Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 353/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 353 din 16 aprilie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16 aprilie
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR 2: Sorinaromașcanu judecător
- - - - judecător
GREFIER: - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI și pârâta MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.966 /c din 23 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat pentru recurenta-pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor consilier juridic, lipsă fiind părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată și că în cauză au fost promovate două recursuri:
- recursul declarat de pârâta Ministerul Justiției, declarat în termen, motivat și legal timbrat;
- - recursul promovat de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru.
Reprezentantul recurentei-pârâte prezentă în instanță, depune delegație și motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței civile pronunțată de instanța de fond, și să se constate vă instituția pe care o reprezintă nu are calitate procesuală pasivă, nu există raporturi salariale și contractuale între părți și nici calitatea de chemat în garanție nu se justifică.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 966 din 23.XI.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr- s-a admis acțiunea reclamanților reținându-se în esență următoarele:
Prin acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, și, în calitate de personal auxiliar la Judecătoria Bicaz, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț și Ministerul Economiei și Finanțelor au solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună obligarea pârâților 1 - 3, ca ordonatori de credite, la plata drepturilor salariale restante cuvenite pe anii 2005 - 2006, cu titlu de primă de concediu, sumele pretinse fiind actualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății primelor de concediu restante.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantele arată că potrivit prevederilor art.41 ind.1, alin.1 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, astfel cum a fost modificată și completată prin nr.OG83/2000, "magistrații și celelalte categorii de personal salarizat la baza prezentei legi au dreptul, pe lângă îndemnizația de concediu, la o primă egală cu îndemnizația brută sau, după caz, salariul de bază brut, din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat". Acest drept prevăzut de lege nu le-a fost acordat la efectuarea concediilor de odihnă pe anii 2001 - 2004, întrucât prin legi succesive a fost suspendată aplicarea dispoziției susmenționate, invederându-se prevederile art.3 alin.2 din OUG nr.33/2001, art.12, alin.4 din Legea nr.743/2001, art.10, alin.3 din Legea nr.631/2001 și art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003.
Totodată, reclamanții au apreciat că măsura suspendării plății primei de concediu contravine prevederilor art.38 și 49 din Constituția României, atâta timp cât salariații au dreptul la măsuri de protecție socială ce privesc sănătatea acestora, considerente pentru care drepturile acordate de lege nu pot fi restrânse, iar potrivit art.18 din Codul muncii în vigoare la data suspendării, " drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu".
În același timp reclamanții au apreciat că "suspendarea aplicării unei legi prin care se recunoaște un drept echivalează cu restrângerea exercițiului acestui drept" și practic prin dispozițiile a căror neconstituționalitate le invocă, le-a fost restrâns exercițiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna din situațiile prevăzute de art.49 din Constituția României din 1991, respectiv art.53 din Constituția revizuită.
În drept, reclamanții au invocat prevederile art.41 din Legea nr.50/1996 și art.2 din nr.OUG22/2002.
Pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Neamț au formulat întâmpinare.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea depusă, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând cu prioritate, excepția invocată, instanța a constatat următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive ridicate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a constatat că este nefondată și, în consecință, a fost respinsă, pentru următoarele motive:
Potrivit Legii nr.500/2002 și a nr.HG208/2005 și a HG nr.386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002 aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Pe fondul cauzei, analizând probatoriul administrat, instanța a constatat că acțiunea reclamanților este întemeiată, în parte, pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Neamț fiind salarizați potrivit Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Potrivit art.41 ind.1 alin.1 din Legea nr.50/1996, introdus prin OG nr.83/2000, magistrații și celelalte categorii de personal salarizat potrivit acestei legi au dreptul, pe perioada concediului de odihnă, pe lângă îndemnizația de concediu la o primă egală cu îndemnizația brută sau, după caz, îndemnizația de încadrare lunară brută din luna anterioară plecării în concediu.
