Conflict de competență. Sentința 35/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1704/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 35
Ședința din camera de consiliu de la 19.08 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență intervenit între JUDECĂTORIA DE VEDE și TRIBUNALUL TELEORMAN - SECȚIA CIVILĂ, privind pe reclamanta și pe pârâții și
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu s-au prezentat reclamanta și pârâții și, conform art. 22 alin. 5 Cod pr. civilă, soluționarea conflictului negativ de competență având loc fără citarea acestora.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.02.3009 pe rolul Judecătoriei de Vede sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și "", pentru ca prin sentința ce va fi pronunțată să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între pârâți și autentificate sub nr. 2038 din 04.09.2007 la. și nr. 1957 din 04.07.2008 la..
Prin sentința civilă nr. 507 din 03.04.2009 pronunțată de Judecătoria de Vede s-a admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta și pe pârâții și "" în favoarea Tribunalului Teleorman.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cele două contracte de vânzare cumpărare în litigiu au fost înstrăinate de către vânzătoarea (), prin mandatar, societății pârâte, care în obiectul de activitate are între altele cultivarea plantelor, grădinărit, cereale, porumb, precum și vânzarea - cumpărarea de bunuri imobiliare proprii (conform actului său constitutiv și certificatului constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL TELEORMAN ), suprafața totală de 3,8270 ha teren amplasat pe raza comunei, județul Fiind vorba despre o vânzare - cumpărare a unor bunuri imobile care au intrat în patrimoniul și fondul de comerț al unei societăți comerciale ce are ca obiect de activitate și cultivarea terenurilor, precum și vânzarea - cumpărarea de terenuri, litigiul ce are ca obiect constatare nulitate absolută a celor două contracte de vânzare - cumpărare este de natură comercială pentru societatea pârâtă, conform art. 3 din Codul Comercial. Însă, dacă un act este comercial pentru una din părți toți contractanții sunt supuși, încât privește acest act, legii comerciale, afară de dispozițiile privitoare la persoana chiar a comercianților și de cazurile în care legea ar dispune astfel, așa cum prevăd dispozițiile art. 56 Cod comercial. Rezultă că prezentul litigiu este de natură comercială pentru toate părțile, așa cum s-a reținut și în ședința publică din data de 3 aprilie 2009. Instanța a apreciat că, potrivit dispozițiilor art. 2 pct.1 lit. a teza a II-a Cod procedură civilă, tribunalul judecă procesele și cererile în materie comercială al căror obiect este neevaluabil în bani.
În speță, obiectul dedus judecății, respectiv constatarea nulității absolute a două contracte de vânzare - cumpărare, este neevaluabil în bani, fiind de competența materială în primă instanță a tribunalului.
Cauza a fost înregistrată la data de 08.05.2009 pe rolul Tribunalului Teleorman - Secția Civilă.
Prin sentința comercială nr. 745 din 22.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL TELEORMANs -a declinat competența soluționării acțiunii formulate de reclamantă în favoarea Judecătoriei de Vede, s-a constatat conflict negativ de competența și s-a dispus înaintarea dosarului Curții de APEL BUCUREȘTI pentru a hotărî asupra conflictului.
Pentru a hotărî astfel, TRIBUNALUL TELEORMAN, reținând că natura comercială a litigiului este de necontestat, a constatat că este de necontestat că acesta este unul evaluabil în bani, față de decizia nr. 32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în interesul legii.
Aceasta întrucât pe calea acțiunii reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 2038/2007 și nr.1957/2008, contracte ce au ca obiect vânzarea de terenuri, prețul total fiind de 5000.
Ca atare, acțiunea este una patrimonială, valoarea obiectului litigiului fiind de 5000.
Cum valoarea litigiului este mai mică de 1 miliard lei vechi, față de prevederile art. 2 pct.1 lit. a raportat la art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, tribunalul a reținut că instanța competentă este Judecătoria de Vede.
Potrivit art. 158 alin.(1) raportat la art. 159 pct.2 Cod procedură civilă a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei de Vede.
Cum această instanță, la rândul său, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Teleorman, conform art. 20 pct. 2 Cod procedură civilă, a constatat conflict negativ de competență, înaintând potrivit art. 22 pct.(2) Cod procedură civilă dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI, pentru a hotărî asupra conflictului.
Examinând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 Cod procedură civilă judecătoriile judecă în primă instanță toate cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Rezultă că judecătoria este instanțăde drept comunîn ceea ce privește judecata în primă instanță, ceea ce înseamnă că, ori de câte ori nu se prevede competența unei alte instanțe judecătorești de a rezolva în primă instanță o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de judecătorie. De asemenea, art. 2 Cod procedură civilă stabilește competența tribunalelor de a judeca în primă instanță procesele și cererile în materia celei în cauză al căror obiectdepășește o anumită valoare, precum și procesele și cererile al căror obiect esteneevaluabil în bani.
Problema asupra căreia cele două instanțe au statuat în mod diferit și care trebuie rezolvată cu prioritate este aceea dacă cererea cu care reclamanta a învestit instanța intră sau nu în categoria celor neevaluabile în bani.
Or, prin decizia în interesul legii nr. XXXII din 9 iunie 2008, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 830 din 10.12.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: "Dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac,sunt evaluabile în banilitigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, reziliereaunor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare", dezlegarea dată problemei de drept în discuție fiind obligatorie pentru instanțe potrivit art. 329 alin. 3.pr.civ.
Se reține astfel caracterul evaluabil al litigiului, situație în care delimitarea competenței tribunalului - conform art. 2 Cod procedură civilă - de cea a judecătoriei - stabilite potrivit art. 1 Cod procedură civilă - se face după criteriul valorii obiectului litigiului la data introducerii acțiunii, potrivit art. 181.pr.civ.
Valoarea totală a obiectelor celor două contracte de vânzare cumpărare, obținută prin însumarea prețurilor stabilite de către părți de comun acord în cuprinsul acestora, de 3000 lei, în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2038/4.09.2007 de notar public și respectiv 2000 lei, în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1957/14.07.2008 de notar public, este de 5000 lei și atrage competența tribunalului d e soluționare a cauzei în primă instanță, conform celor expuse anterior.
Față de aceste considerente, reținând că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 1 Cod procedură civilă, în temeiul art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă, Curtea urmează să pronunțe un regulator de competență prin care să stabilească competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta și pe pârâții și "" în favoarea Judecătoriei de Vede.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta, cu domiciliul în comuna, sat, județul T și pe pârâții, cu domiciliul în, județul T și "", cu sediul în de Vede, str. - -,. 202,. 3,. 11, județul T, în favoarea Judecătoriei de Vede.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.08.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Tehnodact.,
Ex.5/01.09.2009
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica
