Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2973/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 2973
Ședința publică de la 12 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr. 669/13.03.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și intimata reclamantă, având ca obiect "calcul drepturi salariale",
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul pârât MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, prin consilier juridic, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurentul pârât, pune concluzii de admitere a recursului, conform motivelor formulate și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 669 de la 13 martie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâților Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți.
A obligat pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți la plata către reclamantă a sumei de 1.700 lei cu titlul de despăgubiri, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație la data efectuării plății.
A respins acțiunea față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
A respins cererea de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâta Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând excepția de necompetență materială a Tribunalului Mehedinți, instanța a constatat că a fost investită cu soluționarea unui conflict de muncă privitor la neplata unor drepturi salariale. În speță, nu sunt incidente dispozițiile art.36 din OUG nr. 27/2006, pe motiv că nu se pune problema vreunei nemulțumiri a reclamantei privind modul de stabilire a drepturilor salariale, ci aceea a neacordării unor drepturi salariale, motiv pentru care instanța a respins excepția invocată de pârât.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005, au fost acordate stimulente financiare judecătorilor din cadrul judecătoriilor și procurorilor de la parchetele de pe lângă acestea, care o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani, în sumă de 1700 lei.
Prin Legea nr.146/1997, art.25, s-a prevăzut constituirea unui fond cu destinație specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției, fără a se face distincție între categoriile de beneficiari ai stimulentelor. In alin.3 s-a prevăzut că repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne, aprobate prin ordin al ministrului justiției.
In acest sens, s-a emis Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005.
Prin acest ordin, însă, s-a creat o discriminare indirectă potrivit art.2 alin.1 și 2, art.3 lit.c, art.8 alin.3, art.9 alin.4 din OG nr.137/2000, fapt constatat de altfel și prin Hotărârea nr. 15/23.01.2006 a Consiliului Național al Discriminării.
Ca atare, susținerile pârâtei din întâmpinare, nu pot fi primite.
Reclamanta nu s-a încadrat în categoriile persoanelor care au beneficiat de stimulentele financiare, fiind astfel discriminată în raport cu aceștia.
Pentru înlăturarea acestei discriminări, conform art. 21 al.1 din OG nr.137/2000, reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit.
In consecință, pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă C de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți au fost obligați să plătească reclamantei suma de 1700 lei cu titlul de despăgubiri, ce va fi actualizată în raport de inflație la data plății efective.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată și a fost respinsă, pentru următoarele considerente:
Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectului bugetului de stat însă pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum și a proiectelor bugetelor locale cu respectarea procedurii prevăzute de legea finanțelor publice.
Faptul că, ordonatorul principal de credite al reclamantei nu a acordat în mod nejustificat drepturile salariale cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea stimulentului acordat judecătorilor și procurorilor cu o vechime în magistratură cuprinsă între 0-3 ani, cuvenite de drept reclamantei, nu-i conferă acestuia nici o garanție legală pentru eventualele sume ce ar trebui sa le plătească într-un raport de muncă.
Cu privire la pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, s-a constatat că între acest minister și reclamantă, nu există raporturi juridice, astfel că acțiunea a fost respinsă față de acest pârât.
Față de considerentele expuse, acțiunea reclamanților a fost admisă în parte.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a respins în mod netemeinic și nelegal excepția necompetenței materiale, reținând în mod greșit că a fost investită cu soluționarea unui conflict de muncă.
A mai arătat recurentul că instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, invocată prin întâmpinare, reținând în mod netemeinic că prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 se aplică în mod corespunzător și Ministerului Public -Parchetul de pe lângă ICCJ, precum și unităților de parchet subordonate acestuia.
Față de faptul că reclamanta și -a întemeiat solicitările pe Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005, apreciază că instanța de fond a respins în mod greșit excepția tardivității formulării acțiunii - invocată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ICCJ prin întâmpinare, reținând în mod netemeinic că litigiul dedus judecății reprezintă o acțiune în despăgubiri întemeiată pe dispoz. art.21 alin.1 din OG nr.137/2000.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal obligarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ICCJ la plata drepturilor bănești solicitate cu titlu de despăgubiri în valoare de 1700 RON, depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești, acțiunea reclamantei fiind inadmisibilă.
Un alt motiv de critică se referă la faptul că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care MINISTERUL PUBLIC - parchetul de pe lângă ICCJ ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Mai arată recurentul că instanța de fond a respins în mod nelegal cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, în situația în care a admis acțiunea reclamantei.
Recursul este fondat pentru considerentele următoare;
Acțiunea reclamantului este motivată de faptul că printr-un ordin al Ministerului Justiției, emis în anul 2005, și prin care au fost acordate stimulente judecătorilor și procurorilor, a fost discriminat și în felul acesta i-a fost creat un prejudiciu.
Reclamantul a chemat însă în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, și Ministerul Economiei și Finanțelor, nu și Ministerul Justiției.
Instanța de fond a reținut în considerente că prin ordinul respectiv emis de către Ministerul Justiției s-a creat o discriminare indirectă, și a obligat pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, la despăgubiri către reclamant.
Procedând în acest mod instanța a pronunțat o sentință nelegală, deoarece una din condițiile răspunderii delictuale este aceea fapta delictuală să fie săvârșită de către cel chemat a răspunde.
În speță, așa cum arată chiar și reclamantul dar și instanța de fond fapta pretins delictuală constând în discriminarea comisă, a fost săvârșită de Ministerul Justiției, care nu a fost chemat în judecată, și nu de pârâții obligați de instanța de fond.
În aceste condiții pârâții nu sunt chemați a răspunde, astfel că în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă și art. 312 Cod pr. civilă va fi admis recursul și va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, împotriva sentinței civile nr. 669/13.03.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și intimata reclamantă.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
21.05.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
