Conflict de competență. Sentința 38/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1887/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR.38
Ședința din camera de consiliu de la 19.08.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență intervenit între JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 B și TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ, privind pe reclamanții și, pe pârâții, ASOCIAȚIA, MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, pe intervenienta și pe chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu nu s-au prezentat reclamanții și, pârâții, ASOCIAȚIA, MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, intervenienta și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, conform art. 22 alin.5 Cod pr. civilă, soluționarea conflictului negativ de competență având loc fără citarea acestora.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.12.2003 pe rolul Judecătoriei Sector 2 sub nr. 12526/2003, reclamanții G, și au chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței să dispună obligarea acesteia să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul corp C denumit arhivă cu suprafața indiviză de 143,73. situat în--104, sector 2. Au solicitat în baza art. 57 Cod procedură civilă, chemarea în judecată a Asociației, a Primăriei Municipiului B și a Consiliului General al Municipiului B, precum și, în baza art. 60 Cod procedură civilă, chemarea în garanție a
La termenul de judecată de la 06.04.2004, numiții și au fost introduși în cauză în calitate de reclamanți, ca moștenitorii ai autoarei.
Prin sentința civilă nr. 2736/13.04.2004 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr. 12526/2003, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii, pe care a respins-o ca inadmisibilă.
Soluția a fost infirmată prin decizia civilă nr. 1792/19.12.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- (număr vechi de dosar 3921/2005), care a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B sub nr-, la data de 21.05.2007.
La data de 01.10.2007, pârâta Asociația Salariaților a formulat cerere de chemare în garanție în contradictoriu cu
În ședința publică de la 01.10.2007, instanța a luat act că reclamantul se judecă în calitate de intervenienți cu numiții și, ca moștenitori ai defunctei și, în aceeași calitate de intervenienți, cu numiții și.
În ședința publică de la 14.01.2008, instanța a dispus introducerea în cauză a numitului, în calitate de reclamant, ca urmare a transmiterii convenționale cu titlu particular a calității procesuale, de la reclamanții G și și intervenienții și, către numitul, prin prisma contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1880/07.06.2007 (art. 2.6 din contract). Totodată, a luat act de modificarea cadrului procesual pasiv în sensul că reclamantul și intervenienții și renunță la judecarea cauzei în contradictoriul cu pârâta Asociația salariaților și chemata în garanție
La termenul de judecată de la 11.02.2008, reclamantul a precizat că păstrează cadrul procesual, înțelegând să se judece cu toți pârâții, intervenienții și chemata în garanție.
Prin sentința civilă nr. 682 din 26.01.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și ASOCIAȚIA, MUNICIPIUL B și CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B intervenienta și chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI () în favoarea Tribunalului București - Secția Civilă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 2 Bar eținut că promovarea acțiunii are ca finalitate recunoașterea pe cale judecătorească a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în--104, sector 2, compus din teren în suprafață de 143,73. și construcție corp
Acțiunea în revendicare imobiliară are, indiscutabil, un caracter evaluabil, impus de natura obiectului său, și anume dreptul de proprietate, care este susceptibil a fi evaluat în bani, prin raportare la bunul asupra căruia poartă, așa cum rezultă din dispozițiile art. 5 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii 146/1997.
În speță, a fost efectuat raportul de expertiză de către expert, corectat prin răspunsul la obiecțiuni, în lumina căruia valoarea de circulație a imobilului revendicat este de 570.570 lei, valoare finală necontestată de părțile litigante.
Totodată, instanța a apreciat relevantă această valoare, rezultată în urma filtrării ofertelor de pe piața imobiliară, comparativ cu imobile situate în aceeași zonă cu C în litigiu, valoare corectată în funcție de particularitățile imobilului în cauză.
Așa fiind, devin incidente prevederile art. 2 pct.1 lit. b) Cod procedură civilă care consacră competența materială a tribunalului în soluționarea cererilor în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, situația din speță încadrându-se în ipoteza legală enunțată, câtă vreme valoarea bunului revendicat excede limitei până la care competența revine judecătoriei.
Reținând caracterul imperativ al normelor care reglementează competența materială, competență absolută, de la care nici părțile nici instanța nu pot deroga, în baza art. 158 și art.159 pct. 2.pr.civ, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția Civilă.
Cauza a fost înregistrată la data de 17.03.2009 pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 596 din 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții "", ASOCIAȚIA, MUNICIPIUL B REPREZENTAT DE PRIMARUL GENERAL, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, cu intervenienta și cu chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Judecătoria Sectorului 2 B, dispunându-se ca după rămânerea definitivă a hotărârii dosarul să fie înaintat Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureștia reținut în ceea ce privește competența materială a unei instanțe de judecată că aceasta se determină în funcție de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată de la data sesizării instanței - în speță prima instanță a fost sesizată în anul 2004 - și nu de la o dată ulterioară.
Pe de altă parte, tribunalul a avut în vedere că dosarul se afla în al doilea ciclu procesual, iar hotărârile pronunțate în primul ciclu procesual referitoare la instanța competentă a soluționa cauza în primă instanță sunt definitive și irevocabile.
