Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 9948/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9948
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamata, pârâta REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ DR TR S și pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ M, împotriva sentinței civile nr. 1498 din 27 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, având ca obiect "calcul drepturi salariale".
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă, reprezentată de avocat, recurenta pârâtă REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ DR TR S, reprezentată de consilier juridic și recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ M, reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de jduecată, se acordă cuvântul părților asupra fondului.
Avocat, pentru recurenta reclamantă, susține oral motivele invocate în cererea de recurs, în raport de care, pune concluzii de admitere a acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei M, să acorde venitul de completare pe o perioadă de 20 de luni.
Față de celelalte recursuri, solicită respingerea acestora ca nefondate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul recurentei pârâte REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ DR TR S, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului conform motivelor formulate și de respingere a recursului declarat de M, iar față de recursul reclamantei, precizează că, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ M, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate ca fiind neîntemeiată cu privire la obligarea M, la plata diferenței venitului de completare de la data pronunțării hotărârii și pe fond, respingerea acțiunii față de aceasta ca fiind netemeinică și nelegală.
Față de recursul reclamantei, arată că, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, iar pentru recursul declarat de REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA- DIRECȚIA SILVICĂ DR TR S, pune concluzii de respingere ca nefondat.
CURTEA
Asupra cauzei de față
La data de 25 martie 2008 reclamanta a chemat în judecată Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă M, Romsilva - Direcția Silvică TSp entru a se dispune obligarea la plata sumei de 1.836 lei, reprezentând o despăgubire egală cu de 2 ori salariul mediu net pe economie la disponibilizare, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, la plata unei despăgubiri egale cu venitul de completare neacordat până la data pronunțării hotărârii judecătorești actualizată cu indicele de inflație, la plata venitului de completare de la data pronunțării hotărârii până la data expirării perioadei pentru care se acordă - 12 luni.
A motivat că a fost angajatul R- Direcția Silvică TSp ână la data de 07.11.2007 când i-a încetat contractul de muncă ca urmare a reducerii postului, măsură luată datorită programului de restructurare a aprobat prin Ordinul 421/16.06.2006 completat și modificat prin Ordinul 960/10.12.2007.
În acest sens la Direcția Silvică T au fost disponibilizați 78 de salariați.
Salariații disponibilizați beneficiază de măsurile de protecție socială prevăzute de Legea 174/2006 constând în plata unei sume egale cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se face disponibilizarea un venit lunar în completare care se acordă cu prima lună după achitarea plăților compensatorii prevăzute în CCM.
Deși de 4 luni beneficiază de indemnizația de șomaj nu a primit venitul lunar de completare ceea ce justifică acordarea unei despăgubiri egale cu venitul de care nu a beneficiat perioada de la disponibilizare și până la pronunțarea hotărârii judecătorești iar în continuare acordarea venitului de completare.
S-au depus la dosar copia deciziei 103/06.11.2007, copia carnetului de muncă.
AJOFM Mad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii față de ea, deoarece Direcția Silvică Mad epus la AJOFM Notificarea Romsilva privind concedierea colectivă a salariaților și programul de concediere avut în vedere, fără a se preciza că salariații sunt beneficiarii Lg.174/2006, ceea ce înseamnă că disponibilizarea salariaților s-a făcut în temeiul codului muncii și nu în baza Legii 174/2006, act care de fapt nu era posibil deoarece la data disponibilizării nu mai era în vigoare.
Pentru a beneficia de protecția prevăzută de Legea 174/2006 disponibilizarea trebuia făcută până la 31 martie 2007.
În a doua parte HG 1376/12.11.2007 s-a modificat termenul fiind prelungit până la 31 decembrie 2008, legea nu poate retroactiva.
S-au depus la dosar notificarea adresa unității, acte din dosarul de șomaj.
_ Direcția Silvică TSa depus întâmpinare arătând că prevederile Lg.174/2006 nu au putut fi aplicate reclamantei, care a beneficiat de măsurile de protecție socială conform CCM, deoarece la data disponibilizării respectiv 06.11.2007, expirase termenul pentru care se aplicase iar HG 1376/2007care a prelungit termenul până la 31 decembrie 2008 apărut după data disponibilizării.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1498/27 iunie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta domiciliată în comuna, sat, județul M în contradictoriu cu pârâții Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă M cu sediul în DTS, str.-, județul M și Regia Națională a Pădurilor Romsilva Direcția Silvică DTS cu sediul în DTS, str. - de la, nr. 22, județul
A constatat că reclamanta beneficiază de prevederile art. 2 lit. a și b din Legea 174/2006.