Prin OUG nr.177/2002 care a intrat în vigoare la 01.01.2003, a fost abrogat dreptul la prima de concediu cuvenit magistraților și personalului de specialitate juridică salarizat potrivit ordonanței respective. Însă, dispozițiile privind plata primei de concediu cuvenit personalului auxiliar au rămas în vigoare, această categorie continuând să fie salarizată potrivit Legii nr.50/1996, cu modificările și completările ulterioare. Acordarea primei a fost însă suspendată prin legile bugetului de stat pe anii 2003, 2004, 2005 până la 31 decembrie 2006.
Or, potrivit art.64 din Legea nr.24/2000, republicată privind normele de tehnică legislativă, în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un act normativ de același nivel sau de nivel superior. La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în drept în vigoare.
Cum Legea bugetului de stat nr.486/2006 nu a mai prevăzut suspendarea dispozițiilor referitoare la acordarea primei de concediu, de la data de 1 ianuarie 2007 început să curgă și dreptul reclamanților la acțiune pentru acordarea primei de concediu.
În consecință, față de considerentele expuse anterior, având în vedere și faptul că prin încheierea adoptată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 mai 2007 s-a dispus îndreptarea erorii materiale de tehnoredactare strecurată în decizia XXIII din 12.12.2005 pronunțată în dosarul nr.31/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul înlăturării mențiunii"și personalul auxiliar de specialitate" din considerente, instanța a admis acțiunea formulată, sens în care a obligat pârâții Tribunalul Neamț, Curtea de Apel Bacău și Ministerul Justiției să plătească reclamanților, - și, drepturile salariale reprezentând prima de vacanță pentru anii 2005 și 2006 egală cu îndemnizația brută lunară din luna anterioară plecării în concediu, pentru reclamanta, drepturile salariale reprezentând prima de vacanță pentru anul 2005 și pentru reclamanții, și drepturile salariale reprezentând prima de vacanță pentru anul 2006.
În considerarea principiilor răspunderii civile contractuale aplicabile în materie, potrivit art.269 al.1 Codul muncii, urmărind dezdăunarea integrală pentru prejudiciul suferit, instanța a apreciat că aceasta poate fi realizată doar în condițiile actualizării sumelor datorate cu indicele de inflație, de la data scadenței la data efectuării plății.
Împotriva sentinței civile nr. 966 din 23.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr-, în termen legal au formulat recurs Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice N în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru următoarele motive:
- Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut( 304 pct.6 Cod procedură civilă), întrucât prin acțiunea introductivă s-a solicitat obligarea intimatelor la plata primei de vacanță pe anul 2006, iar instanța a acordat pentru anii 2005, 2006;
- Cauza s-a judecat pe fond fără a se avea în vedere cererea de strămutare a dosarului, cerere trimisă prin fax la data de 14.11.2007;
- Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală în prezenta cauză.
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.1 din OUG22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată prin art.15 din HG83/2005, instanțele judecătorești sunt recunoscute ca instituții publice în sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, sens în care stipulează și art.118 din Legea 304/2004 privind reorganizarea judiciară potrivit căruia activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Economiei și Finanțelor prin art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzăptoare".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, Ministerul Justiției, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor, pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
- Cererea de strămutare a cauzei formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice N, în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, se află într-adevăr depusă la filele 51, 52 dosar fond.
Această cerere nu este însoțită de un certificat de soluție din care să rezulte termenul acordat pentru soluționarea ei și, eventual, soluția dată în cererea de suspendare a judecării procesului, și nici de o cerere de amânare din partea intimatei.
În aceste condiții întrucât cauza nu a fost suspendată în temeiul art.40 al.2 Cod procedură civilă, în mod legal prima instanță a procedat la soluționarea dosarului pe fond.
- Din coroborarea formulei introductive din acțiunea principală cu precizările formulate ulterior în cadrul aceleiași cereri(filele 3,4,5 dosar fond) rezultă foarte clar că acțiunea vizează ca perioadă anii 2005 - 2006, perioada asupra căruia, astfel, în mod legal s-a pronunțat prima instanță.
Față de considerentele expuse, se vor respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge recursurile promovate de pârâtele MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.966 /C din 23 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16 aprilie 2008.
PREȘȚEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red..rec. - / 7.05.2008
Tehn.- / 2 ex.
7.05.2008/9.05.2008.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorinaromașcanu, Camelia Drăghin
