Obligație de a face. Decizia 464/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 464 din 28 mai 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 mai 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Niculinațiț
- - - - JUDECĂTOR 3: Elena Pașcan
GREFIER: - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.61/A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-(număr în format vechi 1749/2006).
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-pârât, asistat de avocat și avocat pentru intimatul-reclamant, lipsă fiind recurentul-pârât și intimatul-reclamant.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătorul recurenților-pârâți depune împuternicire avocațială pentru ambii recurenți.
Apărătorul intimatului-reclamant depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță onorariu avocat, întâmpinare pe care a comunicat-o și părții adverse și o adresă de care nu s-a mai folosit în celelalte căi anterioare din care
rezultă că s-a eliberat autorizație de construire, și în anul 1991 și în anul 1997, iar expertul întrucât a precizat la instanța de apel că nu s-a putut folosi de aceste documente întrucât nu se mai găsesc actele ca urmare a faptului că arhiva Primăriei a fost mutată, a înaintat o adresă către Primărie dar încă nu a primit răspuns. Solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar răspunsul Primăriei.
Apărătorul intimatului-reclamant precizează că există autorizație de construire eliberată în anul 1991 în baza căreia au fost edificate construcțiile, iar o altă autorizație emisă nu există. în anul 1997 s-a eliberat o autorizație de construire, dar pe numele tatălui pentru o societate care funcționează în acea localitate. Pentru o construcție nu mai există eliberată nicio autorizație. Solicită cuvântul pe fond.
Instanța, față de probele administrate până în această fază procesuală, constată că nu se mai impune acordarea unui nou termen pentru depunerea unor acte noi, cauza fiind în stare de judecată nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat și acordă cuvântul părților în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-pârâți, arată că prin această acțiune s-a solicitat mutarea unui zid a unei case de la partea care se învecinează cu reclamantul pe o lungime de 20 ml și modificarea ui casei în sensul de a fi făcut în două ape. Această construire s-a edificat în baza autorizației nr.61/1991 în condițiile legii de la data respectivă și subzistă de 1 acea dată până în 2006 când s-a promovat această acțiune. Nu au existat neînțelegeri între cele două părți. Deși la dosar s-au depus toate elementele de ordin legal, instanța anterioară a trecut peste ele și au fost date soluțiile care s-au dat. Eliberarea autorizației de construire la acea dată s-a dat conform legilor în vigoare și era în vigoare și dispozițiile art.610 cod civil prin care se spunea că zidul unei construcții trebuie să se facă în așa fel încât să nu aducă nicio vătămare vecinului. Distanța de la hotarul despărțitor și până la zid este de 0,17. iar în interior este de 0,28. De la data construirii și până în prezent nu
există nicio vătămare adusă vecinului, iar instanța a instituit principiul neretroactivității legii civile. Hotărârile emise de Judecătoria Onești și Tribunal, sunt nelegale. Expertul explică, că amplasamentul construcției s-a făcut în interiorul terenului proprietatea reclamanților și că nu se află pe linia de hotar și a stabilit că la exterior zidul este de 0,17 la stradă. Prin construcția acestui zid s-a urmărit de fapt aliniamentul vechiului zid construit în anul 1975. exista, iar la construire, pârâții au demolat tot, au construit pe o nouă fundație cu etaj și cu respectiv în limitele proprietății acestora, iar apa din ploi se scurge tot pe terenul acestora fără a afecta terenul reclamantului. Pentru o bună vecinătate au luat măsuri de precauție și au făcut jgheaburi de colectarea apei, iar apa rezultată și colectată se scurge în șanțul colector al comunei. Instanțele anterioare au depășit cadrul legal și obligă pe pârâți să modifice întreg construcției. Dar dacă se trece la ridicarea ui, trebuie dărâmată întreaga construcție și asta nu este decât o formă mascată de a le demola construcția. In concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii judecătoriei, cu respingerea acțiunii, cu cheltuielile de judecată pentru celelalte instanțe.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant arată că în regimul construcțiilor există culpa în executarea unei construcții. La fila 4 al raportului de expertiză în finalul ei se spune că fațada de le garaj și sunt făcute ulterior și nu odată cu casa. iar expertul la instanța de apel spune că această construcție s-a făcut ilegal. La fond, pârâții au susținut că această construcție, respectiv garajul s-ar fi cumpărat odată cu casa. S-a constatat că zidul garajului s-a făcut după ce s-a cumpărat casa. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.5815/7.09.2005 reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și, pentru a se dispune:
- obligarea pârâților să-și mute zidul construcției proprietatea lor pe lungimea de 45 ml și la 0,70 distanță de la hotarul comun, cu daune cominatorii de 500.000 lei/zi întârziere;
- obligarea pârâților să-și modifice garajului pe lungimea de 25 ml, prin transformarea acestuia dintr-o singură apă, în două ape și o dolie, astfel încât apele să se scurgă pe terenul său, cu daune cominatorii de 500.000 lei/zi întârziere;
- plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că în anul 1990 pârâții au cumpărat un teren și o casă veche căreia i-au făcut întărituri din beton armat, au mai construit un etaj din zidărie și mansardă, refăcând și. Sub același acoperiș au mai construit un garaj iar în prezent, datorită ui și zidului defectuos și a distanței mici dintre cele două proprietăți, apa și zăpada ajung în mijlocul curții sale, iar pe zona garajului gardul său a putrezit.
A mai susținut că, pârâții au construit un jgheab pentru colectarea apelor pluviale spre calea publică, însă fără efect și au continuat și în spatele casei lor și a garajului să construiască un zid din cărămidă în prelungirea garajului cu acoperiș mai mic, fără forme legale, vătămându-i proprietatea.
În întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, motivând că au reconstruit casa pentru care au avut autorizație de lucrări, iar din 1991 și până în prezent nu a avut probleme cu vechiul proprietar, privitor la zid, ce se solicită demolat. Au susținut că au făcut la acoperiș uluce de scurgere, iar pe partea de acoperiș spre reclamant au construit un jgheab colector, apa scurgându-se în șanțul public și nu pe terenul reclamantului.
Judecătoria Onești, prin sentința civilă nr.49/2006, a admis acțiunea și în consecință:
A obligat pârâții, pe cheltuiala lor, să mute zidul construcției proprietatea lor pe lungimea de 19,8 și la 0,70 cm distanță de la hotarul comun. De asemenea, a obligat pârâții și la daune cominatorii către reclamant, la 50.000 lei vechi pe fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea obligației. Au fost obligați pârâții să-și modifice garajului, prin transformarea acestuia dintr-o singură apă (), într-un acoperiș cu două pante (ape) o spre clădirea pârâtului, iar cealaltă spre proprietatea reclamantului, pe cheltuiala lor, conform variantei III din raportul de expertiză. Începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, au fost obligați pârâții la daune cominatorii, 50.000 lei vechi pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea lucrării. Au fost obligați pârâții la 20.183.000 lei vechi cheltuieli de judecată, către reclamant.
În urma probelor administrate, acte, expertiză tehnică, prima instanță a reținut următoarele:
Părțile locuiesc în comuna, terenurile acestora se învecinează. Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la nr.86/16.02.2004, reclamantul împreună cu soția sa au devenit proprietarii unui imobil situat în intravilanul comunei, cu nr. cadastral 1135, format din suprafața totală de 989,182 mp teren, din care 576,466 mp curți - construcții și suprafața de 412,716 mp arabil și o casă compusă din 4 camere, o anexă și un grajd.
Pârâții sunt proprietarii unei case din lemn, grajd și șopron situate în comuna, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat la nr.539/19.02.1991 la notariatul de Stat local
Casei vechi i-au făcut întărituri din beton, au dărâmat vechi iar pe centura de beton armat au turnat placa de beton, au mai construit un etaj din zidărie și mansardă din lemn.
Sub același acoperiș, prin prelungirea acestuia, au construit și un garaj pentru camion.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză topografică, distanța dintre hotarul reclamantului și zidul nou construit este cuprinsă între 0,17 cm și 0,27 cm, cu mențiunea că este situat în continuarea zidului vechi.
Conform constatărilor și concluziilor raportului de expertiză, s-au stabilit următoarele:
Garajul este alipit casei, pe direcția longitudinală, are un perete comun cu casa, iar celălalt așezat pe hotarul care delimitează proprietățile părților.
Pe direcția transversală, la stradă, garajul are porți, iar peretele din spatele lipsește, făcându-se legătura cu o curte interioară. Garajul are acoperiș șarpantă cu învelitoare din țiglă, șarpantă care vine în prelungirea ui casei rezultând o suprafață foarte mare de colectare a apei.
Pe latura longitudinală, este prevăzut cu un jgheab colector pentru a aduna apele pluviale cu diamentrul de 180 mm și cu la capătul dinspre stradă, cu diametrul de 80 mm, insuficient.
Inexistența unui sistem de prevenire a alunecărilor zăpezii, a determinat deteriorarea jgheabului colector.
Deși expertului nu i-au fost puse la dispoziție autorizația de construcție cu întreaga documentație tehnică, a concluzionat că nu poate preciza dacă a fost respectată aceasta și nici dacă este conformă cu normativele tehnice, dar actualul amplasament nu încalcă legislația. Mai invocă art.615 Cod civil, servitutea de picătură a streașinii, iar în final a prezentat trei soluții tehnice de modificare a ui și costurilor acestora.
A mai precizat că sistemul de colectare a apelor este subdimensionat și deficitar datorită unicului jgheab care deservește o suprafață atât de mare(185,9 mp) iar copertina din azbociment aflată în prelungirea garajului nu are sistem de colectare și evacuare a apelor. Soluția constructivă prezentată în varianta 3, și anume realizarea ui cu două pante este cea mai economicoasă, valoarea acesteia fiind de 83.088.341 lei.
Conform Legii nr.50/1991 cu modificările ulterioare și art.61o Cod civil este interzisă amplasarea construcțiilor fără a se lăsa depărtarea prescrisă de regulamente pentru a nu aduce vătămare vecinului, distanța legală fiind de 0,80 cm.
Conform raportului de expertiză, soluția tehnică pentru mutarea zidului este redată în anexa 1. Sistemul constructiv existent al garajului și în special modul de realizare al ui permite mutarea zidului(ca element) pe un nou amplasament, numai prin realizarea unuia nou.
Pentru zidul aflat în prelungirea peretelui la garaj, sistemul constructiv al ui nu permite executarea decât prin demolarea ui, a zidului și apoi refacerea completă pe un nou amplasament.
S-a reținut astfel ca fondată acțiunea în temeiul art.610 Cod civil și Legea nr.50/1991, dispunându-se mutarea zidului construcției proprietatea pârâților pe o lungime de 19,9 și la 9,70 cm - de hotarul comun, precum și modificarea ui garajului, conform dispozitivului sentinței.
Nemulțumiți de hotărâre, pârâții au promovat apel solicitând admiterea apelului și respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
- au devenit proprietarii unei case vechi grajd și a zidului despărțitor construit de fostul proprietar de la care a cumpărat, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.533/19.02.1991.
- în anul 1991 în baza autorizații de construcții a construit actuala clădire cu și mansardă pe terenul avut în proprietate și nu au avut niciun conflict cu foștii vecini, iar expertiza a relevat că actualul amplasament nu încalcă legislația în vigoare.
- întreaga construcție este amplasată pe terenul său, iar hotărârea dată crează un precedent periculos asupra relațiilor de vecinătate în localitate, întrucât mutarea zidului afectează, însăși structura de referință a întregii clădiri;
- și construcțiile reclamantului se află pe hotarul despărțitor și într-o astfel de situație ar trebui să promoveze și ei acțiune ca cea de față;
- a remediat deficiențelor, în sensul că a construit un jgheab colector mai mare, astfel că apele din ploi se scurg în șanțul colector de la stradă și nu prejudiciază casei reclamantului și nici proprietatea acestuia.
A solicitat suplimentarea probatoriilor și în fond respingerea acțiunii.