Astfel, prin decizia civilă nr. 1792/2006 a Tribunalului Bucureștis -a admis apelul, s-a desființat sentința civilă nr. 2736/2004 a Judecătoriei Sectorului 2 B și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Potrivit art. 297 alin. 2 Cod procedură civilă "Dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost necompetentă, anulând hotărâre a atacată, va trimite cauza spre judecare instanței competente, afară de cazul când constată propria sa competență. În acest caz, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va reține procesul spre judecare".
În speță, tribunalul, ca instanță de apel, a constatat că Judecătoria Sectorului 2 B este instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță, motiv pentru care a trimis cauza spre rejudecare la această instanță.
Dacă ar fi considerat că Judecătoria Sectorului 2 nu ar fi fost competentă material, prin decizia civilă nr. 1792/2006 ar fi anulat sentința civilă nr. 2736/2004 a Judecătoriei Sectorului 2 B și ar fi reținut cauza spre judecare în primă instanță.
Tribunalul a mai reținut că decizia civilă nr. 1792/2006 nu a fost recurată, astfel că aceasta se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul instanței căreia i-ar reveni competența de a soluționa cauza în primă instanță.
Examinând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă judecătoriile judecă în primă instanță toate cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Rezultă că judecătoria este instanțăde drept comunîn ceea ce privește judecata în primă instanță, ceea ce înseamnă că, ori de câte ori nu se prevede competența unei alte instanțe judecătorești de a rezolva în primă instanță o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de judecătorie. De asemenea, art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă - în forma în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 16.12.2003 -, stabilea competența tribunalelor de a judeca în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are ovaloare de peste 1 miliard lei"(ROL).
În al doilea rând, conform principiului reglementat de art. 181Cod procedură civilă, momentul care interesează în stabilirea valorii obiectului litigiului este tot acela al sesizării instanței prin introducerea cererii de chemare în judecată, deoarece de la acea dată se pune problema legalei învestiri a instanței, atât sub aspect material, cât și teritorial, iar pe de altă parte este necesar să se pornească de la un criteriu invariabil, care să conducă la evitarea unor măsuri ce ar putea avea ca efect întârzierea soluționării cauzei.
În cauza de față, reclamanții nu și-au îndeplinit obligația prevăzută de art. 112 pct. 3 Cod procedură civilă de a evalua obiectul cererii și nici din probele administrate în cauză nu rezultă valoarea corpului de clădire revendicat de reclamanți la data de 16.12.2003. Expertiza efectuată în rejudecare de către expertul tehnic a stabilit valoarea de 570.570 lei pentru imobilul în litigiu la un alt moment, și anume la 2.06.2008.
În aceste condiții, singura soluție rezonabilă este aceea de a se da eficiență normei juridice cu caracter general în materie de competență a instanțelor, respectiv art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, iar nu dispoziției speciale cuprinse în art. 2 pct. 1lit. b din același act normativ, al cărei caracter derogatoriu implică justificarea aplicării sale.
Pe de altă parte, Curtea va înlătura argumentul folosit de tribunal în susținerea soluției de declinare a competenței în favoarea judecătoriei, prin care a fost invocată autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1792/19.12.2006 pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-.
Puterea lucrului judecat presupune că litigiul a fost soluționat în fond, ceea ce raportat la chestiunile de ordin procedural, cum este și aspectul competenței de soluționare a cauzei în primă instanță, implică statuarea în mod expres a instanței în legătură cu problemele de drept respective.
Tocmai de aceea, în temeiul dispozițiilor art. 317 alin.1 pct. 2 Cod procedură civilă, este permisă - în cazul hotărârilor irevocabile - formularea unei contestații în anulare pentru ipoteza în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea normelor de competență de ordine publică. Dacă s-ar fi considerat că și în situația în care instanța a nu a statuat distinct asupra acestui aspect s-a pronunțat totuși în mod implicit, principiul puterii lucrului judecat s-ar fi opus reexaminării acestui motiv de ordine publică în cadrul contestației în anulare.
De vreme ce într-o situație similară legea recunoaște posibilitatea repunerii în discuție a unor chestiuni de drept nedezlegate în mod expres de către instanță, aceeași soluție trebuie dată și în cauza de față, instanța de apel în ciclul procesual anterior neanalizând distinct problema competenței materiale a judecătoriei în soluționarea cererii în primă instanță.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 22 alin. 5 Cod procedură civilă, Curtea urmează să pronunțe un regulator de competență prin care să stabilească competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții, cu domiciliul ales în B, Șos. - C M nr. 36,. 30B,. 2,. 10,. 78, sector 2 la avocat și, cu domiciliul în B,-, sector 2, pe pârâții, ASOCIAȚIA, ambele cu sediul în B,-, sector 2, MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B, ambii cu sediul în B,-, sector 5, pe intervenienta, cu domiciliul ales în B, Șos. - C M nr. 36,. 30B,. 2,. 10,. 78, sector 2, la avocat și pe chemata în garanție AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, în favoarea Judecătoriei sectorului 2
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.08.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Tehnodact..
Ex.10/01.09.2009
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica
