținut că, prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a constatat ca fiind prematur introdusă cererea de obligare a Casei Județene de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie, având în vedere faptul că reclamantul avea obligația de a se adresa mai întâi cu o cerere acestui pârât, însoțită de adeverința prevăzută de lege și numai în ipoteza în care această cerere nu era soluționată în mod corespunzător, să se adreseze instanței competente în soluționarea litigiilor de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, în condițiile în care acesta nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu la care fac referire reclamanții.
Cât privește solicitarea ca Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare drepturilor salariale, recurentul arată că, pe de o parte, instanțele nu au competență de a legifera și pe de altă parte, obligația de a depune diligențe în vederea realizării proiectului de buget îi revenea Ministerului Justiției în temeiul dispozițiilor art.35 din Legea nr.500/2002.
În drept, Ministerul Finanțelor Publice își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Analizând recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice, se reține că acesta este nefondat, urmând a fi respins, întrucât în mod corect a fost respinsă de către prima instanță excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
Astfel, potrivit prevederilor HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004, activitatea instanțelor este finanțată de la bugetul de stat, pârâtul coordonând acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătind proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare.
Se mai reține că, prin adoptarea nr.OUG75/2008 și emiterea Ordinului comun nr.1859/C/2484/26650/131/3774/C, s-au clarificat doar obligațiile Ministerul Economiei și Finanțelor în faza executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea drepturilor salariale cuvenite personalului din sistemul de justiției, fără a afecta calitatea de parte a acestui minister în prezenta cauză.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice și se va menține sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarate de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 1201 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red./ Tehnored.:;
2 ex.- 05.01.2010;
Jud. fond:- TRIBUNALUL CLUJ: -;
-.
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