A obligat pârâta Romsilva- Direcția Silvică DTS la plata către reclamantă a sumei de 1836 lei despăgubiri conform art.2 lit. a din Legea 174/2006 și la despăgubiri egale cu venitul de completare prevăzut de art. 2 pct.2 lit. b din Legea 174/2006 pe perioada 2007- 27 iunie 2008, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.
A obligat pârâta AJOFM M la plata în continuare, începând cu data de 28 iunie 2008 și până la expirarea perioadei de 12 luni a venitului de completare.
A obligat pârâta Romsilva- Direcția Silvică DTS la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele:
Față de împrejurarea că au fost retrocedate pădurile către foști proprietari, începând cu luna 2007 în cadrul Romsilva au avut loc concedieri colective.
În acest sens prin Hotărârea Consiliului de Administrație a Romsilva s-a aprobat structura organizatorică și funcțională a direcției silvice, printre care și Direcția Silvică T S, la nivelul căreia au fost disponibilizați 78 de salariați din cei 880.
Reclamanta a fost și ea concediată cu această ocazie, conform deciziei 111/19 11 2007.
Prin Legea 174/2006 au fost prevăzute măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Romsilva, prin concedieri colective ca urmare a restituirii pădurilor către foști proprietari.
Potrivit acesteia persoanele disponibilizate prin concedieri colective beneficiază de următoarele drepturi:
a) la momentul disponibilizării, de o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se face disponibilizarea;
b) indemnizația de șomaj, stabilită conform reglementărilor legale în vigoare precum și un venit de completare, venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual net mediu pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului când se face disponibilizarea.
Deși a fost concediată în condițiile arătate mai sus, reclamanta nu a beneficiat de aceste măsuri de protecție socială prevăzute de Lg.174/2006.
Pârâta Direcția Silvică Mai nvocat faptul că reclamanta nu putea beneficia de aceste dispoziții deoarece la data disponibilizării reclamantei 19 11.2007, legea nu era aplicabilă, art.1 Lg.174/2006 făcând referire la concedierile colective efectuate până la 31 martie 2007.
Apărarea pârâtei nu poate fi primită deoarece prin HG 1376/2007 se prevede că termenul prevăzut la art.1 Lg.174/2006 se modifică și devine 31 decembrie 2008.
Ca atare, măsurile prevăzute de Legea 174/2006 se aplică și reclamantei, disponibilizat la19.11.2007.
Potrivit art. 70 al.1 și 3 din codul muncii angajatorul are obligația să notifice în scris sindicatul, inspectoratul teritorial d e muncă și agenția teritorială de ocupare a forței de muncă intenția de concediere colectivă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
Aceiași obligație este prevăzută și în art. 50 din Legea 76/2002.
Pârâta - Direcția Silvică TSt rebuia să întocmească liste nominale cu persoanele beneficiare ale măsurilor de protecție socială, programul de restructurare, statele pentru plata drepturilor respective și pentru acordarea venitului de completare se va depune contractul colectiv de muncă, hotărârea Consiliului de Administrație cu privire la posibilitatea de acordare a altor forme de compensații, prevăzute de art. 2 al.5 Lg.174/2006.
Din actele dosarului rezultă că pârâta - Direcția Silvică T S nu a respectat aceste prevederi în sensul că nu a depus situația nominală a tuturor salariaților disponibilizați, statele de plată și adeverințe privind veniturile persoanelor disponibilizate.
Neprocedând în acest fel reclamanta a fost prejudiciată și drept urmare această pârâtă urmează a suporta despăgubirile solicitate.Ca atare va fi obligată pârâta Regia Națională a Pădurilor -Direcția Silvică Tr. S la plata către reclamantă a despăgubirilor conform art2 lit.a și art.2 pct.2 lit.b Lg.174/2006 pe perioada cuprinsă între data disponibilizării și pronunțarea hotărârii, AJOFM M neavând nici o culpă în neacordarea acestora. Prejudiciul cauzat reclamantei o îndreptățește pe aceasta la restituirea sumelor ce i se cuvin reactualizate în funcție de rata inflației, reactualizare ce i se cuvine până la data plății efective a sumelor respective de bani.
