Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 538/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 538/R-CM
Ședința publică din 09 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.537/CM din 13 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru recurenta-pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale de substituire emisă de Baroul A - Cabinet individual și avocat pentru intimații-reclamanți în baza împuternicirii avocațiale nr.106/2008 emisă de Baroul A - Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care se constată că nu sunt cereri prealabile dezbaterilor pe fond.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat având cuvântul pentru recureta-pârâtă, susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 04.12.2007 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanții, OG, G, C, G, G, G, G, scu, scu, G, u, -, G, au chemat în judecată pe pârâta "" pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată la plata drepturilor cuvenite potrivit art.168 alin.1 din ontractul colectiv de muncă pe anii 2004-2007, reprezentând primele de Paște și de, ce vor fi actualizate în raport cu coeficientul de inflație și la care se va adăuga dobânda legală până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, se arată, reclamanții sunt salariați în cadrul "". Potrivit art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, salariații beneficiază de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe.
Aceste drepturi bănești nu le-au fost acordate pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007.
a fost justificată de către pârâtă prin faptul că în anul 2003 aceste drepturi au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Acest lucru este valabil numai pentru anul 2003 căci pentru anii următori contractul colectiv de muncă pe unitate produce efecte în forma în care a fost adoptat și semnat de către părți. Aceasta înseamnă că pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007 salariale trebuiau acordate așa cum au fost prevăzute în alin.1 al art.168 din contract.
În drept, acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art.166, art.283 lit.c) din Codul muncii, art.966 cod civil și art.168 (1) din contractul colectiv de muncă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta "" a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune arătând că termenul de formulare a unei cereri având ca obiect executarea contractului colectiv de muncă este de 6 luni, așa cum prevede art. 283 alin. 1..
A susținut că acțiunea este prematur introdusă întrucât prevederile contractuale impuneau o procedură prealabilă care avea drept consecință însăși nașterea dreptului pretins, drept afectat de îndeplinirea a cinci condiții: stabilirea valorii concrete prin negocieri, a modalității de acordare, a condițiilor, a criteriilor și a beneficiarilor.
În ciuda lipsei acestor negocieri prealabile plății efective, în baza practicii anilor precedenți sumele solicitate au fost incluse în salariul de bază.
La nivelul anului 2005 fost inclusă în contractul colectiv de muncă prevederea referitoare la faptul că în anul 2003 salariale de la alin. 1 al art. 168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin Decizia nr. 3793/18.06.2007 Comisia Paritară înființată în scopul soluționării tuturor diferendelor rezultate din interpretarea și aplicarea contractului colectiv de muncă a confirmat intenția părților cu privire la includerea bonusurilor cuvenite fiecărui salariat în salariul de bază atât pentru anul 2003, cât și pentru anii următori.
Interpretarea dată de Comisia Paritară prevederilor alin. 2 din art. 168 are valoarea unei interpretări autentice, provenind de la înșiși semnatarii actului juridic în cauză.
În fine, se arată, inexistența debitului conduce la inexistența oricăror daune.
Prin sentința civilă nr.537/13.06.2008, Tribunalul Vâlceaa respins excepțiile prescripției dreptului la acțiune, a prematurității introducerii cererii și a lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocate de pârâta "".
Totodată, a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pe pârâtă să plătească acestora drepturile salariale constând în câte un salariu de bază mediu brut la nivel de, cu ocazia sărbătorilor de Paște pe anii 2005, 2006, 2007 și de C pe anii 2004, 2005, 2006 și 2007, sume ce vor fi reactualizate cu aplicarea coeficientului de inflație în funcție de perioada lucrată efectiv de fiecare reclamant în intervalul arătat mai sus.
A obligat pe pârâtă la plata sumei de 1600 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această soluție instanța a constatat că excepția prescripției dreptului la acțiune nu este întemeiată față de următoarele considerente:
Părțile au indicat de Paște și de C folosind sintagma drepturi salariale, de aceea în speță sunt incidente dispozițiile art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, care reglementează termenul de prescripție de trei ani. Această interpretare este în consens și cu intenția comună a părților contractante, față de susținerea constatată a pârâtei în sensul că s-a convenit ca pentru toți salariații, drepturile salariale suplimentare de C și Paște menționate în art.168 alin.1 din să fie incluse în salariul de bază.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii, tribunalul a constatat că angajatorul nu poate invoca în apărare propria sa culpă, respectiv lipsa negocierilor pe care trebuia să le inițieze asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare.
