Constatare nulitate absolută contract de muncă. Decizia 2180/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 2180
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor conexe declarat de reclamantul Sindicatul Liber SC SA, cu sediul în oraș,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.908 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței civile nr. 1059 din data de 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți Direcția de Muncă și Socială P, cu sediul în P,-, județul P, SC Mecanică SA, cu sediul în,-, județul P și Sindicatul, cu sediul în, -, județul
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul-reclamant consilier juridic, intimatul-pârât Sindicatul - prin președinte și reprezentat de avocat - din cadrul Baroului P, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsind intimații-pârâți Direcția de Muncă și Socială P și SC Mecanică SA.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus din intimatului-pârât Sindicatul, notă de ședință prin care aduce la cunoștință că a renunțat la contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul B, urmând să angajeze un alt apărător pentru termenul din 17.11.2009.
Totodată, la dosar, prin serviciul registratură s-a depus notă de ședință cu privire la cererea de conexare, notă de ședință prin care se arată că renunță la capetele 2 și 3 din cererea introductivă de instanță precum și concluzii scrise din partea recurentului-reclamant.
Curtea pune în discuția părților excepția de conexitate a dosarului nr- și nr-, formulată de recurentul-reclamant la termenul din 6 octombrie 2009.
Consilier, având cuvântul pentru recurentul-reclamant solicită conexarea celor două dosare care au o strânsă legătură între ele întrucât obiectul acțiunii în dosarul nr. 44 privește anularea CCM înregistrat sub nr. 152/17.12.2008 la P, contract ce înlocuiește în acest moment contractul înregistrat la P sub nr. 6398/28.02.2006, iar dosarul nr. 322 are ca obiect negocierea clauzelor anuale obligatorii ale CCM înregistrat sub nr. 6398/28,02.2006 și în situația neadmiterii recursului în dosarul nr. 44, dosarul cu nr- rămâne fără obiect.
Avocat - având cuvântul pentru intimatul-pârât Sindicatul solicită respingerea excepției privind conexarea dosarelor deoarece potrivit art. 164 alin. 1 Cod pr.civilă părțile vor putea cere reunirea mai multor cauze în care sunt aceleași părți sau împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legătură.
Arată că nu sunt aceleași părți în cele două dosare, Sindicatul nefiind parte în dosarul nr- și nici obiectul nu este același, iar instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. 322 are la îndemână instituția suspendării, condițiile conexării nefiind îndeplinite.
Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 164 alin. 1 Cod pr.civilă, în sensul că dosarele au aceleași părți împreună cu alte părți, iar obiectul și cauza au o strânsă legătură între ele și pentru o mai bună administrare a justiției admite excepția de conexitate a dosarelor nr- și nr- urmând ca acestea să fie soluționate în continuare sub nr-.
Consilier juridic, având cuvântul, pentru recurentul-reclamant, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat solicitând acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Avocat -, având cuvântul, pentru intimatul-pârât Sindicatul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat solicitând acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul, pentru recurentul-reclamant, solicită admiterea recursurilor, casarea sentințelor pronunțate de instanța de fond și pe fond anularea contractului încheiat peste termenul prevăzut de lege și a tuturor actelor aferente acestuia.
Arată că un contract colectiv de muncă se încheie, modifică și încetează cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 130/1996, CCM-ul a cărei anulare se solicită fiind încheiat cu încălcarea procedurii impuse de lege.
Conform legii niciuna din părți nu a cerut cu 30 de zile înainte de încetarea contractului, negocierea altui contract, inițiativa convocării la negocieri revenind patronatului, în caz contrar contractul se prelungește în condițiile în care a fost încheiat sau în alte condiții ce vor fi convenite.
Solicită să se ia act de renunțarea la capetele de cerere 1 și 2 din acțiunea introductivă ce face obiectul dosarului nr-,fără cheltuieli de judecată.
Avocat - având cuvântul pentru intimatul-pârât solicită respingerea recursurilor conexe și menținerea sentințelor pronunțate la fond ca temeinice și legale.
Arată că în cadrul aceleiași uzine își desfășoară activitatea două sindicate,iar Sindicatul a apărat întotdeauna interesele salariaților lucru pe care nu-l face și celălalt sindicat.Conform Legii nr. 130/1996 privind negocierea administrația uzinei a invitat ambele sindicate la negocieri, însă Sindicatul Liber a refuzat și nu s- prezentat întrucât nu era de acord cu negocierea noului contract colectiv de muncă, contractul fiind încheiat între salariații din cadrul sindicatului și administrația uzinei.
Mai arată că recurentul cerere anularea noului contract colectiv de muncă chiar dacă a fost negociat la un nivel superior și prin admiterea recursului s-ar genera o situație conflictuală. Depune la dosar concluzii scrise,fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic - având cuvântul, în replică, arată că potrivit art. 25 din Legea nr. 130/1996 un contract colectiv de muncă intră în vigoare la data înregistrării, iar respectivul contract a fost semnat de o persoană ce nu figurează înscrisă la Registrul Comerțului neavând calitatea de PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor conexe de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Prahova, Sindicatul Liber SA a solicitat, în contradictoriu cu SC Mecanică SA, obligarea acesteia la negocierea clauzelor anuale obligatorii ale CCM în vigoare, la plata salariilor majorate pe care aceasta era obligată să le negocieze până la 24.01.2009 și a celorlalte drepturi neefectuate la timp(începând cu plata lichidării lunii ianuarie 2009) și obligarea DMIS P la aplicarea unei amenzi contravenționale unității conform disp. art. art. 5 din Legea nr. 130/1996.
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâta nu a dat curs în termen legal solicitării reclamantei de începere a negocierii clauzelor colective ale CCM (Adresa nr. 144/22.12.2008), iar prin Adresa nr. 306/17.11.2008 a efectuat o singură convocare la o ședință de negociere a CCM la care Sindicatul Liber a formulat un punct de vedere.
Prin adresa nr. 128/13.11.2008, la care unitatea nu a dat răspuns, arată că prin actul adițional nr. 4/2008 înregistrat la P sub nr. 2070/24.01.2008 s-au finalizat negocierile clauzelor anuale obligatorii, cu valabilitate până la 24.01.2009, și ca atare era îndreptățită solicitarea Sindicatului Liber de înaintare în luna decembrie 2008 solicitării de demarare a negocierii clauzelor anuale obligatorii ale CCM.
Mai arată reclamanta că nivelul societății s-au derulat după convocarea din 13.12.2008 (efectuată în mod neconform clauzelor CCM) pe ascuns mai multe ședințe de negociere, însă Sindicatul Liber nu a primit nici un răspuns la Adresa nr. 128/13.11.2008 și nicio invitație la ulterioarele ședințe de negociere.
Se menționează că P prin adresa nr. 182/23.12.2008 comunică pârâtei faptul că CCM prezentul nu poate fi înregistrat, însă ulterior îl înregistrează și antedatează sub nr. 152/17.12.2008. Se consideră că membrii Sindicatului Liber ( sindicat reprezentativ la nivelul societății) prin neparticiparea la negocieri au fost dezavantajați și discriminați și se solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dovedirea acțiunii au fost depuse înscrisuri, respectiv sentința civilă nr. 3/2006, sentința civilă nr. 1237/1990, Actul adițional nr. 3 și 4 la CCM, Adresa nr. 128/2008, Adresa nr. 182/2008, Contestația A nr. 3267/2008, alte acte și înscrisuri.
În apărare prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamantul Sindicatul Liber, întrucât CCM la care se face referire a expirat în luna august 2008.
După expirarea perioadei de valabilitate, administrația a demarat procedura de negociere a unui nou contract colectiv cu cele două sindicate reprezentative din unitate.
Se mai arată în cuprinsul întâmpinării că reclamantul a răspuns la Adresa nr. 306/07.11.2008 că nu acceptă convocarea, întrucât fostul Contract colectiv este încă în vigoare (Adresa nr. 128/13.11.2008), contractul fiind negociat doar cu Sindicatul și înregistrat la 17.12.2008 la Se consideră că numărul salariaților din cadrul Sindicatului Liber nu întrunește condițiile de reprezentativitate însă chiar și în aceste condiții a fost convocat la negociere.
S-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, depunându-se copii de pe CCM 2006-2007, Adresa nr. 306/2008, Adresa nr. 128/2008, alte acte și înscrisuri.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1059 pronunțată la data de 19 mai 2009, Tribunalul Prahovaa respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că prin acțiunea formulată, Sindicatul Liber SC SA a chemat în judecată - SA, solicitându-se obligarea pârâtei să negocieze clauzele anuale obligatorii ale CCM în vigoare potrivit legii, obligarea acesteia la plata începând cu lichidarea lunii ianuarie 2009, la plata salariilor majorate pe care aceasta era obligată să le negocieze până la 24.01.2009 și a celorlalte drepturi aferente negocierii și obligarea DMIS P la aplicarea către - SA a sancțiunii contravenționale prevăzute de art. 5 din Legea nr. 130/1996.
Se mai arată că la nivelul SC - SA a fost încheiat contractul colectiv de muncă pe anii 2006-2007, înregistrat la P sub nr. 6398/28.02.2006, iar prin actul adițional nr. 3, acest contract a fost prelungit de comun acord până la 31.08.2008, părți semnatare fiind Administrația, Sindicatul și Sindicatul Liber.
Ulterior prin actul adițional nr. 4 (Adresa nr. 306/23 ianuarie 2008) semnat de către toate părțile ce au încheiat CCM, au fost modificate anumite prevederi contractuale. Contractul inițial valabil de la 01.03.2006 a fost încheiat pe o perioada de 18 luni (art. 3 al. 1), prelungindu-se ulterior pentru încă 12 luni ( art. 3 al. 2) până la 31.08.2008.
Menționează tribunalul că prin adresa nr. 306/07.11.2008, unitatea invită la data de 13.11.2008 Sindicatul Liber în vederea demarării negocierilor la CCM cu precizarea de a face dovada reprezentativității, conform prevederilor legale, însă prin Adresa nr. 128/2008 Sindicatul Liber consideră că data convocării nu este în acord cu prevederile CCM și nu o acceptă, considerând că administrația convoacă sindicatele la negocierea doar a unor clauze a CCM și nu la întreg contractul, acesta urmând să-și prelungească valabilitatea cu încă 12 luni, respectiv până la 31.08.2009.
Tribunalul a considerat că solicitarea Sindicatului Liber la negocierea clauzelor anuale obligatorii ale CCM, nu este întemeiată întrucât deși prin adresa nr. 306/07.11.2008 a fost invitată la negocieri în data de 13.11.2008 (pentru demararea negocierilor la CCM) nu a înțeles să dea curs acestei solicitări, considerând că sunt incidente prevederile disp. art. 3 al. 2 din CCM, respectiv contractul fiind prelungit automat până la data de 31.09.2008 (cu excepția clauzelor obligatorii ce se negociază anual). Astfel Sindicatul Liber, deși a fost invitat la aceste negocieri nu a dat curs invitației formulate, considerând că aceasta este tardiv formulată, contractul fiind deja prelungit automat până la 31.08.2009.
Raportat la situația ivită, instanța de fond a apreciat că pentru a negocia chiar și clauzele obligatorii, Sindicatul Liber poate participa la negocierea contractului de muncă colectiv la nivel de unitate, numai în măsura în care îndeplinește și condiția de reprezentativitate (conform art. 17 al. 1 din Legea nr. 130/1996) respectiv numărul de membrii de sindicat să reprezinte cel puțin o treime din numărul salariaților, respectiv o treime din numărul salariaților unității.
Prin întâmpinare unitatea a precizat că numărul membrilor Sindicatului Liber este sub o treime din numărul salariaților (precizare necontestată de către reclamant), iar în această situație instanța de fond a considerat că nu este obligatorie convocarea acestui sindicat la negocierile CCM, noul contract fiind legal încheiat și negociat.
Referitor la obligarea DMIS P să aplice unității sancțiunea contravențională prevăzută de art. 5 din Legea nr. 130/1996, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât potrivit art. 26 al. (2) CCM, pot fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanților părților în situația în care au fost invitate la negocieri și nu s-au prezentat, or în prezenta cauză Sindicatul Liber solicită sancționarea P pentru înregistrarea contractului de muncă deși nici nu s-a prezentat la negocieri, neavând nici ca capacitatea legală de a negocia acest contract.