Tribunalul Bacău, prin decizia civilă nr.61/A/11.02.2008 a respins apelul ca nefondat reținând următoarele:
Raportul de expertiză efectuat în apel a arătat că nu au putut fi prezentate de către apelanți documentația și autorizația de construcție pentru lucrările efectuate, astfel încât nu se poate preciza dacă documentația a respectat sau nu legislația în vigoare. Expertul a consemnat susținerile apelanților conform cărora zidul a fost construit odată cu imobilul casă, susținere confirmată și de intimat, dar și de modul în care a fost realizat celor două construcții și a finisajelor existente la acestea.
Garajul menționat în acțiune este un șopron mărginit pe o latură de peretele casei, pe latura opusă zidului în litigiu, neavând perete spre partea dinspre curtea interioară.
Expertul a concluzionat că lucrările de tencuire ale zidului dintre proprietăți au putut fi executate numai cu acordul fostului proprietar prin pătrunderea apelanților pe terenul vecinului. S-a apreciat totodată că există o singură soluție tehnică, prin demolarea acestui zid și reconstruirea sa pe noul amplasament stabilit, care nu încalcă linia de hotar dintre proprietăți.
Expertiza a propus și soluțiile tehnice pentru soluționarea celui de-al doilea capăt de cerere în sensul creării a două pante pe jgheabul colector, concluzionând în sensul celor reținute la instanța de fond.
Reținând necesitatea respectării dispozițiile legale cu privire la distanța construcțiilor situate la limita dintre proprietăți, precum și cele referitoare la scurgerea apelor pluviale, tribunalul a respins apelul.
Pârâții apelanți au promovat apel criticând hotărârile date pentru nelegalitate astfel:
- greșit au reținut instanțele că au renovat casa, deși din autorizația de construire rezultă că au făcut o construcție nouă, cu fundație de beton, acoperiș nou în anul 1991, iar reclamantul nu știe condițiile în care s-a construit casa, deoarece ei abia în anul 2004, au devenit vecini prin cumpărarea imobilului învecinat;
- greșit s-a reținut că zidul garajului, care este zidul de susținere a întregii case pe latura unde se învecinează acum cu reclamantul este amplasat pe linia de hotar dintre proprietăți deși ambele expertize relevă că zidul garajului este pe proprietatea lor la distanță de 0,17 în pct. A și de 0,28 în pct.B în interiorul terenului său;
- în autorizația de construcție nu s-au prevăzut distanțe de amplasare a zidului construcției, ulterior apărând Legii 50/1991;
- greșit s-a reținut că a fost adăugat peste casa veche, în realitate soluția adoptată de constructor pentru a acoperi întreaga construcție este cea în care se include și garajul ce face corp comun cu casa;
- construcțiile sunt amplasate pe terenul proprietatea lor și nu a produs nicio vătămare, nici vechiului proprietar și nici actualului proprietar.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței fondului, admiterea apelului și respingerea acțiunii.
Recurenții au depus și precizări la motivele de recurs, iar în drept au invocat art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Reclamantul-intimat a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Curtea, examinând criticile formulate, în raport de probele administrate și susținerile părților constată următoarele:
Așa cum rezultă din acțiunea introductivă, reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâților să-și mute zidul construcției pe proprietatea lor și să își modifice garajului, astfel încât apele să nu se mai scurgă pe terenul său.
Reclamantul a cumpărat imobilul în care locuiește, potrivit actului de vânzare-cumpărare fila 5 fond, la 16 februarie 2004, dată de la care devine vecin cu pârâții.
Atât expertiza tehnică în construcții efectuate la fond cât și cea dispusă de instanța de apel au relevat că pârâții recurenți au construit casa în anul 1991 pe baza autorizației de construcție și ca și garajul a fost construit în același timp, astfel că este nedovedită susținerea reclamantului că zidul garajului a fost adăugat și îngroșat ulterior și îi lezează proprietatea, dar toate construcțiile aflându-se în interiorul proprietății lor.
Mai mult din actele aflate la filele 58-60 apel, rezultă că dată fiind situația existentă în comuna, pârâtul a solicitat și abținut aprobare pentru reducerea distanțelor sub limitele normale(față de importanța construcției, de amplasamentul construcțiilor învecinate și de situația terenului,fila 60 apel).
celor două construcții sunt realizate în mod unitar cu aceiași învelitoare și mod de dispunere, astfel încât soluția fondului de a fi modificat garajului, este nelegală, putând afecta rezistența și construcția întregului mobil.
