Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 1353/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1353/
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în DTS,-, - 8,. 1,. 8, județul M, împotriva deciziei civile nr. 1131/R din 30 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă contestatorul, iar pentru intimata Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor M se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că prezenta contestație în anulare este timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, iar contestatorul a depus la dosar prin registratura instanței la data de 8 septembrie 2008 concluzii scrise precum și o serie de înscrisuri.
Contestatorul depune la dosar o cerere solicitând confruntarea deciziei nr. 1319 din 24 septembrie 2001 pronunțată în dosarul nr. 7749 al Tribunalului Timișoara, cu originalul. De asemenea solicită participarea procurorului în prezenta cauză susținând împrejurarea că există fals în înscrisuri în ce privește Decizia nr. 1319/2001. Depune la dosar două înscrisuri respectiv o adresă emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție contestatorului înregistrată sub nr. 179/96/III-7/2008 din 17 martie 2008 și adresa nr. 783/II/2/2008, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți contestatorului.
Reprezentantul intimatei se opune asupra cererii formulate de contestatorul, apreciind că nu există fals în înscrisuri cu referire la decizia nr. 1319/2001. Depune la dosar în copie xerox adresa nr. 697/VIII/1/2008 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu S, rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu S, o adresă emisă de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familie către contestatorul și Traducerea Hotărârii CEDO din 26 aprilie 2007 (cererea 6098/03).
La întrebarea instanței, contestatorul precizează că temeiul pe care își întemeiază contestația în anulare este un act nou care nu a fost depus la dosar până la această dată respectiv adresa nr. 179/96/III-7/2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea învederează instanței că își întemeiază motivele contestației în anulare pe prevederile art. 318 Cod procedură civilă.
Referitor la cererea formulată de contestatorul în care se invocă excepția falsului în înscrisuri, instanța apreciază că aceasta este o cerere în probațiune care se impune a fi pusă în discuția părților după ce instanța se va pronunța asupra admisibilității contestației în anulare, asupra căreia acordă cuvântul.
Contestatorul susține contestația în anulare astfel cum a fost formulată în scris și anularea deciziei civile nr. 1131/R din 30 iunie 2008 Curții de APEL TÂRGU -M, invocând împrejurarea că s-a încălcat autoritatea de lucru judecat solicitând a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar la termenul de astăzi, respectiv decizia nr. 1319 din 24 septembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Timișoara, învederând instanței că prin acoperirea dispozitivului hotărârii sus-menționate s-a modificat cuprinsul acestuia. Solicită de asemenea participarea procurorului în prezenta cauză.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă și menținerea hotărârii atacate respectiv a deciziei civile nr. 1131/R din 30 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M, în dosarul nr-.
CURTEA DE APEL
Prin contestația în anulare înregistrată la această instanță sub nr- la data de 10 iulie 2008, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 1131/R/30 iunie 2008 emisă în revizuire în dosarul nr- ca nelegală, netemeinică, judecată cu acte falsificate, cu fals în declarații.
În motivarea contestației a arătat că nu s-a ținut cont de autoritatea de lucru judecat, enunțând decizia nr. 1319 din 24 septembrie 2001, sentința civilă nr. 2800 din 15 iulie 2006, sentința nr. 3859 din 8 septembrie 2003, sentința civilă nr. 4023/2002; nu s-a ținut cont de excepția falsului în declarații invocată în dosarul nr-, prin depunerea denunțului penal; excepția recunoașterii falsului - juristul a recunoscut în fața instanței că la comanda dată de directorul DSV SA M, a falsificat decizia nr. 1319 din 24 septembrie 2001; - excepția insuficienței timbrării la valoare - M avea obligația să achite suma de 50 milioane lei vechi, taxă de timbru aferentă contestației împotriva înștiințării de plată.
În drept, a invocat prevederile art. 317/2 indice 2 și art. 319(2).
A anexat cererii: adresa nr. 76.570/1999 a (fila 4); încheiere de îndreptare a erorii materiale (fila 5); decizia civilă nr. 1319/R/24 septembrie 2001 Tribunalului Timiș (filele 6-7); decizia civilă nr. 622/2002 a Curții de Apel Timișoara (filele 8-9); decizia nr. 447/2003 a Curții Supreme de Justiție (filele 10-11); adresa Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (fila 12); sentința civilă nr. 4023/2002 a Judecătoriei Alba -I (filele 13-16); sentința civilă nr. 2800/2006 a Judecătoriei Drobeta Turnu S (filele 17-18); sentința civilă nr. 3859/2003 a Judecătoriei Drobeta Turnu S (filele 19-21); adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fila 22).
Examinând cererea formulată de contestator, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Prin decizia a cărei anulare se solicită, nr. 1131/R/30 iunie 2008, Curtea de APEL TÂRGU -M a admis excepția inadmisibilității recursului și a respins ca inadmisibil recursul formulat de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 972/R/22 august 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți.
Inițial contestatorul a indicat prevederile art. 317/2 indice (2) și art. 319/4(2), texte de lege care nu există în Codul d e procedură civilă în modalitatea indicată de contestator, existând art. 317 alin. 1 pct. 1 și 2 și alin. 2 și art. 319 și 319/1 Cod procedură civilă. Ulterior, în fața instanței, a invocat prevederile art. 318 Cod procedură civilă și existența unui act nou care nu a fost depus la dosar, respectiv adresa nr. 179/96/III - 7/2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 318 Cod procedură civilă prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Potrivit literaturii de specialitate, pentru a putea fi admisă o contestație în anulare împotriva deciziei pronunțate de o instanță de recurs, este necesar ca eroarea materială gravă, invocată de o parte, să privească o problemă de procedură. O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea căreia să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau de reapreciere a probelor. Această cale de atac tinde la anularea unei hotărâri nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele exprese prevăzute de lege.
Textul se referă la greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate și alte situații asemănătoare, deși la dosar se găsesc dovezi din care se învederează că a fost depus în termen sau că a fost legal timbrat ori formulat de o persoană îndreptățită a-l declara, pentru verificarea acestei situații nefiind necesară reexaminarea fondului sau o reapreciere a probelor. Legea nu a urmărit să deschidă părților recursul la recurs, care să fie soluționat de aceeași instanță, sub motivul că s-a stabilit eronat situația de fapt.
Din cele arătate rezultă că fiind o cale de atac extraordinară, contestația în anulare este admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strictă interpretare.
Prevederile art. 318 Cod procedură civilă nu vizează acele greșeli de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale. Criticile de fond la adresa soluției instanței de recurs nu constituie eroare materială în înțelesul art. 318 și ca atare nu se încadrează în cazurile de contestație în anulare specială. A da posibilitatea părților de se plânge aceleași instanțe care a pronunțat hotărârea, de modul în care a apreciat probele și a stabilit raporturile dintre părți, ar echivala cu o nouă cale ordinară de atac, ceea ce este ilegal.
Așa-zisele erori care au fost enumerate de către contestator nu constituie erori materiale în sensul dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, ci mai degrabă o încercare de a aduce critici de fond, motiv pentru care contestația în anulare apare ca fiind inadmisibilă, urmând a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în DTS,-, - 8,. 1,. 8, județul M, împotriva deciziei civile nr. 1131/R din 30 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
-17.10.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
