Constatare nulitate act juridic. Decizia 729/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 729

Ședința publică de la 01 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marian Lungu

JUDECĂTOR 2: Doina Vișan

JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri

Grefier - -

**************

Pe rol judecarea recursului declarat pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.2542 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, TRIBUNALUL BIHOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL SUCEAVA, TRIBUNALUL ALBA IULIA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA și intimații reclamanți, ). ), având ca obiect nulitate act.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal, și s-a solicitat de către recurenta pârâtă MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă, precum și împrejurarea că prin serviciul registratură s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare de către intimatul pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, după care;

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. nr.2542 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a luat act că intervenienta, renunță la judecarea cererii de intervenție în interes propriu.

S-a admis excepția prescripției si, în consecință s-a respins acțiunea pentru perioada 2002- 17.07.2005.

S-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul d e Finanțe, în consecință s-a respins acțiunea față de acest pârât.

S-a anulat acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției

S-a admis în parte acțiunea în sensul că:

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției, să plătească reclamanților, a, a, a, ( fostă ), a, (mandatar pentru primirea actelor de procedură - ) sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 17.07.2005 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească următorilor reclamanți sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar astfel: începând cu 01.08.2006, începând cu 01.06.2006, începând cu 15.07.2007, începând cu 1.11.2006, începând cu 13.03.2006, începând cu 01.01.2009, începând cu 15.01.2008, începând cu 15.05.2007, începând cu 01.09.2007, -, începând cu 13.01.2008, si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective, iar pentru reclamantele pentru perioada 17.07.2005-1.12.2008, pentru perioada 01.08.2006- 15.01.2008, pentru perioada 01.09.2006-15.01.2008, actualizat la data plății efective, precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.08.2005-15.07.2007 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.07.2005-01.11.2006 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul București, Curtea de Apel București, si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.07.2005-13.03.2006 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.01.2008-01.09.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 01.09.2006-15.01.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada10.01.2006-15.05.2007 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava si Ministerul Justiției către reclamantul - la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.08.2006-13.01.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 07.12.2005-01.06.2006, actualizat la data plății efective.

S-au admis în parte cererile de intervenție în sensul că:

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta Putere, la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu ianuarie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta, la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu aprilie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective.

S-a respins ca prescrisă cererea intervenientei pentru perioada ianuarie -martie 2006.

S-a admis în parte cererea de intervenție formulată de intervenientul.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenientul, la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu aprilie 2006 si până la data de 01.11.2006, actualizat la data plății efective.

S-a respins ca prescrisă cererea intervenientului pentru perioada ianuarie -martie 2006.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenientul la plata sporului de confidențialitate de15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu noiembrie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective.

S-a admis în parte cererea de intervenție formulată de intervenienta.

Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.08.2006-15.01.2008, actualizat la data plății efective.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta la plata sporului de confidențialitate de15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 15.01.2008 si până la până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective.

S-a respins ca nefondată cererea intervenientei pentru perioada ianuarie 2006-01.08.2006.

A fost obligat pârâtul Tribunalul Dolj să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților si intervenientilor.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:

III. Analizând cu prioritate excepțiile, în considerarea art. 137.proc.civ. instanța reținut următoarele:

Astfel, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor instanța a admis- și a respins cererile față de acest pârât deoarece nu există raporturi juridice de muncă între acesta pe de o parte și reclamanți, intervenienți, pe de altă parte.

Totodată, în conformitate cu art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, art. 34 alin. 1 si art. 35 alin. 1 din Legea nr.500/2002-legea finanțelor publice, ordonatorului principal de credite, îi revine obligația de lua toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare pentru asigurarea în bugetele proprii si ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, de a întocmi proiectul propriu de buget pe care îl înaintează Ministerului Finanțelor.

Pe baza acestor proiecte Ministerul Finanțelor întocmește proiectele legilor bugetare si proiectele bugetare pe care le depune la Guvern,iar după însușirea acestora de către Guvern, acesta le supune spre adoptare Parlamentului.

Toate acestea demonstrează cu prisosință că acțiunea a fost greșit îndreptată împotriva Ministerului Finanțelor.

Astfel, cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, instanța a constatat că s-a solicitat acordarea sporului de confidențialitate începând cu 01.01.2002 si în continuare, sume actualizate cu rata inflației si dobânda legală.

Potrivit dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit. c din codul muncii "Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate ".

Raportat la momentul promovării acțiunii - 17.07 2008- instanța a constatat că drepturile solicitate înainte de iulie 2005, care nu se încadrează în termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art. 283 din CODUL MUNCII, sunt prescrise, si, în consecință, instanța a admis excepția prescripției si a respins cererea reclamanților pentru perioada 2002- 17.07.2005.

IV. Cu privire la fondul cauzei instanța a reținut următoarele:

Reclamanții si intervenienții, în prezent judecători la Judecătoria Craiova, au solicitat plata sporului de confidențialitate.

În susținerea cererilor s- invocat ca și argument si discriminarea față de alte categorii de personal din sectorul bugetar beneficiare ale sporului de confidențialitate însă, aceste argumente nu mai pot fi analizate în condițiile în care Curtea Constituțională prin decizia nr. 818/2008 a constatat că prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând ca sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Cererile deduse judecății au fost fundamentate si pe dispozițiile art. 99 alin. 1 lit Legea nr. 303/2004 art. 16 din Codul deontologic al magistraților.

In interpretarea si aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin.1 lit. d din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor,raportat la art. 16 din Codul deontologic al magistraților, Înalta Curte de Casație si Justiție, examinând recursul în interesul legii cu care a fost sesizată a pronunțat decizia nr. 46 /15.12.2008 statuând că " judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar".

Astfel, cu având în vedere că dezlegarea dată acestei probleme de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, în virtutea dispozițiilor art.329 alin. 3.proc.civilă pretențiile reclamanților si intervenienților au fost admise si acordat sporul de confidențialitate, proporțional cu activitatea desfășurată la instanțele pârâte, astfel:

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească reclamanților, a, a, a, ( fostă ), a, sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 17.07.2005 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să plătească următorilor reclamanți sporul de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar astfel: începând cu 01.08.2006, începând cu 01.06.2006, începând cu 15.07.2007, începând cu 1.11.2006, începând cu 13.03.2006, începând cu 01.01.2009, începând cu 15.01.2008, începând cu 15.05.2007, începând cu 01.09.2007, -, începând cu 13.01.2008, si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective, iar pentru reclamantele pentru perioada 17.07.2005-1.12.2008, pentru perioada 01.08.2006- 15.01.2008, pentru perioada 01.09.2006-15.01.2008, actualizat la data plății efective, precum si la plata dobânzii legale aferente;

Au fost obligați pârâții Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.08.2005-15.07.2007 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.07.2005-01.11.2006 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul B, Curtea de Apel București si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.07.2005-13.03.2006 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.01.2008-01.09.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Alba, Curtea de Apel Alba Iulia si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 01.09.2006-15.01.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 10.01.2006-15.05.2007 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale

Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava si Ministerul Justiției către reclamantul - la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, pentru perioada 15.08.2006-13.01.2008 actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale,

Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către reclamanta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 07.12.2005-01.06.2006, actualizat la data plății efective,

Au fost obligați pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta Putere, la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu ianuarie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective precum si la plata dobânzii legale, cererea precizată fiind formulată în termenul de prescripție la data de 23.01.2009.

Au fost obligați pârâtii Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta, la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu aprilie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective(s-a luat act că nu s-a solicitat dobânda legală)

Raportat la momentul promovării cererii de interventie-13.04.2009- instanța constată că drepturile solicitate înainte de aprilie 2006, care nu se încadrează în termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art. 283 din Codul Muncii, sunt prescrise, si, în consecință, instanța va respinge cererea intervenientei pentru perioada ianuarie -martie 2006.

Au fost obligați pârâții Tribunalul Mehedinți, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenientul la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu aprilie 2006 si până la data de 01.11.2006, actualizat la data plății efective si, pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției să achite aceluiași intervenient sporul de confidențialitate începând cu noiembrie 2006 si până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective(s-a luat act că nu s-a solicitat dobânda legală).

Pentru aceleași rațiuni instanța va respinge ca prescrisă cererea intervenientului -formulată la data de 13.04.2009- pentru perioada ianuarie -martie 2006.

Au fost obligați pârâții Tribunalul O l t, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 01.08.2006-15.01.2008, actualizat la data plății efective, si pârâții Tribunalul Dolj, Curtea de Apel Craiova si Ministerul Justiției către intervenienta la plata sporului de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, începând cu 15.01.2008 si până la până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a acestui drept, actualizat la data plății efective(s-a luat act că nu s-a solicitat dobânda legală)

Pretențiile intervenientei pentru perioada ianuarie 2006-01.08.2006 nu pot fi primite,dat fiind că în această perioadă nu a avut calitatea de judecător.

Privitor la actualizarea creanței cu indicele de inflației si aplicarea dobânzii legale instanța are în vedere următoarele considerente:

Acordarea indicelui de inflație nu reprezintă altceva decât aplicarea principiului echității, în sensul recuperării acestor drepturi la valoarea lor reală, reclamanții și intervenientii neputând fi puși în situația de a suporta consecințele deprecierii monetare.

Aplicarea indicelui de inflație nu exclude acordarea dobânzii legale deoarece temeiurile juridice ale celor două obligații sunt distincte.

Astfel, dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, în timp ce actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești, si, prin urmare, apărările Ministerului Justitiei nu pot fi primite, reclamantii si intervenienta Putere fiind îndreptățiti la acoperirea integrală a prejudiciului suferit, în sensul achitării sumelor aferente sporului de confidentialitate, actualizate cu indicele de inflație si dobânda legală.

Cererea accesorie formulată de reclamanți si intervenienti privind obligarea la efectuarea mențiunilor legate de sporul de confidențialitate în carnetul de muncă este fondată întrucât se întemeiază pe prevederile art. 11 alin.2 din Decretul nr. 92/1976, Decretul 738/1969 și. nr. 136/1986 privind metodologia întocmirii, completării, păstrării și evidenței carnetului de muncă ( Anexa la Ordin, pct.4 lit. "b", final și pct. 5), carnetul de muncă fiind principalul document prin care se face dovada vechimii în muncă, veniturilor și în consecință stă la baza stabilirii drepturilor de asigurări sociale este carnetul de muncă.În consecință, în raport de prevederile Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, instanța a obligat Tribunalul Dolj, ca deținător al carnetului de muncă, să facă în carnetul de muncă mențiunile corespunzătoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat pârâtul Ministerul Justiției întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.4 pr.civ. conform căruia se poate cere casarea unei hotărâri în situația în care instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.

Instituirea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea, ori prevederea în alt cuantum, în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare.

Al doilea motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 punctul 9.pr.civ. potrivit căruia hotărârea este lipsită de temei legal. Dreptul la sporul de confidențialitate nu este unul recunoscut de lege întrucât nu este reglementat prin nici un act normativ în vigoare.

Un alt motiv de recurs invocat este că instanța de fond în mod greșit a obligat pârâții la plata în favoarea reclamanților a drepturilor bănești reprezentând sporul de 15 % actualizat cu indicele de inflație, cât și dobânda legală.

Legal citat intimatul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare la dosar.

Examinându-se actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Primul motiv de recurs nu este întemeiat întrucât prima instanță a admis în parte acțiunea, obligând pârâții la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate pe considerentul că atâta timp cât există obligația de confidențialitate, reclamanta este afectată de tratamentul mai puțin favorabil și discriminatoriu în condițiile în care acesteia nu i se acordă dreptul ce însoțește obligația principală.

Așadar, instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, ci a constatat existența unei discriminări în conformitate cu dispozițiile Directivei Consiliului Europei 2000/78/CE/21.11.2000 pentru crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, interzicând orice fel de discriminare inclusiv în materia salarizării.

Prin acțiunea introductivă, reclamanții au invocat o faptă discriminatorie, urmare a situației existenței mai multor acte normative prin care se acordă sporul de confidențialitate unor categorii profesionale care au acces la un anumit gen de informații, reclamanții susținând că deși, în calitatea sa de judecător, prin activitățile desfășurate are acces la informații confidențiale, fiind chiar obligat, conform art.15 din Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 să nu dezvăluie sau să folosească informațiile obținute în această calitate, iar prin art. 91 din leg. Nr.303/2004 fiind obligat să păstreze secretul profesional, în mod neechitabil și nejustificat nu primesc sporul de confidențialitate.

Potrivit art.2 pct. (1) din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricăror discriminări, iar conform art. 29 pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite prin lege, în scopul exclusiv al asigurării recunoașterii respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democratică.

Art.2 pct.2 din Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede ca diferențierile, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație, nu sunt considerate discriminatorii, dar în speță neacordarea sporului de confidențialitate nu are la bază o astfel de justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece restul personalului bugetar nu primește sporul de confidențialitate pentru calificările cerute de ocupația acestora, ci doar pentru că sunt debitori ai obligației de confidențialitate, la fel ca și reclamantul.

Astfel, având în vedere atribuțiile prevăzute în statut, codul deontologic și regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești pentru judecătorii ce funcționează în instanțele românești, rezultă în mod clar și indubitabil ca acestei categorii profesionale îi sunt aplicabile interdicțiile vizând respectarea confidențialității lucrărilor, fără a i se acorda, în contrapondere,sporul de confidențialitate raportat la gestionarea informațiilor prelucrate în cadrul funcției exercitate, fiind privați astfel de un bun în înțelesul art.1 din Protocolul adițional nr.12, prin discriminarea existentă între diferitele categorii socio-profesionale ce uzitează date cu caracter confidențial sau " secrete profesionale".

În conformitate cu prevederile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, purtând titlul " Interzicerea discriminării", "exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație", acesta fiind principiul egalității tuturor în fața legii, " lista cuprinsă în art. 14 nefiind limitativă", dreptul la nediscriminare " protejând persoanele fizice și persoanele juridice aflate în situații asemănătoare, împotriva aplicării unui tratament diferit.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România a aderat, trebuie respectată cu prioritate față de dreptul intern, în caz contrar instituindu-se răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor pe care și le-a asumat Statul Român.

Conform art. 16, "Egalitatea în drepturi" din Constituția României, potrivit cu care: "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", trebuia ca și magistrații să beneficieze de sporul de confidențialitate de 15%, atâta timp cât sunt obligați să păstreze secretul confidențialității ca și alte categorii de persoane, dar fără a beneficia ca și acestea de sporul menționat.

Conform Directivei 2000/EC/78 - legislație comunitară în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile, iar nu neapărat în situații similare.

În speță, reclamanților le-a fost impusă prin lege o obligație profesională imperativă specială și specifică, de confidențialitate, care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.

Nu este fondată nici cea de a doua critică din recurs întrucât prin Decizia nr. 46 din 15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, reținându-se că în ceea ce privește sporurile la salariul de bază, acestea trebuie să fie acordate tuturor salariaților indiferent de posturile și funcțiile pe care le ocupă și de domeniul în care își desfășoară activitatea atâta timp cât lucrează efectiv în condițiile prescrise de legea care reglementează plata sporurilor respective - acest lucru se referă și la sporul de confidențialitate.

Potrivit art. 329 al. 3.pr.civ. soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.

Este neîntemeiată critica recurentului cu privire la obligarea și la plata dobânzii legale pentru sumele acordate, deoarece s-a dispus deja actualizarea sumelor la data plății creanței, întrucât în privința prejudiciului suferit de creditor în cazul neexecutării unei obligații care are ca obiect o sumă de bani creditorul nu este obligat să facă dovada că prin întârzierea la executare i s-a cauzat un prejudiciu. Art.161 alin.4 din Codul muncii arată că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Astfel, instanța de fond în mod corect a reținut că, obligația de plată a sporului de vechime trebuia să fie îndeplinită la efectuarea plății indemnizației, astfel că dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre indemnizațiile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art.1079 civ. și art. 156. muncii.

Potrivit art.2 din OG nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală, iar art.3 din același act normativ arată că dobânda legală se stabilește, în toate celelalte cazuri decât în materie comercială, la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, diminuat cu 20%. Prima instanță a dispus în mod legal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, întrucât actualizarea sumelor își are izvorul în principiul reparării integrale a prejudiciului sub aspectul factorului obiectiv, cauzat de procesul de devalorizare a monedei naționale, proces exterior raporturilor dintre părți și independent de existența sau inexistența unei culpe.

Obligarea debitorului la plata sumei reactualizate la data plății este de natură să evite o scădere a valorii monedei ca urmare a întârzierii la plată și a acțiunii factorilor de devalorizare, și nu înlătură acordarea și a dobânzii legale.

Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza ar.312 pr.civ. urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.2542 din 23 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, TRIBUNALUL BIHOR, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL SUCEAVA, TRIBUNALUL ALBA IULIA, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA și intimații reclamanți, ). ), având ca obiect nulitate act.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

17.02.2010

Red. -

2 ex/AS

Președinte:Marian Lungu
Judecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic. Decizia 729/2010. Curtea de Apel Craiova