Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 9951/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 9951
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 3: Tamara Carmen
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor formulate de reclamantul SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE " FORȚA LEGII " PENTRU și pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT C, împotriva sentinței civile nr. 3797 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE " FORȚA LEGII " PENTRU, reprezentat de președintele de sindicat și pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT C, reprezentată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că, recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată se acordă cuvântul părților asupra fondului.
Președintele de sindicat, solicită admiterea recursului declarat de SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE " FORȚA LEGII " susținând oral motivele invocate în cererea de recurs și a celor din concluziile scrise pe care le depune la dosar.
Față de recursul promovat de pârâtă, solicită respingerea acestuia ca fiind nefondat.
Avocat, pentru pârâta REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT C, depune o decizie a Curții de Apel Suceava privind condițiile de acordare a tichetelor de masă, în susținerea recursului pârâtei și susține oral motivele invocate în cererea de recurs, în raport de care, pune concluzii de admiterea acestuia, de modificare a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Solicită respingerea recursului declarat de reclamant, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința nr. 3797 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de Sindicatul Administrației Publice Forța Legii împotriva pârâtei Regia Autonomă de Transport C și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului o despăgubire egală cu contravaloarea tichetelor de masă de care ar fi beneficiat reclamantul potrivit numărului de zile lucrate de acesta în perioada 1 august 2005 - 27 iulie 2007 și 01 februarie 2007 - 31 dec. 2007, dar nu mai mult de un tichet pe zi lucrătoare. S-a respins cererea privind acordarea despăgubirilor pentru perioada 26 iulie 2006 - 31 ianuarie 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a avut în vedere faptul că reclamantul, membru al Sindicatului Administrației Publice Forța Legii a desfășurat în perioada 2005 - 2007 activitate pentru unitatea pârâtă fiind angajata al acesteia cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. În această perioadă în contractele colective aplicabile la nivel de unitate, părțile au inserat o clauză referitoare la tichetele de masă în art. 124. Potrivit acestui articol, din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 -2006, rezultă că salariații cu contract individual de muncă beneficiază de tichete de masă conform prevederilor Legii 142/1998, iar acordarea tichetelor de masă se face conform legislației și reglementărilor în vigoare începând cu data de 01 august 2005.
Potrivit art. 124 din CCM la nivel de unitate pe anul 2006-2007, salariații beneficiază de tichete de masă, iar acordarea acestora se face începând cu 01 februarie 2007.
Instanța de fond a avut în vedere faptul că deși legile bugetului de stat din perioada examinată au restricționat instituțiilor publice acordarea tichetelor de masă, au lăsat această posibilitate doar instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, iar pârâta este regie autonomă de interes local ce se finanțează integral din venituri proprii.
S-a mai reținut că prin încheierea contractelor de muncă menționate voința părților a fost aceea de a se acorda tichete de masă, iar pârâta avea obligația includerii sumelor necesare bugetului de venituri și cheltuieli destinată acestor tichete.
S-a apreciat că existența unor datorii pe care le avea unitatea pârâtă, conform adresei emise de Administrația Finanțelor Publice, nu este relevantă pentru a nu fi acordate drepturile reprezentând tichetele, astfel cum s-a apreciat ca nerelevant și faptul că unitatea avea datorii la bugetul de stat mai vechi, fapt ce a determinat neincluderea sumelor necesare în bugetul de venituri și cheltuieli supus aprobării Consiliului Județean
S-a concluzionat faptul că prin neacordarea acestor tichete au fost încălcate prevederile CCM la nivel de unitate și ale Legii 142/98, producându-i-se reclamantului un prejudiciu material.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamantul Sindicatul Administrației Publice Forța Legii, cât și pârâta Regia Autonomă de Transport
În motivele de recurs formulate de reclamant, s-a criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a admis doar în parte acțiunea formulată, acordându-se o despăgubire egală cu contravaloarea tichetelor de masă, făcându-se însă specificarea că nu se va acorda mai mult de un tichet pe zi lucrătoare. Se arată că această sintagmă "dar nu mai mult de un tichet pe zi lucrătoare"dă posibilitatea unității angajatoare să acorde salariaților o sumă mult mai mică față de valoarea unui tichet individual de masă, deoarece nu îi este interzisă nici un fel de limită minimă, ci doar maximă.
În motivele de recurs formulate de pârâta C este criticată soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât instanța a dat o greșită și unilaterală interpretare probelor administrate în cauză, stabilind o situație de fapt ce nu corespunde realității și nu s-a raportat la toate dispozițiile legale incidente în cauză.
Se arată că instanța a interpretat simplist prevederile Legii 142/1998, fără raportare la alin. 2 al art. 1 din această lege care accentuează faptul că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli aprobat potrivit legii.
Recurenta precizează că în CCM reprezentanții salariaților din cadrul organizațiilor sindicale nu au stabilit clauze fundamentale în raport de Norma din 14 ianuarie 1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 26/25 ianuarie 1999, prin care să se fi prevăzut numărul salariaților care puteau primi tichete, valoarea nominală a tichetului, numărul de zile lucrătoare din lună, criteriile de selecție a salariaților pentru a se putea aprecia asupra posibilităților financiare ale unității de acordare a acestor tichete. Pentru anii 2005, 2006, 2007 proiectul a fost respins la discuțiile purtate în comisia de specialitate din cadrul Consiliului Local
Se mai precizează că pentru perioada în care au fost solicitate aceste drepturi, recurenta pârâtă a înregistrat datorii la bugetul de stat, situație în care erau incidente dispoz. art. 15 din OUG 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare care prevedea interdicția de a acorda tichete de masă pe perioada în care se înregistrau obligații fiscale restante.
În criticile sale, recurenta concluzionează faptul că nu s-au lămurit aspecte importante, existând contradicție între conținutul probelor și concluzia pe care instanța și-a fundamentat în fapt și în drept hotărârea, care este vădit netemeinică și esențial nelegală.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de motivele invocate, de apărările formulate, văzând probatoriul administrat și având în vedere prevederile art. 304.pr.civ. se apreciază că recursul reclamantului este nefondat, iar recursul pârâtei este fondat și se va admite din următoarele considerente:
Prin Legea 142/1998 a fost reglementată posibilitatea acordării tichetelor de masă de către angajator salariaților săi. Aceste tichete reprezintă o alocație individuală de hrană, suportată integral pe costuri de angajator.
Au dreptul la tichete de masă salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă.
Tichetele se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli. ( art. 1 alin. 2 din Legea 142/1998).
Tichetele se acordă în condițiile stabilite prin contractele colective de muncă, în urma negocierii dintre angajatorii și organizațiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanții salariaților, după caz.
Conform art. 2 din Norma de aplicare a Legii 142/1998 din 14 ianuarie 1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 5/1999, clauzele privind acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă trebuie să prevadă: numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă, precum și valoarea nominală a tichetului, în limita celei prevăzute de lege, ținând seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorilor; numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie tichetele; criteriile de selecție privind stabilirea salariaților care le primesc.
Din aceste dispoziții legale rezultă că acordarea tichetelor de masă nu reprezintă o obligație pentru angajator, ci doar o posibilitate, sub condiția cuprinderii lor în buget, ținându-se seama de posibilitățile financiare proprii ale angajatorului.
În cauza de față, potrivit prevederilor art. 124 din contractul colectiv de muncă la nivelul Regiei Autonome de Transport C pe anul 2005-2006, salariații cu contract individual de muncă beneficiază de tichete de masă, conform prevederilor Legii 142/1998, iar potrivit alin.2 al art. 124 acordarea tichetelor de masă se face conform legislației și reglementărilor în vigoare începând cu data de 01 august 2005, în condițiile respectării prevederilor legale, suma necesară fiind prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli.
