Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 431/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
Dosar nr- DECIZIE Nr. 431
Ședința publică de la 19 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Busuioc Anamaria Monica JUDECĂTOR 2: Aștefănesei Petrina Manuela
- - - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine s-au luat în examinare recursurile civile promovate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței civile nr.25/C din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constată dosarul la primul termen de judecată, ambele recursuri ca fiind declarate în termen, motivate, legal scutite de plata taxei de timbru.
Având în vedere că recurentul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.25/11 ianuarie 2008 s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, a, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, Direcția Națională Anticorupție B,Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A fost obligat Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU și Direcția Națională Anticorupție B să plătească reclamanților, în raport de perioada efectiv lucrată diferență drepturi salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din salariul de bază, actualizate cu indicele de inflație.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că:
Petenții sunt procurori în cadrul parchetelor și au promovat prezenta acțiune considerându-se discriminați prin neacordarea sporului de confidențialitate de 15 %, spor care este acordat altor categorii de personal sau funcționari din diverse ministere și instituții care gestionează informații clasificate. Petenții arată că deși lucrează cu informații clasificate, ba mai mult decât atât dețin și certificate ORNIS, nu beneficiază de acest spor de confidențialitate.
Instanța, a considerat că atâta timp cât personalul din cadrul ordinii publice și siguranței naționale care gestionează informațiile clasificate sub supravegherea procurorilor beneficiază de sporul de confidențialitate iar procurorii care supraveghează activitățile cu acest tip de informații nu beneficiază de acest spor este o vădită discriminare. Ideea discriminării este susținută și de faptul că unii procurori care își desfășoară activitatea în plenul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării beneficiază de acest spor, și de asemenea procurorii militari beneficiază de acest spor în temeiul art. 3 din OG 19/2006.
Chiar și Codul Muncii prevede că în cazul existenței clauzei de confidențialitate în contractul de muncă, salariatului trebuie să îi fie plătit un spor pentru această clauză. Chiar dacă procurorii au un raport de muncă atipic, prin analogie se poate considera că sporul de confidențialitate să fie plătit și procurorilor atâta timp cât lucrează cu date și informații clasificate și li se cere confidențialitatea asupra acestor informații.
Acțiunea a fost admisă în parte în privința perioadei pentru care petenții să beneficieze de acest spor, motivat de perioadele în care petenții au fost angajați în cadrul parchetelor, așa după cum rezultă și din adresa de la fila 108 din dosarul Tribunalului Bacău, adresă a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Potrivit art.1 din OUG22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată prin art.15 din HG83/2005, instanțele judecătorești sunt recunoscute ca instituții publice în sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, sens în care stipulează și atr.118 din Legea 304/2004 privind reorganizarea judiciară, potrivit căruia activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea, importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Finanțelor Publice prin art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar; și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege a rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare ".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, respectiv, Ministerul Public, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Finanțelor Publice pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Pentru aceste motive a fost obligat intimatul Ministerul d e Finanțe Publice la virarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale.
Cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca inadmisibilă atâta timp cat Ministerul d e Finanțe Publice a fost chemat în instanță ca pârât și a fost obligat să aloce și să vireze sumele necesare achitării sumelor acordate reclamanților în contul Ministerului Public.
Împotriva sentinței s-a formulat recurs de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și.
În motivarea recursului său Ministerul Public - Parchetul de pe lângă a invocat, în esență, următoarele:
- Judecata cauzei s-a făcut cu încălcarea competenței altei instanțe. respectiv a Curții de Apel București, conform art.36 al.2 din 27/2006.
- S-au depășit atribuțiile puterii judecătorești, câtă vreme reclamanții nu au calitatea de cadre militare sau funcționari publici cu statut special.
- Nu sunt aplicabile dispozițiile art.269 din Codul Muncii, Hot.437/2007 a, fiind în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale art.2 al.1 din OG137/2000.
- În mod nelegal s-a dispus plata drepturilor bănești, actualizate cu indicele de inflație.
- S-a respins în mod greșit, cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
Recurenta Direcția Națională Anticorupție a arătat, în esență, următoarele:
- Hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii.
- Chiar și acordarea acestui drept nu putea fi făcută decât după 1 februarie 2006, conform OG19/2006.
- Salariații Ministerului Justiției și cei ai Ministerului Public nu intră în categoria beneficiarilor sporului de confidențialitate.
Recursurile sunt fondate urmând a fi admise pentru cele ce succed:
- Cauza a fost soluționată de instanța competentă, respectiv, Tribunalul Neamț.
Dispozițiile art.36 din OUG27/2006 au în vedere cazurile în care drepturile salariale au fostincorect stabilite( de exemplu s-a acordat coeficientul 15, deși judecătorul are grad de tribunal).
