Speta drept civil. Decizia 1591/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - alte cereri -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1591
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul S, str.- -, județul S, împotriva sentinței civile nr.1263 din 4 iunie 2009pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-.
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru recurentă, lipsă fiind contestatoarea intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta recurentei, referindu-se la motivele invocate în scris la dosar, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr- din 29.04.2009 petenta a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii S, contestând decizia nr. 615/09.04.2009 prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit de 15.873 lei, solicitând anularea acestei decizii și obligarea intimatei la plata drepturilor de pensie reținute actualizate cu rata inflației, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii petenta a arătat că prin decizia contestată în sarcina sa a fost stabilit un debit de 15.873 lei reprezentând pensie nelegal primită în perioada 01.07.2008 - 01.03.2009.
A mai arătat petenta că în urma alegerilor locale a fost ales consilier județean demnitate pentru care primește neregulat o indemnizație reprezentând un procent din salariul președintelui consiliului județean.
Petenta a mai precizat că indemnizația de ședință primită de ea nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă lipsită de importanță și care nu poate fi considerată un salariu permanent susceptibil a se constituit în cumul cu pensia anticipată parțială.
A mai arătat petenta că obținerea, în mod ocazional, a acestei indemnizații nu poate fi asimilată, cu realizarea unui venit de natura să determine încetarea plății pensiei de invaliditate.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Casa Județeană de Pensii Sas olicitat respingerea contestației ca nefondată întrucât petenta nu poate cumula pensia cu indemnizația primită pentru calitatea de consilier potrivit art.94 din Legea nr.19/2000.
Prin sentința civilă nr.1263 din 4 iunie 2009 a Tribunalului Suceavaa fost dmisă contestația, anulată decizia nr. 615 din 09.04.2009 emisă de intimată și obligată intimata să plătească contestatoarei drepturile de pensie restante, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani. În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale. Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin. (2). Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.
Pe de altă parte, potrivit art. 91 din Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; c) urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.
Conform art. 92 din actul normativ precizat anterior, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de către celălalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică; d) beneficiarul unei pensii de urmaș realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3); e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 66 lit. b) și c); f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recăsătorește.
Totodată, potrivit art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b); b) nevăzătorii; c) pensionarii pentru limită de vârstă; d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
Prin decizia nr. 615/09.04.2009 emisă de intimată s-a reținut că prin interpretarea dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. b din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, contestatoarea, înscrisă la pensie anticipată parțială nu putea cumula pensia cu venitul realizat.
A dedus intimata, prin interpretarea dispozițiilor art. 92 alin. 1 din Legea 19/2000 că având în vedere calitatea de consilier județean a petentei aceasta nu poate cumula pensia anticipată parțială cu venitul obținut dintr-o altă activitate, respectiv indemnizația obținută în calitate de consilier județean.
Instanța de fond a reținut că aceste dispoziții nu pot justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali reglementată de art. 34 din Legea 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul cu pensia anticipată parțială. De altfel, această indemnizație nu are nici caracterul unui venite realizat dintr-o activitate profesională, calitatea de consilier județean neconstituind o profesie.
În această privință s-a reținut că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă lipsită de importanță care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistență unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată parțială.
Obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2 - 3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului comunei, respectiv a primarului general al municipiului B sau președintelui consiliului județean nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina încetarea plății pensiei de invaliditate.
De asemenea, tribunalul a reținut că aceeași interpretare a fost dată art. 5 alin. (1) pct. II și ale art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, raportate la dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la posibilitatea consilierilor locali de a cumula pensia anticipată cu indemnizația corespunzătoare funcției elective și de Înalta Curte de casație și Justiție - Secții Unite în cuprinsul Deciziei nr. 54 din 04.06.2007, ublicată p. in Monitorul Oficial, Partea I nr. 138 din 22 februarie 2008
Astfel, s-a arătat că într-adevăr, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II".
Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
În această privință s-a reținut că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1 - 2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 52 din Legea nr. 19/2000.
În consecință, tribunalul a apreciat că decizia prin care s-a dispus imputarea pensiei anticipate încasată de contestatoare în perioada în care a beneficiat și de indemnizație de consilier județean este nelegală, impunându-se, în conformitate cu art. 87 din Legea 19/2000 admiterea contestației, anularea deciziei nr. 615/09.04.2009 emisă de intimată și obligarea intimatei să achite petentei drepturile de pensie restante actualizate în funcție de rata inflației la data plății.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs Casa Județeană de Pensii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că în cauză, sunt incidente dispozițiile art.92 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Mai mult, art.5 alin.1 pct.II din Legea nr.19/2000 prevede că, persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective, între care se încadrează și consilierii locali și județeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale pentru cei care desfășoară activitatea cu contract individual de muncă în altă unitate sau sunt pensionari de limită de vârstă. În consecință, pentru indemnizațiile primite de aceste persoane, se datorează contribuții de asigurări sociale, perioadele respective constituind stagiu de cotizare. Cum art.94 din Legea nr.19/2000 stabilește clar categoriile de persoane care pot cumula pensia cu veniturile, și printre aceste categorii se regăsesc doar pensionarii de invaliditate de gradul III, nu și pensionarii înscriși la pensie anticipată parțială, cazul contestatoarei, a arătat că în mod corect s-a procedat la emiterea deciziei privind stabilirea debitului în sarcina acesteia.
În drept cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, art.94 din Legea nr.19/2000.
Legal citată, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului și având în vedere motivele de recurs invocate, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. 615 din 09.04.2009 emisă de intimata recurentă s-a stabilit în sarcina contestatoarei un debit în sumă de 15.873 lei reprezentând pensie nelegal primită în perioada 1.07.2008 - 1.03.2009.
S-a reținut că nu putea cumula contestatoarea pensia anticipată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, pentru perioada 01.07.2008 - 01.03.2009.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. a - d din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale până la completarea adusă de Legea nr. 209/2009, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, nevăzătorii, pensionarii pentru limită de vârstă, pensionari de invaliditate de gradul III.
Art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali stabilește că pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință.
Potrivit aceluiași act normativ numărul maxim de ședințe pentru care se acordă indemnizația este de o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 393/2004).
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță această indemnizație nu are un caracter permanent, este o remunerație ocazională neputând fi asimilat cu un venit realizat dintr-o activitate profesională.
De altfel, consilierii locali își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși, în puterea acestui mandat, neputându-se reține că prestează o activitate profesională în înțelesul dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție care prin decizia nr. 16 din 18.02.2008 a reținut că natura juridică a indemnizației de ședință la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil de a se constitui în cumul împreună cu pensia.
Această indemnizație nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neavând o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Prin această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizații corespunzătoare funcției elective.
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemei de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat deCasa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul S, str.- -, județul S, împotriva sentinței civile nr. 1263 din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 21.12.2009
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Ciută