Potrivit prevederilor legilor bugetului de stat pentru perioada 2005-2007, respectiv art.40 din Legea 511/2004, art. 24 din Legea 379/2005 și art. 18 din Legea 487/2006, în bugetele instituțiilor publice nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Potrivit art. 3 alin. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare al C, recurenta pârâtă își desfășoară activitatea sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului C, iar potrivit art. 20 alin. 2, bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual și se supune aprobării Consiliului Local al Mun. C, rectificările în cursul anului putând fi făcute numai cu aprobarea Consiliului Local
Potrivit dispoz. art. 15 alin.2 din OUG 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare, începând cu luna în care înregistrează obligații bugetare restante sau pierderi înlesniri la plata acestora, angajatorii nu mai pot acorda tichete de masă salariaților pe perioada în care înregistrează obligații bugetare restante, în condițiile legii.
Din adresa nr. 9200/20 februarie 2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice D, rezultă că Regia Autonomă de Transport a avut sume restante pe perioada 2005-2007 astfel: la 31.12.2005 - 1.448.907 RON; la 31.12.2006 - 1.222.742 RON; la 31.12.2007 - 500 RON.
Prin urmare, este dovedit faptul că pe perioada 2005-2007, unitatea pârâtă înregistrează restanțe la plata obligațiilor bugetare, astfel că nu mai există posibilitatea acordării tichetelor de masă conform art. 124 din CCM, devenind aplicabile prevederile alin. 2 al art. 124, care condiționează acordarea tichetelor în limita prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli.
În condițiile dovedirii faptului că unitatea înregistra restanțe la plata obligațiilor bugetare, pentru anul 2005 nu s-a mai aprobat o rectificare de buget în sensul alocării unor sume necesare acordării tichetelor de masă, iar în bugetul unității pârâte pe anul 2005 nu au fost prevăzute sume cu această destinație.(fila 39 verso, dosar fond).
Pentru anul 2006 Comisia de specialitate din cadrul Consiliului local a respins capitolul din proiectul de buget al C în ceea ce privește alocarea sumelor privind tichetele de masă, astfel cum rezultă din procesul verbal al ședinței Consiliului Local din 31 ianuarie 2006 (fila 90 dosar fond). Din adresa 9200/2008 a DGFP D rezultă că pentru anul 2006 C avea restanțe la obligațiile bugetare în sumă de 1.222.742 RON.
De asemenea, pentru anul 2007 nu au fost prevăzute sume în bugetul unității pârâte necesare acordării tichetelor de masă.
Instanța de fond reține în mod greșit faptul că unitatea pârâtă face parte din categoria instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile art. 40 din Legea 511/2004, art. 24 din Legea 379/2005 și art. 18 din Legea 487/2006. Din bugetul de venituri și cheltuieli al unității pârâte pe anii 2005- 2006-2007, la cap. VIII - Surse de finanțare, sunt indicate atât surse proprii, cât și alocații de la buget (filele 40,43 și 47 dosar fond). Prin urmare, unitatea pârâtă nu face parte din categoria instituțiilor publice excluse de la aplicarea prevederilor menționate din legile bugetului de stat pe anii 2005-2007, în bugetul C neaprobându-se sume pentru acordarea tichetelor de masă.
Față de aceste considerente, se va aprecia ca fondat recursul pârâtei.
Criticile recurentului reclamant în sensul că prin modul în care instanța de fond a dispus acordarea tichetelor, respectiv nu mai mult de un tichet pe zi lucrătoare, micșorându-se astfel drepturile salariaților, sunt neîntemeiate în condițiile în care Curtea apreciază față de considerentele expuse ca fiind nelegală acordarea acestor tichete. În aceste condiții, recursul reclamantului este apreciat ca nefondat.
Față de dispoz. art. 312.pr.civ. se va respinge recursul reclamantului și se va admite recursul pârâtei, va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea, iar în baza art. 274.pr.civ. va fi obligat reclamantul către pârâtă la 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul reclamantului Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii" PENTRU în contradictoriu cu recurenta pârâtă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT C, împotriva sentinței civile nr. 3797 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Admite recursul Regiei Autonome de Transport
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Obligă reclamantul la 1000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /11.12.2008.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu, Tamara Carmen