Pentru toate aceste considerente Tribunalul a respins acțiunea în sensul celor sus-arătate.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamantul Sindicatul Liber a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă și P anularea contractului colectiv de muncă înregistrat sub nr.152/17.12.2008 și a tuturor actelor aferente acestei înregistrări.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că sindicatul are reprezentativitate la nivel de unitate, dobândită prin sentința nr.3/13.01.2006 a Judecătoriei Ploiești, este parte semnatară a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate și are dreptul să participe la orice negociere a clauzelor contractului.
A mai arătat reclamanta că acest contract nu corespunde voinței reprezentaților acestei instituții, astfel că nu au fost respectate dispozițiile legii nr.130/1996, contractul colectiv de muncă fiind prelungit în mod tacit.
În temeiul art.115 - 118 cod pr. civ. pârâta Direcția de Muncă și Socială Paf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Secției civile, întrucât potrivit art.28 din Legea nr.130/1996, competența aparține Secției de contencios administrativ.
A mai solicitat pârâta introducerea în cauză și a părților contractuale, respectiv Mecanică și Sindicatul.
La termenul de judecată din data de 16.03.2009, tribunalul a dispus introducerea în cauză și a celorlalți participanți la actul contestat.
Pârâta Mecanică a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că în cadrul societății își desfășoară activitatea două sindicate, ambele fiind reprezentative la nivel de unitate, fiind convocate la negocierea contractului colectiv de muncă, reclamanta neacceptând convocarea, din punctul ei de vedere contractul fiind încă în vigoare.
Părțile au depus la dosar acte.
La termenul de judecată din data de 13.04.2009, tribunalul a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a secției civile a Tribunalului Prahova, invocată de pârâta Direcția de Muncă și Socială P, pe cale de întâmpinare.
Tribunalul a respins excepția invocată, întrucât potrivit art.28 din Legea nr.130/1996, republicată împotriva refuzului înregistrării contractelor colective de muncă, partea nemulțumită se poate adresa instanțelor judecătorești, în condițiile <LLNK 11990 29 10 201 0 46>egii contenciosului administrativ, ori prin prezentul litigiu se solicită nulitatea unui contract colectiv de muncă, fapt ce atrage competența instanțelor de drept comun, în materia conflictelor de muncă.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.908 pronunțată la data de 27 aprilie 2009, Tribunalul Prahovaa respins acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță reținut, în esență, că la data de 17.12.2008 a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Socială P, sub nr.152 contractul colectiv de muncă la nivel de Mecanică, încheiat pe anii 2008 - 2010.
Contractul colectiv de muncă a fost încheiat între salariații uzinei, reprezentați de sindicatul și administrația filialei Mecanică a
Potrivit art.17 din Legea nr.130/1996 la negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitate participa organizațiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: au statut legal de organizație sindicală, iar numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin o treime din numărul salariaților unității.
Așadar, la negocierile contractului colectiv de muncă la nivelul Mecanică, urmau a participa Sindicatul Liber și Sindicatul.
Mai reține instanța de fond din înscrisurile aflate la dosar, că ambele sindicate, reprezentative la nivelul unității au fost invitate pentru a participa la negocierea contractului colectiv de muncă, reclamantul refuzând această participare, față de împrejurarea că din punctul său de vedere contractul colectiv de muncă anterior era încă în vigoare.
În aceste condiții, contractul colectiv de muncă a cărui nulitate se solicită a fost încheiat numai cu celălalt sindicat, care de altfel a și participat la negocieri.
Potrivit art.26, al.2 din legea nr.130/1996, republicată, contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanților părților, dacă unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au fost invitate la negociere și nu s-au prezentat.
Tribunalul constată că sindicatul reclamant a refuzat participarea la negocieri, astfel că în mod corect a fost încheiat contractul colectiv de muncă numai cu participarea celorlalți membri sindicali, acesta fiind în concordanță cu dispozițiile legale mai sus amintite.
Împotriva sentințelor primei instanțe, reclamantul a declarat în termen legal recurs criticându-le ca nelegale și netemeinice.
Susține recurenta, prin recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 908 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova că în mod greșit instanța a reținut faptul că reclamantul nu a fost convocat la negocieri.A fost convocat însă, cunoscând foarte bine situația de fapt creată prin inacțiunea părților în termenul prevăzut de lege, a solicitat administrației explicații cu privire la intenția de negociere. La această adresă administrația nu a răspuns și nici vreo altă convocare la vreuna din ședințele de negociere nu a mai efectuat, așa încât reclamantul nu a putut să cunoască rezultatul decât la finalizarea acțiunii.
O altă critică se referă la faptul că instanța invocă prevederile art. 17 din Legea nr. 130/1996, fără a ține cont și de prevederile art. 18 alin. 3 din aceeași lege potrivit căreia organizațiile sindicale din unitate sunt reprezentative dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. 1 lit.c, precum și dacă sunt afiliate la o organizație sindicală reprezentativă, cât și de prevederile art. 36 din Legea nr. 130/1996, conform căreia "reprezentativitatea organizațiilor sindicale stabilită în condițiile prezentei legi, este valabilă pentru orice contracte colective de muncă încheiate în termen de 4 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de constatare a reprezentativității."
Într-un alt motiv de recurs se arată că CCM 2009-2010 este semnat de o persoană care la data înregistrării nu avea calitatea oficială de președinte al Consiliului de Administrație, în sensul prevederilor Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare.
Se concluzionează că la nivelul SC Mecanică SA, valabil este CCM 2006-2008, înregistrat la P sub nr. 6398/28.02.2006, prelungit în mod tacit conform legii și voinței părților, pentru încă 12 luni, respectiv până la data de 31.08.2009 și devenit acelorași voințe,CCM 2006-2009.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și casarea sentinței depunându-se la dosar și concluzii scrise.
În recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1059 din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, susține recurenta că adresa nr. 306 a administrației de convocare la negocierea unui CCM la nivel de unitate a fost înaintată la data de 7.11.2008, cu mult peste termenul prevăzut de Legea nr. 130/1996 privind CCM republicată ( și nu cu cel puțin 30 de zile anterior datei expirării CCM 2006-2008, respectiv la o dată înainte de 31 iulie 2008), deci demersul a fost exercitat în mod tardiv ținând de faptul că s-a finalizat prin încheierea unui nou CCM și nu a unui act adițional.
De asemenea, instanța a reținut greșit faptul că reclamantul nu a înțeles să dea curs solicitării administrației de participare la negocierea CCM. Prin adresa nr. 128/13.11.2008, reclamantul a solicitat și era dreptul său să primească un răspuns cu privire la temeiul juridic și intențiile administrației cu privire la negocierea unui nou CCM sau doar a unor clauze ale CCM în vigoare la acea dată potrivit legii și voinței părților.
Într-un alt motiv de recurs se arată că instanța invocă prevederile art. 17 din Legea nr. 130/1996, fără a ține cont și de prevederile art. 18 alin. 3 din aceeași lege potrivit căreia organizațiile sindicale din unitate sunt reprezentative dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. 1 lit.c, precum și dacă sunt afiliate la o organizație sindicală reprezentativă, cât și de prevederile art. 36 din Legea nr. 130/1996, conform căreia reprezentativitatea organizațiilor sindicale stabilită în condițiile prezentei legi, este valabilă pentru orice contracte colective de muncă încheiate în termen de 4 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de constatare a reprezentativității.
Susține recurenta că CCM 2008-2010 este semnat de o persoană care la data înregistrării nu avea calitatea oficială de președinte al Consiliului de Administrație, în sensul prevederilor legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare
Se concluzionează că reclamantul urmărește prin introducerea acțiunii de față și recunoașterea dreptului de organizație legal constituită care respectă întru totul dispozițiile legii.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și casarea sentinței depunându-se la dosar și concluzii scrise.
Intimatul-pârât Sindicatul a depus la dosarul nr- întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat pe motiv că din probatoriul administrat în dosar rezultă, fără nicio îndoială că Sindicatul Liber a fost convocat de către administrația societății la negocierea noului contract colectiv de muncă, cel vechi fiind expirat, dar liderul sindicatului reclamant, prin adresa nr. 128/2008, nu a acceptat convocarea.
În aceste condiții noul a fost încheiat numai cu Sindicatul, care, de altfel. a și participat la negocieri.
Conform prevederilor Legii nr. 130 /1996 art. 26 alin. 2 contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanților părților, dacă unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au fost invitate la negociere și nu s-au prezentat.
Intimata-pârâtă SC Mecanică SA formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Arată că în cadrul societății își desfășoară activitatea un număr de două sindicate, respectiv Sindicatul Liber și Sindicatul, iar Sindicatul Liber a răspuns prin adresa nr. 128/13.11.2008, că nu acceptă convocarea, din punctul lor de vedere fiind încă în vigoare.
Administrația a negociat doar cu Sindicatul și în data de 17.12.2008 a înregistrat contractul la sub nr. 152.
Învederează că potrivit art. 17 alin. 1, lit.c din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, cu modificările și completările ulterioare și ținând cont de faptul că societatea are un număr de 231 salariați din care 59 membri ai Sindicatului Liber ( -aceștia nu întrunesc 1/3 din numărul salariaților din unitate), nu era obligatorie convocarea făcută acestui sindicat.
Contractul colectiv de muncă a fost semnat din partea administrației de Președintele Consiliului de Administrație de la acel moment, care, conform prevederilor art. 15312alin. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, avea un mandat valabil juridic.
Curtea la termenul din 17 noiembrie 2009, apreciind că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 164 alin. 1 Cod pr.civilă, în sensul că dosarele au aceleași părți împreună cu alte părți, iar obiectul și cauza au o strânsă legătură între ele și pentru o mai bună administrare a justiției a admis excepția de conexitate a dosarelor nr- și nr- dispunând ca acestea să fie soluționate în continuare sub nr-.
Sindicatul Liber SC SA a formulat concluzii scrise în doasarul nr- prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 908/ 27.04.2008 și anularea Contractului colectiv de muncă înregistrat sub nr. 152/17.12.2008 și a tuturor actelor aferente acestei înregistrări.
De asemenea, în dosarul nr- a solicitat să se ia act că renunță la capetele de cerere nr. 2 și 3 din cererea introductivă de instanță, prin care se solicitase obligarea unității pârâte la plata salariilor majorate pe care aceasta era obligată să le negocieze până la 24.01.2009 și a celorlalte drepturi neefectuate la timp(începând cu plata lichidării lunii ianuarie 2009) și obligarea DMIS P la aplicarea unei amenzi contravenționale unității conform disp. art. art. 5 din Legea nr. 130/1996.
Examinând sentințele atacate, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursurile conexe sunt nefondate potrivit considerentelor ce urmează:
Prin cererile de chemare în judecată, astfel cum au fost precizate în recurs, reclamantul Sindicatul Liber SA a solicitat, în contradictoriu cu SC Mecanică SA și Direcția de Muncă și P anularea contractului colectiv de muncă înregistrat sub nr.152/17.12.2008 și a tuturor actelor aferente acestei înregistrări, precum și obligarea pârâtei Mecanică SA la negocierea clauzelor anuale obligatorii ale CCM în vigoare.
Curtea mai reține că, potrivit disp. art. 23 din Legea nr. 130 republicată din 16 octombrie 1996 privind contractul colectiv de muncă "Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate. În cazul prevăzut la art. 3 alin. (2), părțile pot hotărî prelungirea aplicării în continuare a contractului colectiv de muncă, în condițiile în care acesta a fost încheiat sau în alte condiții ce vor fi convenite." Potrivit art. 3 din același act normativ negocierea colectivă, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de salariați, și are loc în fiecare an, după cel puțin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmată de încheierea contractului colectiv de muncă, sau de la data intrării în vigoare a contractului colectiv de muncă, după caz sau cu cel puțin 30 de zile anterior expirării contractelor colective de muncă încheiate pe un an, inițiativa negocierii aparținând patronului.
În speță, la nivelul unității pârâte, anterior încheierii contractului colectiv de muncă a cărei anulare se solicită în prezenta cauză era în vigoare Contractul colectiv de muncă încheiat pe anii 2006-2007 și înregistrat la Direcția, Solidarității Sociale și Familiei P sub nr. 6398 din 28.12.2008, valabil, conform art. 2 din cuprinsul acestuia pe o perioada de 18 luni de la data de 01.03.2006, deci până la data de 01.09. 2007.
Prin actul adițional nr. 3 înregistrat sub nr. 2602/29.08.2007 s-a hotărât prelungirea valabilității contractului până la data de 31.08.2008.
