Completare dispozitiv sentință. Speță. Decizia 1592/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - completare dispozitiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1592
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta, domiciliată în municipiul S,-, -.A,.9, județul S, împotriva sentinței nr.1674 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reclamanta recurentă, reclamantul intimat și reprezentanții pârâților intimați Ministerul Justiției și Libertăților, Casa Județeană de Pensii S, Curtea de APEL SUCEAVA și Ministerul Finanțelor
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 19.06.2009 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL SUCEAVA, Casa Județeană de Pensii S, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, completarea dispozitivului sentinței civile nr. 1345 din 15.06.2009 a Tribunalului Suceava în sensul de a fi obligată Curtea de APEL SUCEAVA la eliberarea adeverinței tip rectificative cu actualizarea și recalcularea pensiei de serviciu, care să cuprindă și sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară conform deciziei nr. 811 din 05.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVA, transmiterea acestei adeverințe către Casa Județeană de Pensii S precum și obligarea acestei pârâte la rectificarea deciziei de pensionare în sensul de a se lua în calcul la venitul brut din ultima lună de activitate, pe lângă indexarea de 18% și sporul de confidențialitate de 15% și obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii S la plata diferenței drepturilor de pensie.
Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită pe cale principală și nu pe calea completării dispozitivului sentinței civile nr. 1345/15.06.2009 a Tribunalului Suceava, obligarea pârâtei Curtea de APEL SUCEAVA la eliberarea adeverinței tip rectificative în vederea recalculării pensiei de serviciu prin includerea în baza de calcul a veniturilor și a sporului de confidențialitate de 15% astfel cum a fost recunoscut prin sentința civilă nr. 811 din 05.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVA, obligarea Casei Județene de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie și la plata diferențelor cuvenite începând cu data pensionării și până la plata efectivă.
În motivarea cererii arată reclamanta că în conformitate cu dispozițiile art. 82, 84 din Legea 393/2004 cu modificările și completările ulterioare, magistrații cu o vechime în magistratură de cel puțin 25 de ani beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, aceste drepturi fiind actualizate în raport de nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate.
Mai arată reclamanta că, deși prin decizia civilă nr. 811 din 05.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVAis -a recunoscut dreptul la spor de confidențialitate pentru perioada octombrie 2004 - aprilie 2009, acesta nu a fost inclus în categoria veniturilor care au stat la baza calculării drepturilor de pensie.
Din oficiu, instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților și Ministerului Finanțelor Publice și excepția prematurității acțiunii formulate împotriva Casei Județene de Pensii
Prin sentința civilă nr.1674 din 01.10.2009 Tribunalul Suceavaa admis excepțiile invocate din oficiu iar pe fond a admis în parte acțiunea în sensul că a obligat pârâta Curtea de APEL SUCEAVA să înainteze Casei Județene de Penii S adeverința tip rectificativă în favoarea reclamantei care să ateste și sporul de 15% stabilit prin decizia civilă nr.811/05.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVA pentru a fi avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în conformitate cu art. 85 din Legea nr. 303/2004, plata pensiei de serviciu a magistraților este suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat până la concurența cu nivelul pensiei din sistemul public și din bugetul de stat, în ceea ce privește diferența dintre cele două categorii de pensii.
În conformitate cu art. 8 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin HG nr. 1275/2005, diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Solidarității Sociale.
Ca urmare, pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice nu sunt obligați în raportul juridic dedus judecății astfel încât instanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată împotriva acestor pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.
Referitor la excepția prematurității acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S tribunalul a apreciat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerentele:
Astfel, din coroborarea dispozițiilor art.14, art.15, art.19 și art.24 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1275/2005, calcularea, actualizarea și recalcularea drepturilor de pensie ale magistraților se fac de către casele teritoriale de pensii pe baza adeverințelor transmise în acest sens de către ultimul angajator al magistratului pensionat.
Prin urmare, atât timp cât ultimul angajator nu a întocmit și transmis Casei Județene de Pensii S adeverințe tip rectificate această pârâtă nu poate proceda la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanților acțiunea formulată împotriva acesteia apărând ca fiind prematură urmând să fie respinsă în consecință.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, în conformitate cu art. 82 din Legea nr. 303/2004, judecătorii pot beneficia de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Potrivit art. 13 din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1275/2005, în vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă adeverința tip pentru stabilirea pensiei de serviciu, întocmită de ultima unitate angajatoare, care cuprinde vechimea în magistratură numai în funcțiile de judecător și de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării și venitul brut realizat la data pensionării.
Prin decizia civilă nr. 811 din 05.06.2009 a Curții de APEL SUCEAVAs -a stabilit că reclamanta avea dreptul, inclusiv la data înscrierii la pensie de serviciu, la sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația brută lunară.
Față de dispozițiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 care prevăd că pensia de serviciu se calculează în raport de indemnizația de bază brută lunară și de sporurile avute în ultima lună anterior pensionării și având în vedere că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că sporul de 15%se cuvenea reclamantei la data înscrierii la pensie, acesta trebuie menționat în adeverințele tip în vederea stabilirii pensiei de serviciu.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea acestor motive, recurenta arată că în mod greșit instanța de fond a invocat din oficiu și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților atâta timp cât, prin cerere scrisă depusă la dosar, a înțeles să renunțe la pretențiile formulate în contradictoriu cu acești pârâți.
Susține recurenta că, în mod greșit instanța de fond a admis excepția prematurității cererii formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S și a respins acțiunea față de această pârâtă întrucât prin acțiune a solicitat nu numai rectificarea deciziei de pensionare ci și plata diferenței drepturilor de pensie cuvenite începând cu data eliberării din funcție.
Consideră recurenta că din acest punct de vedere instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor Legii nr.303/2004 și a HG nr.1275/2005.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, probatoriului administrat și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că este întemeiat din următoarele considerente.
Motivarea în fapt și în drept a acțiunii conduce la concluzia că aceasta are un caracter complex cuprinzând capete de cerere având ca obiect executarea unei obligații de a face cu caracter patrimonial (stabilirea și comunicarea unui spor de trebuie avut în vedere la calculul pensiei, plus obligarea la emiterea unei noi decizii de pensii, și un capăt de cerere având natura unei acțiuni în pretenții, adică a unei acțiuni patrimoniale în realizarea unui drept de creanță (obligarea la plata unor pretinse drepturi bănești restante).
Între aceste capete de cerere există interdependență, de modul de soluționare al unuia depinzând soluția celuilalt.
În atare situație, Curtea apreciază că în mod greșit prima instanță a reținut excepția prematurității în privința capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S, deoarece dreptul la acțiune al reclamantei este născut și actual putând fi valorificat prin intermediul cererii de chemare în judecată ce formează obiectul cauzei de față, fiind lipsit de utilitate practică și împovărător pentru recurentă să fie obligată să urmeze o procedură în mai mulți pași pentru obținerea drepturilor sale.
Așa fiind, Curtea, în baza art.312 pct.5 Cod procedură civilă, urmează să admită recursul, să caseze hotărârea recurată și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe pentru a soluționa în fond pretențiile reclamantei față de pârâta Casa Județeană de Pensii
Totodată, prima instanță va da eficiență manifestării de voință a recurentei în ceea ce-i privește pe pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor, exprimată prin precizările la acțiune.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat dereclamanta, domiciliată în municipiul S,-, -.A,.9, județul S, împotriva sentinței nr.1674 din 1 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Casează sentința în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 8.01.2010
Jud.fond:,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- din 11.01.2010
Către,
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat, spre rejudecare, dosarul acestei instanțe nr-, conținând ____ file, privind pe reclamanta și pârâta Casa Județeană de Pensii
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- din 11.01.2010
Către,
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat, spre rejudecare, dosarul acestei instanțe nr-, conținând ____ file, privind pe reclamanta și pârâta Casa Județeană de Pensii
Președinte, Grefier,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Ciută
