Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2800/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2800/R/2009
Ședința publică din 3 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Sergiu Cătălin Boboș
JUDECĂTORI: Sergiu Cătălin Boboș, Cristina Mănăstireanu Eugenia
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1124 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe intimații reclamanți, și pârâți CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Având în vedere că recurenții au solicitat judecarea recursului în condițiile art. 242.proc.civ. instanța apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1124 din 27 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a admis acțiunea formulată de către reclamanții, și împotriva pârâților CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, MINISTERUL JUSTITIEI și LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR.
Pârâții de rd. l si 2 au fost obligați în solidar, la plata actualizată la zi în raport cu indicele de inflație, în favoarea reclamanților a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu data de 16.04.2008 si până la zi, precum si să acorde lunar acest spor în continuare.
Pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a fost obligat să pună la dispoziția pârâtului MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTĂȚILOR, fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin Sentința civilă nr. 673/15.04.2008 s-a admis cererea reclamanților și pârâții de rd.l si 2 au fost obligați să le acorde acestora plata sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada noiembrie 2000-15.04.2008, la pronunțarea căreia s-a avut în vedere decizia nr. 21 din 10 martie 2008 ÎCCJ.
S-a apreciat că excepția autorității de lucru judecat este neîntemeiată deoarece reclamanții solicită recunoașterea dreptului la sporul de risc si suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% începând cu data de 16.04.2008 și până la zi, precum si acordarea acestuia în continuare, iar în acțiunea soluționată prin Sentința civilă nr. 673/2008, aceștia au solicitat acordarea acestui spor până la data de 15.04.2008, fiind vorba despre o altă perioadă.
Privitor la acordarea drepturilor salariale Ministerul Justiției și Libertăților a emis Ordinul nr. 768/C/04.03.2009 prin care arată că începând cu data de 01.03.2009, judecătorii instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută lunară.
Prin Ordinul nr. 1165/C/09.04.2009 al Ministrului Justitiei si Libertăților, drepturile salariale recunoscute, anterior menționate, urmau să se acorde doar magistraților care dețin hotărâri judecătorești prin care li se recunoaște plata "pentru viitor" sau "în continuare". Din analiza prevederilor acestui ordin s-a reținut că hotărârile judecătorești pronunțate la data emiterii acestuia si după această dată prin care se acordă aceste drepturi "pentru viitor" sau "în continuare" vor fi puse în executare doar de la momentul "pronunțării", neputându-se pune problema recalculării drepturilor cuvenite pentru intervalul 01.03.2009 și data pronunțării. Prevederi asemănătoare cuprind si Ordinele nr. 1167/2009 si nr. 1168/2009.
Potrivit disp. art. 5 alin. l si 4 din Codul Muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament, angajatorul fiind obligat să nu dispună măsuri având ca efect neacordarea, restrângerea sau înlăturarea unor drepturi prevăzute în legislația muncii sau rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă.
Drepturile reclamanților au fost prevăzute de normele legale anterior menționate și constituind o obligație legală neacordarea acestora prin motivarea lipsei sintagmelor "pentru viitor" și "în continuare", din hotărârile judecătorești pronunțate tocmai pentru a se aplica prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată constituie un abuz.
Tribunalul a mai reținut că din conținutul dispozitivului sentinței anterior menționate, respectiv Sentința civilă nr. 674/15.04.2008, rezultă că pârâta de rd.1, respectiv Curtea de Apel Cluja fost obligată să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților si intervenienților in interes propriu, situație in care s-a considerat că acest drept este în ființă, si ca atare, reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de acesta în continuare câtă vreme nu există o dispoziție contrară.
Întârzierea nejustificată a drepturilor salariale stabilite si recunoscute angajatului poate determina obligarea angajatorului la daune interese pentru repararea prejudiciului, conform prev.art. 161 alin.4 din Codul Muncii.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei si Finanțelor, prima instanță constatat că acesta are calitate procesuale pasivă, deoarece potrivit dispozițiilor art.2 din OG nr. 22/2002 ca si ordonator principal de credite, are obligația să ia toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetelor proprii ale celorlalte instituții publice finanțate de la bugetul de stat și instituțiilor din subordine pentru efectuarea plății sumele stabilite prin titluri executorii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR solicită modificarea în parte a hotărârii atacate, iar pe fond respingerea în parte a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că este dat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă deoarece asistenții judiciari nu sunt și nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică astfel că acest spor se cuvine doar categoriilor de personal care la data emiterii OG 83/2000 beneficiau de acesta și anume magistrații și executorii judecătorești.