AJOFM Maf ost obligată la plata venitului în completare până la expirarea perioadei de 12 luni, neputând reține susținerea că reclamanta a fost disponibilizată în condițiile CM și nu în baza Legii 174/2006.Neavând o culpă directă în neacordarea acestor sume,nu se impune reactualizarea lor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, apreciind hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală în condițiile în care s-a acordat greșit venitul de completare, acordându-se pentru o perioadă de 12 luni, deși potrivit vechimii în muncă la data disponibilizării, vechime de peste 17 ani, acesta beneficia de venit de completare pe o perioadă de 2o de luni.
Pârâta AJOFM M, critică hotărârea instanței de fond, invocând netemeinicia și nelegalitatea acesteia, în condițiile în care nu se poate reține nici o culpă a acesteia în calcularea și acordarea veniturilor de completare.
Acțiunea pârâtului angajator ROMSILVA Direcția Silvică Dr.Tr.S, cu prilejul concedierilor colective, constând în măsurile legale prevăzute în mod expres de art. 69 și urm. codul muncii precum și Legea 174/2006, mai exact neluarea măsurilor legale în termenele stipulate, nu poate constitui temei al obligării acestui recurent la plata veniturilor de completare.
Pârâta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA Direcția Silvică Dr. Tr. S critică hotărârea primei instanțe sub aspectul aplicării Legii 174/2006 față de data la care a survenit disponibilizarea personalului.
În condițiile în care hotărârea 1376/2007 a prelungit perioada de aplicare a efectelor Legii 174/2006, după data efectuării concedierii colective, nu se poate imputa acestui recurent inacțiunea privind întocmirea documentației și a tuturor procedurilor prevăzute de legea specială.
Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond, se constată că recursul reclamantului este întemeiat, astfel încât în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 cod pr.civ. urmează a-l admite, va modifica hotărârea primei instanțe în sensul că va obliga pârâta AJOFM M la plata în continuare a venitului de completare, începând cu data de 28 iunie 2008 și până la expirarea perioadei de 20 de luni.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În ceea ce privesc recursurile declarate de cei doi pârâți se constată că acestea sunt nefondate, astfel încât în temeiul art. 312 cod pr.civ. urmează a le respinge.
Așa cum rezultă din actele dosarului, copia carnetului de muncă, precum și adresele eliberate de angajator, vechimea reclamantului la locul de muncă se ridică la perioada de 17 ani, astfel încât acesta este beneficiar al unui veni t de completare pe o perioadă de 20 de luni conform art. 2 alin. 2 lit. d din Legea 174/2006.
Pe cale de consecință, venitul de completare va fi acordat în condițiile legii, astfel cum s-a arătat mai sus.
Având în vedere că obligarea pârâtului AJOFM la plata venitului de completare este o obligație legală,prevăzută în mod expres de legea 174/2006, obligație impusă acestei autorități în condițiile în care survine concedierea colectivă, se constată că sunt nefondate criticile acestui recurent privind inacțiunea angajatorului.
Stabilindu-se un raport juridic de asigurări sociale, determinat de obligația acestei recurente de plata veniturilor de completare pentru angajații disponibilizați, și de dreptul celui din urmă de a beneficia de acest venit, raport juridic stabilit în temeiul legii, Legea 174/2006, se constată că drepturile și obligațiile născute în baza acestui raport juridic nu pot fi modificate de către un terț al respectivului raport juridic, fie el și angajator.
Nefondate sunt și criticile angajatorului în condițiile în care actele dosarului au probat că reclamantul a fost concediat ca urmare a survenirii unei concedieri colective intervenire la nivelul Direcției Silvice Tr. S, și în aceste condiții subiecții acestei concedieri fiind beneficiari ai legii 174/2006 modificată prin HG 1376/2007.
În baza obligațiilor pozitive date prin lege în sarcina angajatorului ce procedează la disponibilizări colective, acesta urmează a întreprinde toate măsuril3e legale prevăzute în mod enunțiativ de lege, fără a putea invoca în sarcina sa condiții exoneratoare de răspundere.
Condițiile concedierii colective sunt prevăzute în mod expres și în mod imperativ de lege încălcarea acestora atrăgând nulitatea măsurilor luate cu încălcarea lor, astfel încât orice apărare a angajatorului privind imperfecțiuni în respectarea condițiilor legale apare netemeinică și contrară legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursul promovat de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă M și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA - Direcția Silvică Dr.Tr.S împotriva sentinței civile nr. 1498 din 27 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.
Admite recursul formulat de recurenta.
Modifică sentința în parte în sensul că obligă AJOFM M la plata în continuare a venitului de completare pe o perioadă de 20 de luni începând cu data de 28.06.2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă pe fiecare pârât la câte 150 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
2 ex/9,XII,2008
Tehn.red.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen
