Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Bacau

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 595

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25 mai 2009

PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurentele-reclamante, și împotriva sentinței civile nr.118 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, întâmpinare de către și răspuns la întâmpinare formulat de recurentele-reclamante, după care:

Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța, față de faptul că a fost comunicată întâmpinarea la termenul anterior, precum și faptul că s-a depus și răspuns la întâmpinare, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.118/D/2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL BACĂU, sub incidența nr.OG75/2008, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Neamț, Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, astfel cum a fost completată, ca nefondată.

În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantele, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Neamț, Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au solicitat următoarele:

1. obligarea în solidar a primilor trei pârâți la plata - în favoarea fiecăreia dintre cele șase reclamante - a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, reprezentând diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite, calculate în funcție de treapta profesională a fiecăreia și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri-documentariști cu studii medii și, respectiv, drepturile salariale primite efectiv de reclamante care au fost calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii-arhivari și grefierii-registratori, diferențe calculate începând cu data de 27 ianuarie 2007 și până la data încetării efective a stării de discriminare.

2. obligarea celui de-al patrulea pârât să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamantelor a despăgubirilor salariale solicitate mai sus.

În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că:

Reclamantele îndeplinesc funcția de grefier-arhivar, respectiv grefieri-registratori în cadrul Tribunalului Neamț.

Prin adoptarea Legii nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, arhivarii și registratorii au fost integrați - în mod firesc și necesar - în corpul profesional al grefierilor ( art. 3 din lege ), ele făcând parte din categoria grefierilor cu studii medii.

Din analiza Statutului grefierilor arhivari și registratori rezultă, fără echivoc - că este identic cu cel al celorlalte categorii de grefieri sub toate aspectele, numire în funcție, promovare, suspendare din funcție, a drepturilor, îndatoririlor dar și a răspunderii profesionale.

Atribuțiile concrete de serviciu ale grefierilor sunt aceleași pentru toate categoriile de grefieri, astfel încât, în mod firesc, nu operează nicio diferență de salarizare între grefierii cu studii medii, indiferent dacă aceștia sunt grefieri de ședință, grefieri statisticieni/documentariști (anexa nr. 1 la OG nr.8/2007), deși atribuțiile concrete ale acestora sunt diferite.

Se observă că, în mod total nejustificat, o astfel de distincție se face numai față de grefierii arhivari/registratori.

Astfel, din punct de vedere al atribuțiilor de serviciu și al dificultății muncii, aceștia îndeplinesc o activitate net mai solicitantă decât celelalte categorii de grefieri, având în vedere în special categoriile statisticieni/documentariști (urmând a se avea în vedere dispozițiile art. 62 din nr. 387/2005 dar și răspunderea pe care implică, în condiții optime, a tuturor acestor atribuții stabilite în sarcina lor și volumul concret de muncă ce este sintetizat în aceste dispoziții legislative).

Din alt punct de vedere, criteriul atribuțiilor de serviciu nu poate fi reținut ca și criteriu de diferențiere, din moment ce acest criteriu nu a fost aplicat și celorlalte categorii de grefieri cu studii medii.

Se poate observa că nici criteriul numirii în funcție nu poate fi reținut ca fiind diferențiator. Se reține similitudinea dintre condițiile de numire în funcția de grefier cu studii medii potrivit art. 33 alin.1 lit. a - f din Legea nr. 567/2004 și condițiile de numire a grefierilor arhivari/registratori - art. 38 alin.1 din același act normativ, cu excepția a două elemente: absolvirea Școlii Naționale de Grefieri și cunoștințele de operare PC și dactilografiere.

Privitor la condiția absolvirii Școlii Naționale de Grefieri, însuși legiuitorul, prin art. 36 din Legea nr. 567/2004 permite excepții de la acest criteriu, excepție în care s-au încadrat și reclamantele la momentul ocupării prin concurs a funcțiilor în care își desfășoară activitatea și astăzi.

Privitor la cunoștințele de operare PC este de reținut că nu se cere un atestat (diplomă) în acest sens, ci doar ca persoana care desfășoară activitatea de grefier arhivar/statistician să posede aceste cunoștințe, ori este de notorietate că, în condițiile în care toate instanțele sunt informatizate - programul ECRIS - iar reclamantele îndeplinesc atribuții de a înregistra, repartiza, etc. dosare prin folosirea acestui program informatic, este de necontestat că posedă cunoștințe de operare PC.

O altă atribuție a grefierilor arhivari/statisticieni este de a elibera certificate de rol privind dosarele înregistrate la primul termen și de a face diferite adrese dictate de șefii ierarhici superiori, astfel încât, rezultă fără echivoc, că posedă și cunoștințe de dactilografiere, fără acestea fiind imposibil să-și desfășoare activitatea în cadrul instanței.

Pentru considerentele expuse mai sus, s-a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâților în solidar la plata unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuvenite reclamantelor, calculate în funcție de treapta profesională a fiecăreia și coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri - statisticieni și grefieri - documentariști, cu studii medii și, respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamante, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefierii - arhivari și grefierii - registratori, diferențe calculate începând cu data de 27 ianuarie 2007 și până la încetarea efectivă a stării de discriminare și de obligare a Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății în favoarea reclamantelor și a despăgubirilor salariale cuvenite.

Ulterior, reclamantele și-au precizat (completat) acțiunea arătând că: solicită ca drepturilor salariale reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor (inclusiv grefierii informaticieni, grefierii statisticieni și grefierii documentariști) cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefierilor registratori să fie acordate atât retroactiv așa cum au solicitat prin acțiunea inițială, cât și în continuare și pe viitor până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari și grefierii registratori - în legea specială de salarizare.

Acțiunea este nefondată și a fost respinsă, pentru cele ce succed:

Cu privire la aplicabilitatea.820/3 iulie 2008 Curții Constituționale (invocată în apărare de Ministerul Justiției prin întâmpinare), instanța apreciază următoarele:

Decizia 820/3 iulie 2008 are în vedere cazul în care instanțele de judecata ar înlocui norme cu putere de lege cu norme create pe cale judiciară sau norme cuprinse în alte acte normative, ceea ce nu este cazul în speța, întrucât prin cererea dedusă judecății reclamanții au solicitat despăgubiri, iar nu drepturile cuprinse în alt act normativ. Ea nu înlătură dreptul și obligația instanței de a acorda despăgubiri. De vreme ce art. 2 alin. 11 din OG137/2000 este în vigoare și prevede răspunderea civila în cazul existentei unei discriminări, in lipsa unei dezdăunări, noțiunea de răspundere civila ar fi golită de conținut si fără efecte juridice.

Mai mult chiar, contenciosul constituțional a constatat prin dec. 447/2005: "Astfel, numai legiuitorul poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de sporurile sau adaosurile prevăzute să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați, ale naturii și volumului activității pe care o desfășoară, ale importanței și riscurilor muncii lor și în privința oricăror alte elemente specifice."

Chiar dacă decizia Curții Constituționale ar fi interpretată în sensul că instanțele de judecata nu ar putea acorda despăgubiri în caz de discriminare între salariați, aceasta ar contraveni normelor convenționale. Astfel, decizia Curții Constituționale are caracterul unei legi, general obligatorii. Ea reprezintă norma internă. Art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă norma internațională. Apreciindu-se că între norma internă și norma internațională există neconcordanță, instanța a dat prevalență normei de drept internațional, constatând că norma internă este neconvențională.

II. Cu privire la fondul cauzei instanța a constatat următoarele:

Conform adresei emise de Tribunalul Neamț, nr. 1574/19A/11 august 2008 - fila 65 dosar - reclamantele au funcția de grefier - arhivar, beneficiind în prezent de coeficienții de multiplicare aferenți, conform OG8/2007.

Discriminarea invocată de către reclamante este raportată la faptul că, prin Legea nr. 567/2004, arhivarii au fost integrați ca și grefieri - arhivari, dar OG8/2007 acordă acestora drepturi inferioare celorlalți grefieri, respectiv grefier - documentariști, grefieri - statisticieni, grefieri ( de ședință ).

Dincolo de faptul că, dacă discriminarea s-ar raporta-/2004, s-ar pune problema intervenirii prescripției ( art. 27 al.2 din OG nr. 137/2000), trebuie remarcat un aspect foarte important: schimbarea titulaturii din arhivar în grefier - arhivar nu poate constitui prin ea însăși o discriminare față de ceilalți grefieri.

De asemenea, grefierii - documentariști și cei statisticieni au avut și potrivit vechii legi ( Legea 50/1996 ) calitatea de grefieri deci, ei nu au primit o altă titulatură.

Faptul că reclamantele au primit atribuții noi, legate, în special, de înregistrarea dosarelor în sistem informatic, nu este o chestiune care implică o discriminare salarială față de ceilalți grefieri. Aceasta pentru că, pe de o parte lucrul cu calculatorul a ușurat oarecum activitatea premergătoare primului termen de judecată (emiterea citativului, a citațiilor, înregistrarea dosarelor), iar pe de altă parte, toți grefierii (de ședință) au primit atribuții noi (și prin preluarea atribuțiilor ce reveneau dactilografilor).

În condițiile unei non-identități între grefierii-statisticieni, grefierii-documentariști și grefierii-arhivari, raportată la specificul muncii fiecăruia, s-a apreciat că nu poate fi vorba despre o situație identică sau asemănătoare, care să implice un tratament (în ce privește remunerarea) egal. În caz contrar s-ar ajunge la un arbitrariu, fiecare salariat din sistemul bugetar sau privat, apreciind că este discriminat față de un altul care lucrează în același sistem.

Modalitatea de remunerare a unei categorii de salariați este alegerea statului, doar în cazul unei inegalități de tratament între persoane aflate în situații identice sau asemănătoare ( ceea ce nu s-a constatat în speța dedusă judecății ) instanța poate acorda despăgubiri.

Față de cele expuse, a respins acțiunea așa cum a fost completată, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au promovat recurs reclamantele care au criticat nelegalitatea hotărârii, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.7,8,9, art.3041Cod procedură civilă, invocând în esență, faptul că, instanța de fond a interpretat eronat textele normative aplicabile în cauză, precum și situația de fapt, dând prioritate dreptului intern în defavoarea dreptului comunitar.

Au mai invocat recurentele faptul că în cauză era aplicabilă Directiva 2000/EC/1978 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, astfel cum corect s-a reținut în opinia separată a unuia dintre asistenții judiciari.

Au mai arătat recurentele că munca pe care o desfășoară este identică celei a grefierilor, context în care apare incidentă discriminarea lor sub aspectul salarizării astfel cum aceasta este stabilită prin nr.OG8/2007.

În susținerea recursului s-au invocat dispozițiile art.2 al.1-3, art.6 din nr.OUG137/2000, art.7, art.23 din Declarația Unică a Drepturilor Omului, art.7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice și sociale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, invocând, faptul că, potrivit actelor normative specifice,respectiv legea 567/2004, privind Statutul personalului auxiliar de specialitate a instanțelor judecătorești, Legea nr.19/2007, nr.OG8/2007, pentru fiecare categorie de grefieri, legea a prevăzut anumite criterii de selecție, atribuții specifice de complexitate diferită, răspunderi diferite, precum și salarizare diferită.

Astfel, a mai învederat intimatul-pârât Ministerul Justiției, coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, au fost prevăzuți, în mod diferit, pentru fiecare categorie de grefieri, în raport de atribuțiile specifice și gradul de complexitate a activității fiecăruia. În acest context susține intimatul, nu se poate vorbi despre plasarea recurentelor într-o situație de discriminare.

Totodată, intimatul-pârât Ministerul Justiției a invocat și decizia nr.1325/04.12.2008 a Curții Constituționale prin care prevederile nr.OG137/2000, republicată, privind sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea s-ar desprinde înțelesul înlocuirii unor dispoziții normative cu altele create pe cale judiciară, astfel cum s-ar ajunge în speță prin admiterea acțiunii. S-au mai invocat și deciziile nr.818-821 ale Curții Constituționale care au statuat în același sens, anterior menționat.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:

Printr-o serie de decizii pronunțate în soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor nr.OG137/2000, republicată, privind sancționarea și combaterea tuturor formelor de discriminare, respectiv nr.818-821/2008, nr.1325/2008, Curtea Constituțională a statuat "că dispozițiile Ordonanței sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competență să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În cauză, acordarea despăgubirilor pretinse de recurente în temeiul nr.OG137/2000 ar echivala cu crearea unui drept salarial (respectiv coeficienți de multiplicare prevăzuți de lege pentru celelalte categorii de grefieri) neprevăzut de lege (OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea), contrar deciziei nr.1325/2008 a Curții Constituționale, care este general obligatorie conform art.31 al.1 din Legea nr.47/1992, republicată în 2004.

Se reține, totodată că, potrivit dispozițiilor Legilor speciale, respectiv Legea nr.567/2004, Legea 19/2007, privind statutul personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, condițiile de numire, cerințele postului, atribuțiile și răspunderile, sarcinile specifice de activitate, sunt diferite, astfel că în mod corect instanța de fond a reținut că recurentele nu sunt plasate sub aspectul salarial într-o situație discriminatorie în raport de celelalte categorii de grefieri, atât timp cât nu se află într-o situație identică sau asemănătoare cu aceștia.

De altfel și jurisprudența în materie a CEDO a reținut constant că există discriminare atâta timp cât diferența de tratament se aplică unor subiecte de drept aflate în situații analoage au identice, fără o justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă.

S-a arătat în aceeași jurisprudență că, în considerarea rolului, complexității atribuțiilor de serviciu, răspunderii aferente diferitelor posturi, funcții și activități legiuitorul (și prin acesta statul) este îndrituit a stabili drepturi de salarizare diferite pentru anumite categorii de personal fără ca prin aceasta să se aducă atingere egalității de tratament sub aspectul ocupării forței de muncă, salarizării și condițiilor de angajare.

Totodată, în considerarea cerințelor postului, complexității atribuțiilor și răspunderii, astfel cum acestea sunt statuate prin legile specifice privind Statutul personalului auxiliar, se apreciază că activitatea recurentelor nu este nici comparabilă activității celorlalte categorii de grefieri, astfel cum recurentele au învederat prin motivele de recurs, raportându-se la Directiva 2000/EC/1978.

Având în vedere cele anterior arătate, constatând, în raport de motivele invocate că în cauză nu se impune modificarea sentinței atacate, instanța în temeiul art.3121Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentele-reclamante, și împotriva sentinței civile nr.118 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău

- - - -

- -

GREFIER,

POLITIC

Red. /

Red.

Tehnored./2 ex.

24.06.2009

Președinte:Sorina Ciobanu
Judecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 595/2009. Curtea de Apel Bacau