Expertul - a precizat că la data efectuării expertizei zidului în discuție era tencuit pe ambele fețe, operațiune care nu se putea face decât prin pătrunderea pe terenul reclamantului, ceea ce înseamnă că la acea dată vechiul proprietar și-a dat acordul ca lucrările să se execute.
Ori, demolarea propusă și însușită de instanța de fond, implică costuri mari, afectează rezistența întregii clădiri, fiind necesare lucrări semnificative de susținere a ui pe perioada execuției.
Pe de altă parte, construcțiile se află situate în interiorul proprietății recurenților.
La momentul judecării apelului, expertul a precizat că o parte din măsurile necesare pentru ca apele din precipitații să nu se mai scurgă pe terenul pârâtului au fost deja executate.
Însă, a apreciat că trebuie executate lucrările menționate la punctul A 4, cu privire la crearea a două pante pe jgheabul colector, la aplicarea aceluiași sistem pentru zona de dolie, și, în final prevederea de aruncătoare cu dimensiuni suficiente pentru evitarea oricărei scurgeri de apă pe terenul reclamantului.
Numai sub acest aspect apare fondată acțiunea reclamanților în sensul dispozițiilor art.615 Cod civil.
Probele administrate nu au dovedit că din anul 1991, până în 2004, pârâții au lezat în vreun fel, proprietatea pârâților vecini sau au atenționați sau sancționați de primărie pentru modul cum fost amplasat zidul, existând un obicei al locului în comuna și, nici în prezent, nu s-a dovedit vreo încălcare a proprietății reclamantului pentru ca după atâta timp să se impună demolarea zidului construcției de către pârâți.
Și cu privire la daunele cominatorii cererea este nefondată, reclamanții având la dispoziție măsurile cuprinse în art.5802și 5803Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, rezultă din probe, că în mare parte pârâtul a luat măsuri cu jgheabul colector, apa nemaiajungând pe terenul reclamantului.
Prin urmare, în raport de argumentele expuse, și în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă și 312 al.1 Cod procedură civilă, Curtea, va admite recursul și rejudecând cauza va modifica în tot decizia recurată, în sensul că va schimba în parte sentința apelată, și, în consecință va admite în parte acțiunea și va obliga pârâții să creeze două pante pe jgheabul colector, la aplicarea aceluiași sistem pentru zona de dolie, cu prevederea de aruncătoare cu dimensiuni suficiente, fie 4(câte 2 pe fiecare latură a ui) de 8 cm, cum este cel montat, fie 2 dar de dimensiuni mai mari decât cel existent - de cel puțin 12 cm diametrul.
Va respinge cererea privind mutarea zidului construcției proprietatea pârâților ca nefondată, precum și cererea privind acordarea de daune cominatorii.
Se va menține din sentința civilă nr.49/2006 numai dispoziția referitoare la cheltuielile de judecată datorate de pârâți reclamantului.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, va fi obligat reclamantul intimat să plătească recurenților- pârâți cheltuielile de judecată efectuate în apel și recurs, conform chitanțelor(onorariu expertize, onorariu avocat și taxe judiciare de timbru) în cuantum de 1014 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Admite recursul promovat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 61 /A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-(număr în format vechi 1749/2006).
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că admite apelul, schimbă în parte hotărârea apelată și în consecință:
Admite în parte acțiunea și obligă pârâții să creeze două pante pe jgheabul colector,la aplicarea aceluiași sistem pentru zona de dolie, cu prevederea de aruncătoare cu dimensiuni suficiente - fie 4(câte 2 pe fiecare latură a ui) de 8 cm, cum este cel montat, fie, 2 dar de dimensiuni mai mari decât cel existent - de cel puțin 12 cm diametrul.
Respinge cererea privind mutarea zidului construcției proprietatea pârâților ca nefondată și cererea privind acordarea de daune cominatorii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile nr.49/2006.
Obligă reclamanta să plătească pârâților 1014 lei, cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.-
Red.dec..-
Red.dec.rec. - /16.06.2008
Tehn.- /2 ex /16.06.2008/18.06.2008.
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Niculinațiț, Elena Pașcan
