Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 466/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 466 din 28 mai 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 mai 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judecător
- - -JUDECĂTOR 2: Niculinatit
- - -judecător GREFIER: - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N și de MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.l87/C din 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constată cauza ca fiind la primul termen de judecată și că au fost promovate două recursuri:
- recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru;
- recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice N, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat și față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Neamț sub nr. 4693/103 din 11.10.2007, reclamantul -, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Bacău, Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Justiției și Statul Român - reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, acordarea diferențelor de drepturi salariale, reprezentând sporul de 30% din indemnizația brută lunară, pentru activitatea de combatere a infracțiunilor de corupție, pentru perioada 01.01.2003 - 27.02.2004, în cuantum actualizat cu indicele de inflație calculat de la data nașterii dreptului său la despăgubire și până la data plății efective și plata dobânzii legale pentru sumele datorate începând cu luna ianuarie 2003 și până la efectuarea plății efective.
Totodată, reclamantul mai solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Bacău să efectueze mențiunile corespunzătoare sporului indicat mai sus în carnetul său de muncă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin sentința civilă nr. 525 C din 04.05.2007 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr-, pârâții au fost obligați să- plătească, printre altele, sporul de 30% aferent perioadei 27 februarie 2004 - 25 aprilie 2004, pentru perioada 01.01.2003 - 27.02.2004; că, prin hotărârea judecătorească invocată, acțiunea formulată privind plata aceluiași spor salarial fost respinsă ca prescrisă, în mod eronat, întrucât, raportat actul de constatare discriminării invocată drept temei al acțiunii, respectiv Hotărârea nr. 185/2005 CNCD, cererea sa fost formulată în termenul legal prevăzut; că, cererea sa privind actualizarea sumelor pretinse cu indicele de inflație este justificată urmare devalorizării monedei survenite între data când aceste drepturi salariale ar fi trebuit acordate și data plății efective.
Pârâtul, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală Finanțelor Publice N, formulat întâmpinare prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, rolul său constând în răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și ale proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice. Excepția invocată fost unită cu fondul cauzei. Pe fond, pârâtul solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că, drepturile salariale pretinse sunt acordate prin lege unor categorii profesionale exprese și limitative, din care reclamantul nu face parte și că, în cauză nu este justificată actualizarea sumelor solicitate.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Ministerul Justiției și-a fundamentat apărările invocând, pe cale de excepție, autoritatea de lucru judecat, arătând că, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1201 din Codul civil, întrucât prin sentința civilă nr. 525 din 04 mai 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Neamț respins acțiunea formulată de reclamant având ca obiect acordarea sporului de 30% din indemnizația brută lunară aferentă perioadei 01.01.2003 - 27.02.2004, ca fiind prescrisă. De asemenea, același pârât, invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocând dispozițiile art. 1 și ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958, arătând că motivul de întrerupere cursului prescripției invocat de reclamant neputând fi primit, întrucât data nașterii dreptului său la acțiune fost data la care încasat drepturile salariale lunare.
La termenul de judecată din 11 ianuarie 2008, fost introdus în cauză, în calitate de pârât, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în întâmpinarea depusă, a invocat pe cale de excepție lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu poate avea calitatea de pârât într-o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 27 din nr.OG 137/2000 întrucât, atunci când se invocă încălcarea principiului nediscriminării, nu poate avea în instanță decât calitatea de expert și de instituție abilitată și învestită în aplicarea legislației în materie pe teritoriul României. Excepția invocată fost respinsă, motivat, la termenul de judecată din 07 martie 2008.
Prin sentința civilă nr. 187/C/11.03.2008, tribunalul a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acest pârât.
A respins ca nefondate excepțiile privind prescripția dreptului material la acțiune și cea a autorității de lucru judecat invocate în cauză de pârâtul Ministerul Justiției
A admis în parte acțiunea având ca obiect litigiu de muncă formulată de reclamantul, cu domiciliul ales la B, Calea,. 191,. A,. 29, jud. B în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Bacău să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară aferent perioadei 01.01.2003 - 27.02-2004, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B să aloce și să includă în bugetul Ministerul Justiției sumele necesare plății drepturilor salariale acordate reclamantului prin prezenta hotărâre.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Bacău să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Au fost respinse ca nefondate cererea reclamantului de acordare a dobânzilor legale pentru sumele acordate cu titlu de diferență drepturi salariale, precum și cererea de plată a cheltuielilor de judecată.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul are calitatea de asistent judiciar la Tribunalul Bacău. Prin sentința civilă nr. 525/ din 04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, acestuia i-a fost admisă acțiunea privind plata drepturilor bănești reprezentând sporul de 30% - 40% pentru soluționarea infracțiunilor de corupție, începând cu 27.02.2004 - 01.04.2006, în cuantum actualizat, fiind respinsă acțiunea privind acordarea sporului de 30% din indemnizația brută lunară de încadrare aferent perioadei 01.01.2003 - 27.02.2004, ca fiind prescrisă.