A mai reținut că între reclamanți și pârâtă au existat raporturi juridice de dreptul și de aceea primii au calitate procesuală activă în cererea de plată a drepturilor salariale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Prin art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2004, s-a prevăzut ca de sărbătorile de Paște și C, salariații să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
În alin.2 s-a menționat că pentru anul 2003 de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin.1 al art.168, aducând o modificare de conținut a alin.2, în sensul că în anul 2003 salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Același text se regăsește, în ultima formă menționată în contractul colectiv de muncă pe anul 2006, cum de altfel și în anul 2007 textul păstrează același conținut ca în contractele precedente.
Actul adițional la contractul colectiv de muncă al nr.8080/23.05.2000, înregistrat la Direcția Solidarității Sociale și Familiei B sub nr.2643/11.05.2005 a conferit art.168 alin.2 forma menționată în contractul colectiv de muncă la nivelul anului 2005.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective, voința comună a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat.
Art.168 alin.2 a prevăzut, în fiecare din aceste contracte, că de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind fără dubiu faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariul de bază al salariaților și pe anii 2004, 2005, 2006, 2007, câtă vreme în pe acești ani s-a menținut în același timp și textul alin.1.
Pe de altă parte, părțile semnatare nu au consemnat în contractul colectiv de muncă pe anii 2005 și 2006 faptul că aceleași suplimentări salariale au fost incluse în salariile de bază pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia în anul 2007.
S-a reținut astfel că interpretarea clauzei peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art.31 din Legea nr.130/1999 nu poate produce efecte care să înlăture conținutul neexplicit al prevederilor invocate.
Mai mult, pârâta nu a putut produce dovezi în sprijinul susținerii conform căreia drepturile salariale solicitate de reclamant au fost incluse în salariul de bază brut al acestuia.
Sub aspectul modalității de stabilire a cuantumului suplimentărilor salariale, tribunalul a considerat că dispozițiile art.168 alin.1 se raportează la salariul de bază mediu brut pe.
În condițiile în care drepturilor salariale cuvenite reclamanților li s-a aplicat corecția cu indicele de inflație, nu poate fi acordată și dobânda legală.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta "", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
- Apreciind că drepturile solicitate au natura de drepturi salariale, în mod greșit instanța a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.
În condițiile în care drepturile bănești în discuție au fost negociate prin contract colectiv de muncă, nu prin contract individual de muncă, ca forme de sprijin social pentru acoperirea nevoilor de sărbători, ele nu pot fi asimilate sporurilor la salariu.
Drepturile salariale sunt clar configurate în cuprinsul art.154 Codul muncii, ele constituie contravaloarea prestate și sunt menționate în contractul individual de muncă.
Prin urmare, se solicită a se constata că obiectul judecății îl constituie neexercitarea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă, acestuia fiindu-i aplicabil termenul de prescripție reglementat de dispozițiile art.283 alin.1 Codul muncii. Astfel, se arată, drepturile solicitate în cauză, raportat la data introducerii acțiunii, sunt prescrise.
- O altă critică este aceea potrivit căreia în mod greșit nu s-a reținut inadmisibilitatea acțiunii pentru formularea acesteia înainte de parcurgerea procedurii prealabile la care face trimitere art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă.
Această procedură constă în negocieri care au loc între salariați și angajator cu 15 zile înainte de sărbătorile menționate în text pentru stabilirea valorii concrete a drepturilor bănești, a modalității de acordare, a condițiilor, a criteriilor și mai ales a beneficiarilor.
De aceea, sumele pretinse nu îndeplinesc condițiile unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar reclamanții nu pot face proba calității de titulari ai dreptului pretins.
- În ciuda faptului că nu s-au negociat toate aceste elemente, se arată în al treilea motiv de recurs, în anul 2005 fost inclusă în contractul colectiv de muncă prevederea referitoare la faptul că în anul 2003 salariale în discuție au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Contrar celor reținute la judecata în primă instanță, interpretarea dată de Comisia Paritară alin.2 din art.168 al are valoarea unei interpretări autentice provenind de la semnatarii actului juridic în cauză, ceea ce demonstrează că din anul 2004, intenția reală a părților a fost introducerea drepturilor salariale suplimentare în salariile de bază, cum s-a și procedat.
În interpretarea dispozițiilor art.168 alin.2 instanța de fond trebuia să aibă în vedere natura contractuală a acestor dispoziții, să stabilească voința internă a părților.
Clauza cuprinsă în art.168 alin.2 din contractele colective de muncă pe anii 2004-2006 este o clauză îndoielnică, de aceea se interpretează în sensul în care aceasta produce un efect.
Menținerea alineatului 2 cu aceeași formulare în contractele colective nu se poate interpreta decât în sensul că începând cu anul 2003 de la alineatul 1 au fost incluse în salariul de bază, deoarece numai în acest sens clauza ar avea efect.