Legea nr. 92/1992 modificată și completată nu prevede drepturi salariale suplimentare pentru asistenții judiciari, precum sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ulterior, OUG nr. 20/2002 a prevăzut că magistrații consultanți beneficiază în raport cu vechimea în specialitatea juridică de drepturile de salarizare prevăzute pentru judecătorii de la judecătorie, de legea nr. 50/1996, indemnizația fiind unica formă de renumerare a acestora.
Recurentul a mai arătat că 1167/C/9 aprilie 2009 dispune plata în continuare a sporului de risc pentru asistenții judiciari care dețin hotărâri judecătorești, acest ordin nereprezentând o recunoaștere a drepturilor acestora ci o formă de punere în executare a unor titluri.
Recurentul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE solicită solicită modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor recursului, se arată că instanța nu a ținut cont de faptul că, în raportul juridic dedus judecății, Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, cererea formulată de reclamant direct împotriva MFP fiind inadmisibilă, întrucât instituția recurentă nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia să fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotriva acestuia.
Lipsa calității procesuale pasive a MFP este motivată prin raportare la atribuțiile acestuia prevăzute în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Recurentul a mai arătat că nu s-a ținut cont de faptul că la data pronunțării hotărârii, a fost deja adoptat bugetul pe anul 2009 fiind prevăzute veniturile și cheltuielile acestea reprezentând limita maximă ce nu poate fi depășită.
MEF a mai arătat că prin decizia Curții Constituționale pronunțată în 27 mai 2009 s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată următoarele:
Recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește dreptul reclamanților la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, așa cum a reținut și prima instanță, acest drept a fost consacrat prin Decizia nr. 21/10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei obligativitate este impusă de dispozițiile art. 329.pr.civ.
Cât privește critica formulată de pârât privind greșita reținere a dreptului la sporul de risc și suprasolicitare, nici aceasta nu poate fi primită, având în vedere că, așa cum a reținut și prima instanță, dezlegarea problemelor de drept judecate de în soluționarea unui recurs în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, potrivit art.329 alin.1 proc.civ.
Or, prin Decizia nr. 21/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit dreptul judecătorilor și asistenților judiciari - calitate pe care o au reclamanții - la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Obligarea la plata și pentru viitor a sporului este de asemenea legală și nu poate fi interpretată decât ca fiind strâns legată de funcția exercitată de reclamanți.
Or, doar schimbarea legii salarizării ar putea determina momentul din care angajatorul nu mai datorează sporul respectiv.
Este nefondat și recursul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice declarat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului C având în vedere următoarele:
Acțiunea reclamanților a fost admisă față de acest pârât nu în considerarea unor eventuale raporturi juridice de muncă, raporturi ce în adevăr nu există între părți, reclamanții având calitatea de judecători și respectiv asistenți judiciari, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității sunt nefondate.
Acțiunea reclamanților fiind admisă față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice s-au avut în vedere atribuțiile acestui organ de specialitate al administrației publice în legătură cu sistemul bugetar, respectiv, pregătirea legilor bugetare cât și a proiectelor de legi de rectificare a bugetului. Are în același timp, atribuții de exercițiu bugetar, printre care, conform art.2 alin.2 lit.g din HG208/2005, administrează resursele derulate prin Trezoreria Statului și art.3 pct.9 din același act normativ conform căruia Ministerul Finanțelor Publice deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite în cadrul fiecărui exercițiu bugetar.
Prin sentința recurată, pârâtul a fost obligat tocmai să-și îndeplinească obligațiile față de ordonatorul principal de credite pentru ca acesta să poată îndeplini obligația de plată stabilită în favoarea reclamanților.
Este adevărat că, prin Decizia 838/27 mai 2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Numai că, însăși Curtea Constituțională în decizia de mai sus a reținut faptul că, decizia pe care o pronunță în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuțiilor consacrate de art. 329.pr.civ.
Prin aceste considerente, s-a dat valoare principiului separației puterilor în stat, recunoscând lipsa de efect a hotărârii pronunțate de Curtea constituțională asupra hotărârii pronunțate de o instanță de judecată, această instituție neavând competența de a cenzura legalitatea unei hotărâri judecătorești.
În raport de cele mai sus reținute, criticile formulate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice în legătură cu pronunțarea deciziei de către Curtea Constituțională apar a fi nefondate.
Sentința fiind legală și temeinică, față de cele mai sus reținute văzând și dispozițiile art. 299 și 312. proc. civ. Curtea va respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1124 din 27.04.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 3 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Cătălin Boboș, Cristina Mănăstireanu Eugenia
--- - - - -
GREFIER
Red./
12 ex./22.12.2009
Președinte:Sergiu Cătălin BoboșJudecători:Sergiu Cătălin Boboș, Cristina Mănăstireanu Eugenia