Or, în speță nu este vorba despre o stabilire a drepturilor salariale, ci despre un conflict având ca bază discriminarea.
Acordarea acestui spor de către prima instanță a fost greșită.
Reclamanții ( și intervenienții) și-au întemeiat acțiunea pe discriminare (art.231din OG137/2000) prin raportare la beneficiarii acestui spor de confidențialitate conform Lg.656/2002 și OG19/2006.
De esența litigiului este stabilirea dacă părțile sunt în situații analoage sau comparabile, iar dacă da, dacă există o justificare rezonabilă și obiectivă din partea autorităților statale în neacordarea acelorași sporuri.
Se apreciază că, în speță, reclamanții și intervenienții nu sunt în situație analoagă sau comparabilă cu personalul din aparatul și nici din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Acordarea acestui spor categoriilor de persoane la care s-a făcut trimitere în acțiunea principală s-a făcut prin prisma nu numai a " vocației" persoanelor respective de a opera cu informații clasificate dar și a naturii concrete a manipulării unor astfel de informații.
Se apreciază că deși aparent, în prezența unui certificat ORNISS o persoană poate beneficia de un asemenea spor, în realitate el însuși( certificatul)nu este suficientpentru întrunirea condițiilor pe care le-a avut în vedere legiuitorul când a acordat acest spor unor categorii de persoane.
Hotărârea 437/ 5 noiembrie 2007 deși produce efecte doar
" partes" conține considerații care-și găsesc pe deplin aplicabilitatea în speță:
". reglementările legale incidente sunt circumscrise unor condiții care ating un grad de justificare obiectivă și rezonabilă, date deoperareacu informații clasificate,statutul specialal funcționarilor,desfășurarea de activități specificeîn instituții publice cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale,puteriiexecutive, Guvern, anumite Ministere, Administrația prezidențială, etc.".
Mai mult decât atât salarizarea întregului personal al autorității judecătorești (magistrați, personal auxiliar) se face în raport de drepturile și obligațiile ce se circumscriu actului de justiție în integralitatea sa, în raport de specificul funcției și muncii prestate.
Constatând, deci că nu există o situație analoagă sau comparabilă cu cea a personalului invocat în acțiunea principală, se apreciază că reclamanții nu sunt în drept să primească acest spor.
De altfel, conform art. 2 din OUG27/2006"Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de
incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal."
În aceste condiții, drepturile salariale acordate reclamanților prin OUG27/2006sunt de natura a"include" și drepturile aferente unei asemenea obligații, respectiv de a păstra confidențialitatea.
Față de considerentele expuse, obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând sporul de 15 % este nelegală.
În mod corect s-a respins cererea de chemare în garanție a, acesta figurând deja ca pârât în cauză.
Va admite deci recursurile și va modifica in parte sentința in sensul respingerii acțiunii. Va menține soluția de respingere ca nefondata a cererii de chemare in garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile civile promovate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței civile nr.25/C din 11 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 25/C/ 11.01.2008 și în tot încheierea din 7.03.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea astfel modificată.
Menține dispoziția privind respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție.
Cu opinia separată a domnului judecător - care este pentru respingerea recursurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 19 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red. /
red./17.06
tehnored.BC/ 3 ex/ 18.06.2008
CU OPINIA SEPARATĂ
A DOMNULUI JUDECĂTOR - -
În opinia noastră se impunea ca cele două recursuri să fie respinse ca nefondate pentru următoarele considerente:
Prima instanță, i-a obligat pe pârâți la plata unor despăgubiri civile și nu la plata unor drepturi salariale sau de natură salarială astfel că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.36 alin.2 din nr.OUG27/2006.
Chiar dacă procurorii au un raport de muncă atipic se poate considera prin analogie că sporul de confidențialitate să fie plătit și procurorilor atâta timp cât lucrează cu date și informații clasificate și li se cere respectarea confidențialității acestor informații.
Deși scopul urmărit - păstrarea caracterului confidențial al unor informații cunoscute cu prilejul exercitării atribuțiilor de serviciu - este legitim, metoda de atingere a acestuia nu este una adecvată, deoarece obligația instituită în sarcina reclamanților nu a fost însoțită de recunoașterea dreptului corelativ legiferat altor categorii socio-profesionale. A fost astfel încălcat principiul proporționalității și al marjei de apreciere de care dispune statul.
JUDECĂTOR,
red.op.separată./ 18.06.2008
Președinte:Busuioc Anamaria MonicaJudecători:Busuioc Anamaria Monica, Aștefănesei Petrina Manuela