Aceeași interpretare a fost dată și de Comisia Paritară, ale cărei hotărâri sunt obligatorii pentru părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
salariale solicitate prin acțiune se încadrează în partea variabilă a salariului, respectiv în categoria adaosurilor la salariu, reglementată de dispozițiile art.155 Codul muncii.
Precizând și lărgind sfera acestor drepturi salariale, contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005-2006, enumeră la art.41 adaosurile la salariul de bază, printre care se află și alte adaosuri, convenite la nivelul unităților.
Aceste adaosuri au ca premisă prestarea pentru că ele se adaugă sau constituie o suplimentare, o mărire a drepturilor salariale obținute de angajat. Nu se confundă cu premierea în funcție de rezultatele deoarece sunt legate de sărbătorile legale, iar negocierea prevăzută în alineatul 1 teza a doua al art.168 din la nivel de unitate pentru stabilirea condițiilor de plată, a criteriilor și a beneficiarilor, nu a avut loc, așa cum a rezultat din susținerile părților.
În lipsa unor astfel de negocieri, salariale de Paște și de C, nu puteau fi incluse doar în salariul de bază al unora dintre angajați pentru anul 2003, ci în salariul de bază al tuturor salariaților, ceea ce s-a recunoscut de către angajator.
Odată stabilită natura drepturilor bănești solicitate de drepturi salariale, corect s-a reținut la judecata în primă instanță, incidența dispozițiilor art.283 alin.1 lit.c) Codul muncii, care reglementează termenul de prescripție de 3 ani în cazul în care obiectul conflictului individual de muncă este acela al plății unor drepturi salariale neacordate.
În contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2004 s-a prevăzut la art.168 alin.2 că pentru anul 2003 salariale de Paște și C convenite la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate.
Recunoscând practic lipsa negocierilor pe condiții și criterii de acordare a acestor suplimentări salariale, părțile contractului colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2005 au preluat alineatul 2 cu un alt conținut: "în anul 2003 salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Acest alineat se regăsește în această ultimă formă și în pe anii următori.
Printr-o aplicare corectă a regulilor negocierii colective în materie, instanța de fond a reținut corect că interpretarea dată de Comisia Paritară în data de 18.06.2007, după încetarea efectelor contractelor colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2007, în sensul că părțile semnatare au avut în vedere la redactarea alin.1 și 2 ale art.168 ca începând cu anul 2003 primele de Paște și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, este lipsită de eficiență.
Au fost avute astfel în vedere prevederile art.31 din Legea nr.130/1996, republicată, privind contractul colectiv de muncă.
Din înscrisurile aflate la dosar a rezultat că respectiva condiție a unei noi negocieri a cuantumului suplimentărilor salariale și a criteriilor de acordare este superfluă, nu constituie un impediment în sesizarea instanței de judecată.
Aceasta deoarece creanța este lichidă - sunt stabilite elemente clare în funcție de care poate fi determinată - suplimentarea are cuantumul de un salariu de bază mediu pe
Sunt stabilite și momentele la care se acordă, dar și motivele.
Mai mult, a rezultat că în anul 2003 s-a inclus această suplimentare în salariul tuturor angajaților.
Chiar și în cazul în care s-ar reține că s-a convenit această modalitate de acordare a suplimentărilor și pentru anii următori, nu s-a făcut dovada plății lor de către angajator.
nu se regăsește în veniturile salariale ale reclamanților, așa cum sunt evidențiate în carnetele de muncă ale acestora, știut fiind că includerea acesteia în salariul de bază determină o creștere considerabilă a tuturor veniturilor salariale.
Salariul de bază este potrivit art.155 Codul muncii elementul de referință în raport cu care se calculează celelalte drepturi ale angajaților.
În cazul în care intenția părților ar fi fost de a se recunoaște că suplimentarea a fost inclusă în salariile de bază așa cum sunt ele consemnate în carnetul de muncă, nemodificate, interpretarea comisiei ar echivala cu o renunțare ulterioară la drepturile cuvenite conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, interzisă de dispozițiile art.38 Codul muncii coroborat cu art.236 alin.(4) Codul muncii.
Rezultă că nu se regăsesc, cu privire la hotărârea criticată, cazurile de nelegalitate și netemeinicie invocate, care se încadrează în prevederile art.304 pct.9 și art.3041Cod procedură civilă, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă și chitanța fiscală de la fila 781 din dosar, în care este consemnată plata onorariului de avocat,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă "" împotriva sentinței civile nr.537 din 13 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, OG, G, C, G, G, G, G, scu, scu, G, u, -, G, și.
Obligă pe recurentă la plata către intimați a cheltuielilor de judecată de 2490 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./18.09.2008
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