acordării acestor drepturi bănești a fost confirmată ulterior de instanța supremă care, prin Decizia nr. VI din 15.01.2007, pronunțată în soluționarea unor recursuri în interesul legii, a reținut că în aplicarea nediscriminatorie a prevederilor art. 11 alin. 1 din nr.OUG 177/2002 și art. 28 alin. 4 din nr.OUG 43/2002, drepturile salariale corespunzătoare sporurilor de 30 - 40% se cuvin tuturor magistraților.
Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, este necesar ca aceia care nu au beneficiat de sporul specific de 30%, să aibă dreptul la întregirea veniturilor salariale și cu acest spor, obligația autorității care nu l-a acordat fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.
S-a apreciat că, implicit, dispozițiile Deciziei nr. VI/2007 Înaltei Curți de Casare și Justiție, se aplică și asistenților judiciari, întrucât aceștia îndeplinesc funcție similară celei de magistrat având obligațiile profesionale, incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute pentru magistrați, fiind asimilați judecătorului și din punct de vedere al salarizării (OUG nr. 177/2002, OUG nr. 27/2006 și Legea nr. 45/2007), fiindu-le impuse aceleași condiții stricte și severe, definitorii și specifice.
Ca atare, având în vedere principiul nondiscriminării persoanelor care au aceleași obligații și interdicții profesionale, s-a apreciat că reclamantul nu pot fi tratat diferit, având dreptul să îi fie recunoscute toate drepturile salariale aferente profesiei; inclusiv, recunoașterea dreptului de beneficia de sporul pretins.
Prin acțiunea de față reclamantul a solicitat, ca un prim capăt de cerere, acordarea aceluiași spor recunoscut prin sentința civilă nr. 525/ din 04.05.2007 (sporul de 30%), pentru perioada 01.01.2003 - 27.02.2004, invocând drept temei legal discriminarea sa, recunoscută prin decizia instanței supreme, ale căror dispoziții sunt obligatorii pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
În acest sens dispozițiile nr.OG 137/2000 prevăd că persoana care se consideră discriminată poate solicita acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data când a luat cunoștință de aceasta.
Ori, existența discriminării ca faptă, în măsură să îi îndreptățească pe reclamant a beneficia de prevederile nr.OG 137/2000, a fost stabilită prin Decizia nr. VI din 15.01.2007, de la pronunțarea cărora începe să curgă termenul de prescripție a dreptului la acțiune. Din acest motiv admisibilitatea capătului de cerere privind acordarea sporului de 30% pentru perioada 01.01.2003 - 27.02.2004 rezultă din obligativitatea dispozițiilor reținute în hotărârea de îndrumare care se impune întocmai ca și legea.
Excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtul Ministerul Justiției pentru perioada dedusă judecății, privind plata drepturilor bănești aferente sporului de 30% a fost respinsă, întrucât, în speță, nu este întrunită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză cerută de art. 1201 Cod civil,aceasta deoarece, cauza dedusă judecății este diferită față de cea din dosarul nr-, în speța de față, acțiunea fiind întemeiată pe discriminare și nu pe temeiurile invocate în dosarul civil menționat.
Din aceleași considerente, având în vedere temeiul de fapt și de drept invocat de reclamant în promovarea cererii supusă judecății, respectiv discriminarea sa, în raport cu data intrării în vigoare Deciziei nr. VI din 15.01.2007 și cu data formulării prezentei acțiuni, respectiv 09 octombrie 2007, data poștei, instanța a constatat că și excepția prescripției dreptului material la acțiune este nefondată, și a fost respinsă, ca atare.
S-a stabilit astfel că, pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Bacău, au fost obligați să plătească reclamantului diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară aferent perioadei 01.01.2003 - 27.02.2004; plata despăgubirilor cuvenite reclamantului se va face în funcție de indicele de inflație, conform art. 1084 Cod civil, și nu potrivit art. 1088 Cod civil, care reglementează dobânda legală. Acest aspect a fost interpretat nu ca o sancțiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care este îndreptățit să o pretindă pentru repararea pierderii suferite.
În ceea ce privește apărarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată pe cale de excepție, privind lipsa calității sale procesuale pasive, aceasta a fost înlăturată întrucât, pe de o parte, conform art. 1 din nr.OUG 22/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, iar pe de altă parte prevederile modificatoare ale Legii nr. 110/2007 instituie doar o serie de termene și condiții privind executarea, fără a-l exonera de îndatoririle ce îi revin în asigurarea sumelor necesare efectuării plăților.
În temeiul art. 1 și 3 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă pârâtul Tribunalul Bacău a fost obligat să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al reclamantului.
Împotriva acestei sentințe, potrivit art.299 Cod procedură civilă, cu respectarea termenului prevăzut de art.301 Cod procedură civilă au declarat recurs pârâtele Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Prin motivele de recurs, Ministerul Justiției invocă nelegalitatea sentinței tribunalului, care în mod greșit a respins excepția autorității de lucru judecat invocată, reținând greșit instanța că speța de față, în raport cu litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr-, are alt temei, respectiv discriminarea, față de temeiurile din celălalt dosar.
A arătat recurentul că pentru perioada 1.01.2003 - 27.02.2004, Tribunalul Neamț prin sentința civilă 525/C 4.05.2007 - dosar nr-, sentință definitivă și irevocabilă prin nerecurare, au fost respinse pretențiile reclamanților, având același obiect ca și în prezenta cauză, ca fiind prescrise.
Recurenta a arătat totodată că ambele cereri ale reclamantului au avut ca temei invocat de acesta discriminarea, astfel încât în prezenta cauză prima instanță a stabilit eronat inexistența triplei identități, față de excepția autorității de lucru judecat, potrivit art.1201 Cod civil.
În al doilea rând, s-a invocat nelegala respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada anterioară dată de 9.10.2004.
Un alt motiv vizează fondul cauzei, privitor la obligarea la plata drepturilor salariale actualizate în funcție de rata inflației.
II. Ministerul Finanțelor, a criticat sentința sub aspectul respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
Curtea, față de motivele de recurs, va reține următoarele:
În ceea ce privește nelegala soluționare a cauzei, motiv vizând soluționarea prin respingerea excepției autorității de lucru judecat, invocată de recurenta intimată Ministerul Justiției și în fața instanței de fond, curtea va reține că acest motiv este întemeiat, situație față de care în cauză având incidență dispozițiile art.1201 Cod civil.
Astfel, se va reține că excepția puterii lucrului judecat este destinată să asigure stabilitatea raporturilor juridice și să dea eficiență întregii activități judiciare.
Elementele lucrului judecat sunt acelea care structurează lucrul judecat și care-i determină efectele. Aceste elemente rezultă din art.1201 Cod civil, text care se referă la tripla identitate de părți, obiect și cauză.
Dacă sub aspectul primelor două elemente prima instanță a reținut că există identitate între cele două acțiuni,(respectiv cauză de față și litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr-, soluționat definitiv și irevocabil) în ceea ce privește al treilea element, cauza a reținut că acesta este diferit, în cauza de față temeiul fiind discriminarea, este diferit de celelalte temeiuri din prima acțiune, fără însă a indica care ar fi fost acestea.
Curtea va reține însă, că aceeași cauză a litigiului, în speță discriminarea a fost temeiul acțiunii reclamantului și în primul litigiu așa cum rezultă din argumentația sa, cât și din motivarea sentinței civile nr.525/C/4.05.2007.
De asemenea, este evident față de cuprinsul celor două acțiuni că scopul final urmărit de parte este identic, astfel încât fundamentul juridic al acțiunii este același.
În consecință, pentru argumentele expuse, curtea urmează a reține că în cauză există autoritate de lucru judecat.
Reținând această excepție, care potrivit art.166 Cod procedură civilă este o excepție peremptorie, care are un caracter imperativ, curtea constată ca fiind de prisos analizarea celorlalte motive ale recursului.
Față de acestea, potrivit art.312 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul și va modifica sentința în tot, urmând ca pe fondul cauzei să respingă acțiunea formulată pentru autoritate de lucru judecat, și ca o consecință a acestei soluții, se impune și admiterea recursului Ministerului Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Admite recursurile promovate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N și de MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.187/C din 11 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată și pe fond respinge acțiunea pentru autoritate de lucru judecat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
Ptr.judecător plecat
, Președinte instanță,
Red.sent.-/
Red.dec.rec.- /13.06.2008
Tehn.- / 3 ex.
13.06.2008/18.06.2008.
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Niculinatit, Elenapașcan