După expirarea perioadei de valabilitate a contractului colectiv de muncă unitatea pârâtă a demarat procedura negocierii coelective a unui nou contract colectiv de muncă, convocând în acest sens cele două sindicate reprezentative la nivel de unitate: recurentul -reclamant Sindicatul Liber și Sindicatul.În acest sens este adresa nr. 306/07.11.2008 (fila 41, 64 dosar de fond).
Este adevărat că, potrivit disp.art. 3 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă în vigoare la acea dată se prevedea că în situația în care niciuna din părți nu denunță contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungește până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni, dar această dispoziție nu se semnifică prelungirea obligatorie a contractului și lipsirea părților de dreptul de a negocia un nou contract colectiv de muncă anual, ci doar acoperă intervalul de timp până la următoarea negociere, care nu poate depăși intervalul de 12 luni de la data încetării valabilității acestui contract. Cu alte cuvinte de la data încetării valabilității acestui contract și până la următoarea negociere anuală, care nu se poate face mai târziu de 12 luni de la data expirării ( dar nimic nu împiedică inițierea demersurilor pentru negociere mai devreme de acest termen limită) este în ființă acest contract, care se prelungește tacit.
În consecință reclamantul-recurent nu avea motive legale care să justifice refuzul participării la negocierea unui nou contract colectiv de muncă la nivel de unitate, astfel că lipsa acestuia la negocieri face aplicabile dispozițiile art. 26 alin. 2 lit. din Legea nr. 130/ 1996 privind contractul colectiv de muncă în sensul că acesta va fi înregistrat fără semnătura tuturor reprezentanților părților, dacă unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au fost invitate la negociere și nu s-au prezentat.
Ori, prin adresa nr. 128/13.11.2008 (fila 39 dosar de fond) recurentul-reclamantul Sindicatul Liber a învederat că nu acceptă data convocării, apreciind că nu este în concordanță cu prevderile CCM aplicabil la nivel de unitate, arătând că prezentul contract colectiv de muncă este valabil până la data de 31.08.2009 și solicitând sa-i fie comunicate motivele care determină cererea acesteia și propunerile concrete privind modificarea clauzelor respective și caile /mijloacele de negociere.
Curtea nu poate reține susținerea recurentului în sensul că nu a participat la negocieri întrucât nu i s-a răspuns la această adresă, întrucât legea prevede obligații în sarcina patronului pentru prima reuniune a părților, respectiv de a pune la dispoziție delegaților sindicali sau ai salariaților nformațiile și data la care urmează a îndeplini această obligație, informații ce trebuie să permită o analiză comparată a situației locurilor de muncă, a clasificării profesiilor și meseriilor, a nivelului de salarizare, a duratei timpului de lucru și a organizării programului de lucru, locul și calendarul reuniunilor, reuniune la care recurentul -reclamant a refuzat să participe.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs prin care se solicită anularea contractului de muncă la nivel de unitate pentru anii 2008-2010 pentru pretinsa nesemnare a acestuia de reprezentantul legal al patronatului, precum și includerea cuprinsul acestuia a unei date de intrare în vigoare ulterioare celei a înregistratii la Direcția, Solidarității Sociale și Familiei P, Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată adresată primei instanțe nu au fost invocate drept cauze de nulitate, drept pentru care instanța de fond nu le-a avut în vedere și nu pot fi formulate pentru prima data în calea de atac a recursului.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că nu s-a făcut dovada existenței unor motive de nulitate a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2008-2010 înregistrat sub nr.152/17.12.2008, astfel că, pe cale de consecință, apare neîntemeiată și cererea recurentului -reclamant de obligare a unității pârâte la demararea unor noi negocieri a clauzelor anuale obligatorii ale Contractului colectiv de muncă pretins în vigoare potrivit legii și voinței părților.
În consecință, în baza disp. art. 312 Curtea, apreciind ca legale și întemeiate sentințele pronunțate de instanțele de fond, urmează să respingă recursurile conexe ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile conexe declarat de recurentul-reclamantul Sindicatul Liber SC SA, cu sediul în oraș,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.908 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței civile nr. 1059 din data de 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-pârâți Direcția de Muncă și Socială P, cu sediul în P,-, județul P, SC Mecanică SA, cu sediul în,-, județul P și Sindicatul, cu sediul în, -, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
--- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
/VS
6 ex./ 16. 12.2009
f--Trib.
f--Trib.
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
