Conflict de competență. Sentința 3/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR. 3 /F-CC

Ședința camerei de consiliu din 17 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ion Rebeca

Grefier: - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, conflictul negativ de competență, ivit între Judecătoria Câmpulung și Tribunalul Argeș, privind contestația formulată de și, în contradictoriu cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, intervenientă fiind .

Soluționarea cauzei s-a dispus a se face fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

CURTEA:

Asupra conflictului de competență, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 1.06.2007, reclamanții și au chemat în judecată Municipiul Câmpulung, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se desființeze adresa nr.13218 din 8.05.2007 a Primăriei acestei localități cu motivarea că în mod greșit în conținutul actului s-a reținut că reclamanții nu sunt proprietarii suprafeței de teren indicat în cererea de chemare în judecată.

Prin sentința civilă nr.1771 din 14.09.2007 a fost declinată competența materială în favoarea Tribunalului Argeș - Secția de contencios administrativ, pentru argumentul că reclamanții contestă un act administrativ.

Tribunalul Argeș și-a declinat competența la rândul său în favoarea Judecătoriei Câmpulung, reținând că dispoziția la care se referă reclamanții poate constitui un titlu de proprietate potrivit legii nr.10/2001, față de care aceștia sunt terți, având posibilitatea să conteste legalitatea sa într-o acțiune de drept comun, competența soluționării cererii de chemare în judecată având-o judecătoria.

Față de conflictul negativ de competență ce s-a ivit între cele două instanțe se apreciază că are competența soluționării cauzei Judecătoria Câmpulung pentru argumentele ce urmează:

Reclamanții și-au precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat desființarea adresei nr.13218 emisă de Primăria Municipiului Câmpulung la data de 8.05.2007, pentru motivul că în mod eronat Primăria a reținut că aceștia dinainte nu au în proprietatea lor vreo suprafață de teren care să se învecineze cu terenul restituit lui în temeiul Legii nr.10/2001.

Prin adresa emisă, reclamanții au pretins că a fost nesocotit dreptul de proprietate de către Primăria Municipiului Câmpulung asupra imobilului ce se învecinează cu acela restituit unei persoane în procedura Legii nr.10/2001.

Instanța de fond pentru clarificarea raporturilor juridice și stabilirea corectă a cadrului procesual în care urma să aibă loc judecata trebuia să pună în vedere reclamanților să precizeze în concret obiectul cererii de chemare în judecată față de mențiunea făcută de către aceștia, potrivit căreia adresa contestată nu reprezintă un act administrativ, emis în mod legal.

Potrivit art.1 din Legea nr.554 a Contenciosului administrativ orice persoană care se consideră vătămată în drepturile ori interesele sale de către o autoritate publică printr-un act administrativ poate să-l conteste la instanța de contencios administrativ după procedura specială prevăzută de actul normativ evocat.

Pentru stabilirea competenței instanței de contencios administrativ, actul ce face obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie unul emis de către o autoritate publică, în baza și în vederea executării legii, scopul său fiind acela de a naște raporturi de drept administrativ, astfel că trăsăturile actului administrativ de autoritate sunt deosebite de celelalte trăsături ce configurează fizionomia altor acte juridice.

Adresa emisă de Primăria Municipiului Câmpulung nu îndeplinește condițiile unui act administrativ de autoritate fiindcă aceasta nu cuprinde manifestarea de voință unilaterală a serviciului public făcută cu scopul de a da naștere la raporturi juridice de drept administrativ ci se referă la un răspuns dat reclamanților în sensul că nu au în proprietate teren care să se învecineze cu suprafața de teren restituită lui în baza Legii nr.10/2001.

Dacă prin acest răspuns, reclamanții considerau că primăria le-a încălcat dreptul de proprietate prin restituirea imobilului unei alte persoane, aceștia aveau posibilitatea să conteste valabilitatea titlului, respectiv a dispoziției emisă în baza Legii nr.10/2001, după regulile dreptului comun, motiv pentru care instanța în baza rolului activ putea să pună în discuția reclamanților obiectul cererii de chemare în judecată.

Fiindcă adresa contestată nu reprezintă un act de autoritate publică la care se referă Legea contenciosului administrativ, în mod corect tribunalul și-a declinat competența în favoarea judecătoriei, motiv pentru care, în baza art.22 pct.2 Cod proc.civilă se va pronunța un regulator de competență stabilind că Judecătoria Câmpulung are competența materială soluționării cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELEL LEGII

HOTĂRĂȘTE

Fixează competența materială soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, privind contestația formulată de, cu domiciliul în Câmpulung,-, județul și, domiciliată în Câmpulung,-, județul A, în contradictoriu cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în Câmpulung,-, jud. A, intervenientă fiind, domiciliată în Câmpulung,-, județul

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi 17.03.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Judecător,

Grefier,

Red.

/6ex/26.03.2008

Președinte:Ion Rebeca
Judecători:Ion Rebeca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Conflict de competență. Sentința 3/2008. Curtea de Apel Pitesti